CULOARUL SIRETULUI

CULOARUL SIRETULUI

Obiectivele unitatii de invatare nr.

Unitatea de invatare alaturata ajuta cursantul la:

testarea aptitudinilor de abordare regionala integrata;

identificarea celei mai caracteristice regiuni de tip anizotrop din

Romania;

explicarea rolului factorilor dinamici ai sistemului regional in devenirea lui.

_{Baza naturala de sustinere}

Cea mai ilustrativa regiune de tip anizotrop din Romania, grefata pe un culoar major de vale.

Culoarul Siretului exemplifica in mod revelator tipul regiunilor anizotrope, cu o desfasurare alungita, filiforma si prezenta unor centre de polarizare dispuse axial cu sau fara relatii intre ele. Unitatea se contureaza morfo-hidrografic suprapunandu-se vaii si versantilor raului Siret de la intrarea sa in tara, la Vascauti, si pana la debusarea sa in spatiul Campiei Siretului. Profilul transversal al culoarului are latimi variabile, intre 2,5 km in defileul de la Racaciuni si peste 40 km aval de Roman unde lunca sa se evazeaza asemenea unei palnii deschisa spre campie.

Culoarul segmenteaza aproape median Podisul Sucevei insinuandu-se intre Dealurile Dragomirnei si Podisul Falticeni la vest, respectiv culmea Bour - Dealu Mare-Harlau spre est. La sud de confluenta cu Moldova el inglobeaza prelungirile estice ale dealurilor ce flancheaza spre vest depresiunile Subcarpatilor Moldovei (Plesu, Corni, Runcu, Barboiu, Pietricica) si versantul vestic al Podisului Barladului.

Doua elemente au importanta majora in functionarea sistemului teritorial si anume prezenta numeroaselor confluente (Moldova, Bistrita, Trotus, Barlad) si inseuari (Bucecea, Ruginoasa) care s-au transformat in tot atatea linii de conexiune biunivoca inspre regiunile invecinate ceea ce ii confera in ultima instanta culoarului rolul de axa de gravitatie regionala majora, inclusiv pentru celelalte unitati teritoriale limitrofe (Bucovina, Depresiunea Moldovei, Barlad, Carpatii si Subcarpatii Moldovei). Al doilea element este constituit din larga dezvoltare a luncii si numarul apreciabil de terase (8) cu inaltimi

Siretul ca axa hidrografica de colectare a scurgerii dinspre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei.

Resurse ale subsolului modeste.

cuprinse intre 3-4 m si 200-210 m ceea a permis o antropizare

accentuata si localizarea ampla a cailor de comunicatie.

Clima regiunii se incadreaza in cea a dealurilor joase, cu temperaturi medii cuprinse intre 8-10C (mai ridicate in sectorul sudic) si precipitatii de 500-600 mm. (mai ridicate in sectorul nordic). Daca sectorul nordic se afla sub influenta maselor de aer scandinavo-baltice, in cel sudic se resimt influentele est-europene. In general forma culoarului favorizeaza cantonarea curentilor de aer mai reci iarna si prezenta unui topoclimat mai racoros vara.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Siret, cu cel mai ridicat debit dintre raurile tarii (222 ³m/s) spre care debuseaza raurile partii estice a Carpatilor Orientali Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Milcov), iar dinspre Podisul Moldovei, Barladul, toate avand un debit solid apreciabil. Oscilatiile majore ale nivelului scurgerii au impus masuri de regularizare prin construirea unor baraje (Galbeni, Racaciuni, Beresti, Adjud). Lunca larga si grosimea mare a sedimentelor friabile au generat acumulari de ape freatice aflate la -

m adancime, fapt important in alimentarea cu apa a localitatilor.

Potentialul pedogeografic vizeaza, in primul rand, solurile aluviale din lunca (unde apar insa, pe areale restranse, si lacovisti si soluri gleice), pe cernoziomurile levigate ale teraselor inferioare, argiluvisolurile si cambisolurile versantilor.

