Campia de Vest

Campia de Vest

Asezare geografica:

- in vestul Romaniei;

Limite:

- N - granita cu Ungaria, cu Ucraina;

- S - granita cu Serbia si Muntenegru;

- E - Dealurile de Vest, Carpatii Occidentali;

- V - granita cu Ungaria, cu Serbia si Muntenegru;

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni:

- Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri din Carpatii Occidentali si din Dealurile de Vest, pana in timpurile recente;

- ea a devenit uscat succesiv in Pleistocen (campiile inalte) si in Holocen (campiile joase si luncile);

- este alcatuita, la suprafata, din nisipuri, pietrisuri, loess (in campiile inalte) si aluviuni recente (in campiile joase);

- altitudinea medie este de aproximativ 100 m, altitudinea maxima fiind de 174 m (in Campia Vingai), iar cea minima este de 80 m pe cursul inferior al raului Timis;

- are o latime variabila (intre 20 si 80 km), in functie de patrunderea ei in zona dealurilor;

- suprafata campiei are o inclinare foarte redusa, din care raurile au cursuri foarte meandrate, divagante, cu frecvente iesiri din albie in trecut;

- portiunile de campii in coborare lenta se numesc campii de "subsidenta", iar datorita caracterului ratacitor, divagant, al retelei hidrografice poarta numele campii de "divagare";

- acestea sunt: Campia Somesului, Crisurilor si Timisului, precum si Campia Ierului;

- exista, deasemenea, campii tabulare (de exemplu Campia Aradului si Campia Careilor) si campii piemontane (Campia Vingai, Cermei, Miersigului, etc.);

- cele trei tipuri de campii (piemontane, tabulare si de subsidenta) sunt trei trepte si totodata trei tipuri genetice de campii ale Campiei de Vest;

- de obicei campiile acestei unitati de relief se impart insa in campii inalte si campii joase, dupa modul cum s-a retras Marea Panonica spre vest;

a) campiile inalte sunt formate din acumulari de loess, pietris si nisip, fiind neinundabile;

- Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip, cu numeroase dune de nisip, in prezent cu plantatii viticole si pomi fructiferi (mai ales piersici), continuandu-se si dincolo de granita;

- Campia Aradului, (intre Crisul Alb si Mures) deasemenea inalta (112 m), are un relief aparent neted, dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a suprapus loess;

- Campia Vingai (intre Mures si Bega) are un aspect colinar, fiind o prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei (de unde caracterul usor inclinat, piemontan);

- alte campii inalte sunt: Campia Crasnei (intre Crasna si Barcau), acoperita cu dune de nisip si cu plantatii viticole, Campia Miersigului (intre Crisul Repede si Crisul Negru, in prelungirea Dealurilor Ghepisului), Campia Cermei (intre Crisul Negru si Crisul Alb, o continuare a Piemontului Codrului), Campia Gataiei (intre Timis si granita cu Serbia si Muntenegru) si Campia Lugojului, strabatuta de raul Timis, care patrunde pe Timis intre Muntii Banatului si Poiana Rusca;

b) campiile joase au fost, pana in secolul trecut, zone mlastinoase, cu ape ratacitoare, divagante datorita fenomenului de subsidenta (coborare) pe care il suporta suprafata terenului;

- in petrografia lor predomina rocile sedimentare (nisipuri, pietrisuri, argile);

- au altitudini de 80-90 m, cursurile raurilor sunt puternic meandrate determinand frecvente inundatii;

- datorita prezentei apei freatice aproape de suprafata (50-100 m) exista numeroase areale mlastinoase;

- raurile isi schimba succesiv directiile, indeosebi in nordul campiei (Crasna, Ier), formand chiar sectoare mai joase, de legatura, intre bazinele hidrografice (Campia Ierului);

- erau supuse la inmlastiniri si saraturari, datorita pozitiei si oscilatiei panzei freatice;

- in nord se afla Campia Somesului, in centru Campia Crisurilor (pe Crisul Negru si Crisul Alb), iar in sud Campia Timisului (pe Timis si pe Bega);

- pe intreg teritoriul Campiei de Vest apar si importante resurse de subsol: petrol, carbuni, gaze de sonda;

- Campia de Vest este o importanta zona agricola (a doua dupa Campia Romana) remarcandu-se cerealele, plantele tehnice si viticultura;

- unele zone mlastinoase fie au fost desecate (terenuri agricole), fie au fost transformate in iazuri (Lacul Cefa);

- la contactul cu Dealurile de Vest apar apele geotermale, utilizate industrial si terapeutic la Oradea (Baile Felix, 1 Mai), Arad, Timisoara si Satu Mare;