Vegetatia naturala, supusa unei intense si indelungate antropizari, este alcatuita din speciile hidrofile caracteristice luncii (salcii, arin, plop). Pe versanti se dezvolta asociatii de paduri de stejar, stejar in amestec cu fag, arbusti (alun, corn). Ea se transforma intr-un biotop prielnic pentru iepuri, vulpi, caprior, mistret.

Resursele naturale sunt modeste, exceptand terenurile agricole a caror fertilitate diferentiata favorizeaza dezvoltarea unor subramuri ale culturii plantelor si cresterii animalelor. Zacaminte gazeifere de mai mica importanta au fost descoperite la Secuieni si Roman. Pietrisul si nisipul albiilor este utilizat in constructii. Orasele Roman, Bacau, Pascani si unele asezari rurale poseda obiective atractive vizate de turismul cultural.

Componenta demografica si de habitat

Datorita diversitatii resurselor naturale, a indicelui de favorabilitate ridicat al factorilor fizico-geografici, a adapostului oferit, in vremuri de restriste, de relieful subcarpatic invecinat regiunea a fost populata inca din paleolitic. Descoperirile arheologice din paleolitic si neolitic, realizate in numeroase situri, atesta nu numai umanizarea timpurie a spatiului analizat ci si continuitatea populatiei in teritoriu. Actualmente Culoarul Siretului este una dintre cele mai populate regiuni ale tarii avand o densitate a populatiei de peste 50 loc/km². Subliniem sporul natural superior mediei pe tara si ponderea covarsitoare a populatiei romanesti (dintre minoritati amintind cea ucraineana din sectorul superior al culoarului).

Asezarile umane s-au dezvoltat la racordul teraselor, indeosebi pe versantul stang, existand doua-trei aliniamente. Predomina satele mijlocii si mari, cu o structura rasfirata si adunata.

Axa de mare concentrare a populatiei si asezarilor umane.

Orasele ocupa, in general sectorul de lunca avand vatra mai extinsa si fiind legate direct de magistralele de transport. Siret, Pascani, Roman, Bacau si Adjud jucand rolul unor centre de polarizare locale. Spre cerintele unui centru de polarizare regionala evolueaza orasul Bacau prin complexitatea functionala si potentialul sau demografic si economic.

Test de autoevaluare

Individualizarea unei regiuni de tip anizotrop are specificitatea sa. Din cele desprinse din parcurgerea unitatii de invatare, formulati raspunsuri concise la intrebarile urmatoare:

1. Ce unitati de relief constituie suportul morfologic al

regiunii

Exemplificati conexiunile axei de transport a vaii

Siretului.

_{Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare}

_{Economia regiunii}

Economie mixta: agricultura, industrie, transporturi.

Economia regiunii s-a cristalizat pe trei coordonate principale

si anume agricultura, industria si transporturile.

Agricultura, ca ocupatie primordiala, cu vechi traditii, a valorificat intinsele terenuri arabile ale luncii si teraselor, cu pasuni si fanete ale versantilor. Cele doua ramuri, cultura plantelor si cresterea animalelor se imbrica organic intr-o ramura mixta diferentiata ca ponderi doar la nivel local. Climatul si solurile au facilitat cultivarea sfeclei de zahar, cartofului si legumelor in care teritoriul prezinta o veritabila specializare. Se mai cultiva porumb, graul, plante de nutret, pomi fructiferi. In sud apar culturile de vita-de-vie si centre de vinificatie Sascut). Se cresc ovine, bovine, porcine si pasari, inclusiv in ferme intensive.

Industria valorifica excedentul de forta de munca, avantajele unei piete de desfacere locale larga si oportunitatea unui transport (inclusiv international) facil. Producerea energiei electrice se realizeaza in termocentralele din principalele orase precum si in centralele hidroelectrice de pe Siret si Bistrita. Metalurgia, in lipsa unor materii prime locale sau in vecinatate, se limiteaza la producerea de tevi nesudate in laminorul de la Roman. Mai diversificata este industria constructoare de masini (avioane, utilaj petrolier, masini-unelte la Bacau, strunguri la Roman, material rulant

Largi perspective de dezvoltare ca si culoar de transport spre nordul Europei si Marea Neagra.

la Pascani), cea alimentara (zahar la Bucecea, Pascani, Sascut, Roman; prelucrarea laptelui, carnii, produse zaharoase la Bacau), prelucrarea lemnului mobila si hartie la Bacau, celuloza si hartie la Adjud), textila (perdele la Pascani, tricotaje si confectii la Bacau si Roman) etc.]

Transporturile confera Culoarului Siretului un statut de axa de concentrare a cailor rutiere si feroviare din partea estica a Romaniei. Primele drumuri apar inca din antichitate cunoscut fiind drumul roman ce lega Dobrogea pe vaile Siretului si Trotusului de Transilvania sudica. In evul mediu fiinta aici drumul ce lega Marea Baltica, prin Liov, de porturile dunarene si bazinul Marii Negre ("drumul cel mare moldovenesc"). Primele cai ferate apar in a doua jumatate a secolului XIX, mai importanta fiind calea ferata Roman- Galati data in exploatare la 18 2, din care se vor ramifica linii de penetratie spre Botosani, Iasi si Vaslui. Actualmente culoarul este strabatut de soseaua internationala E 5 si magistrala feroviara Bucuresti-Pascani-Siret, cu legaturi spre Ucraina si Republica Moldova. Atat calea rutiera, cat si cea feroviara se interrelationeaza spre est si vest, respectiv spre Moldova si Transilvania cu numeroase sosele si cai ferate transversale sau de penetratie. La Bacau functioneaza un aeroport.

Turismul are un potential etnografic si cultural apreciabil (Hanu Ancutei, Casa memoriala Vasile Alecsandri de la Mircesti, curtile domnesti din Roman si Bacau, muzee, monumente) ce poate fi valorificat optim prin turismul de tranzit, turism rural sau cel cultural de scurta durata.

Regiunea Culoarului Siretului are largi perspective de optimizare a functiilor sale sistemice prin dezvoltarea si modernizarea cailor de transport autostrada si TGV) menite a revitaliza vechiul drum moldovenesc din evul mediu ale carui oportunitati se cer folosite si de alte regiuni geografice din Romania, Ucraina sau Polonia.

. Comentarii si raspunsuri la teste

1. Avand o forma alungita, regiunile anizotrope, precum cea de fata, ocupa culoarele morfologice ale unor vai majore. Dar teritoriul lor se extinde deseori in afara culoarelor, asupra unor sectoare de poisuri sau munti ce graviteaza spre axa respectiva. In cazul de fata, ea include versantul vestic al Podisului Central Moldovenesc, clinele vestice ale dealurilor Ibanesti, Dealu Mare-Harlau si Cozancea, versantul estic al dealurilor Dragomirnei, Corni. Plesu, Barboiu sau Pietricica. Spre culoar graviteaza si un sector din vecinatatea confluentei cu Siretul al vailor Moldova, Bistrita, Trotus sau Barlad.

2. Din magistrala feroviara Bucuresti-Pascani-Vicsani se ramifica, spre est, caile ferate spreBarlad Vaslui si Targu Frumos- Iasi, iar spre vest cele care urmeaza vaile Trotusului si Bistritei, precum si calea ferata spre Suceava-Vatra Dornei-Cluj Napoca. Traseele sunt insotite de cai rutiere, al caror numar creste datorita soselelor ce escaladeaza pasurile carpatice (Oituz, Petru Voda, Ciumarna).

. Bibliografie selectiva

1. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu, Al, Chiriac, D. (198 ),

Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

2. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei, Editura Univ. "Al. I.

Cuza", Iasi.

3. x x x ( 992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei,

Bucuresti.