Cheile Runcului

Cheile Runcului

1. Categoria si importanta rezervatiei: complexa; constituita dintr-un relief deosebit de pitoresc, un ansamblu de abrupturi, creste, tancuri si turnuri.

2. Situatia administrativa: se afla in extremitatea de nord a judetului Alba, la granita catre judetul Cluj, pe teritoriul comunei Ocolis, intre satele Lunca Larga in nord si Runc in sud.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat, aflata in administratia Romsilva (Ocolul Silvic), in cea mai mare parte, ca teren forestier si teren neproductiv, precum si domeniu particular utilizat agricol (pajisti, pasuni, fanete si in mica masura teren cultivat).

4. Pozitia geografica: in partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul paraului Ocolisului, afluent pe stanga al Ariesului; altitudinea maxima 982 m in varful care domina dinspre vest Cheile Runcului; altitudinea minima 595 m, la intrarea Paraului Ocolisului in chei si 500 m la iesirea din chei.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-59-B-d; 1:25000; 46⁰31'00'' lat.N; 23⁰22'55'' long.E.

6. Cai de acces: pe DN Turda-Campeni pana la confluenta Paraului Ocolisului cu Ariesul, apoi pe drumul comunal spre nord, pe Valea Ocolisului, aproximativ 5 km pana

la intrarea in chei.

7. Suprafata si limitele: 240 ha. In partea de nord, pe o portiune de 400 m (la est de satul Lunca Larga si la nord de Varful Plesa Runcurilor, 930 m) limita rezervatiei coincide cu un drum si cu limita judetului. Se desprinde din aceasta spre a trece prin Varful Plesa Runcurilor si se continua in zig-zag, spre sud-est (ca limita de nord-est, circa 1,2 km) pana intr-o sa (la 750 m altitudine absoluta), de unde coboara in lungul unui ogas cu drum )1 km) pana in albia Paraului Ocolisului, la marginea de nord a satului Runc.

Limita de sud trece pe dreapta vaii in lungul unui ogas cu maluri abrupte, pe sub versantul nordic al Dealului Runcului, si dupa 1 km ajunge in creasta (o creasta secundara) unde se intalneste cu limita de nord a rezervatiei Cheile Pociovalistei. Pe circa 600 m urmareste aceasta creasta pana la marginea abruptului principal. De aici se indreapta spre nord si dupa ce trece prin cota de 982 m, de-a lungul unei valcele prin padure coboara in albia Paraului Ocolisului. Mai la nord, pe stanga vaii, urmareste marginea padurii si a abruptului pana la limita judetului.

Zona tampon este reprezentata de o fasie cu latime variabila intre 150-700m, numai in latura de vest, intrerupta in cateva locuri de petice de pajisti. Spre sud are limita comuna cu rezervatia Cheile Pociovalistei, iar spre nord zona tampon este reprezentata de o fasie lata de 200-500 m, pana in drumul care coincide cu limita judetului. Este o fasie cu pajisti (faneata si pasune) si tufarisuri.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: 1969, Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Cheile Runcului sunt taiate in calcare cristaline si dolomite apartinand faciesului amfibolitelor din masivul cristalin Vladeasa-Muntele Mare (micasisturi, paragnaise), peste care, in latura estica, se gasesc formatiuni sedimentare cretacice calcare, conglomerate, gresii, marne (campanian-santoniene) si flis grezos.

Relieful este caracteristic pentru cel format pe calcare, in care eroziunea obisnuita s-a combinat cu procesele de carstificare. Valea Paraului Ocolisului s-a adancit intr-o suprafata generala situata la 950-1050 m, probabil o suprafata de nivelare care inclina catre latura de est a masivului si trece intr-o suprafata periferica mai coborata. Ca urmare a raspandirii neuniforme a calcarelor, profilul transversal al cheilor este asimetric, cu o asimetrie inversa fata de coborarea generala a suprafetei topografice: versantul stang abrupt, cu creste secundare, tancuri, hornuri; versantul drept cu inclinare relativ accentuata, in mare parte acoperit cu padure. Numai spre baza este abrupt si stancos.

Hidrografia. Cu exceptia Paraului Ocolisului, care strabate cheile pe o lungime de 1,8 km si are curs permanent, reteaua de suprafata este reprezentata de ogase si valcele cu scurgere temporara. Exista si o circulatie subterana carstica.

Solurile predominante sunt cele formate pe calcare, rendzinele, dar pe o mare suprafata apare roca la zi, lipsita de patura de sol sau acoperita cu blocuri si grohotis calcaros. Pe alocuri, unde apar resturi de polite, de brane sau de umeri s-au acumulat soluri humico-calcice, foarte putin dezvoltate, mentinute ca o pasla de radacini si resturi organice. Pe rocile necarbonatice din fasia vestica (zona tampon) s-au format soluri acide si brune podzolite.

Vegetatia. In cea mai mare parte rezervatia se afla in domeniul padurii de fag (Fagus sylvatica) si al padurii de fag in amestec cu gorun (Quercus petraea). Stratul ierbos este constituit din Festuca rubra, Poa nemmoralis, Chrysanthemum corymbosum, iar pe pantele insorite pe care s-a putut mentine o patura subtire de sol cu substrat de bolovanis s-au instalat pajisti de stancarie cu specii putin pretentioase. Padurea este peticita de pajisti secundare folosite ca pasune sau faneata, iar suprafetele inclinate de la est, sud-est de varful Plesa Runcurilor apar tufarisuri, dar in cea mai mare parte sunt acoperite cu specii calcofile, specifice fitocenozelor dezvoltate pe terenuri calcaroase.

10. Modul de ocrotire: cea mai mare parte a rezervatiei este inclusa in reteaua forestiera, cu un marcaj partial silvic, fara a beneficia de marcaje proprii si table indicatoare. Paza pentru suprafetele silvice este facuta de organele silvice. O parte a rezervatiei este reprezentata de terenuri aflate in proprietate si utilizare particulara.

11. Starea actuala a rezervatiei. Desi o buna parte a rezervatiei este lipsita de vegetatie arborescenta si se afla in raza de activitate a doua sate, cheile propriu-zise nu sunt amenintate de actiunea permanenta a localnicilor. Starea peisajului natural este buna si local se observa tendinta de fixare a grohotisurilor.

12. Pericole care ameninta rezervatia: in general, rezervatia se autoprotejeaza,

dar exista pericolul exploatarii grohotisului si calcarului pentru intretinerea drumului sau in alte scopuri. De asemenea, se pot face taieri de copaci neindicate si se poate ajunge la degradarea pajistilor prin utilizare excesiva.

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: rezervatia reprezinta o atractie turistica locala si poate fi vizitata prin deplasare din valea Ariesului, fara a putea fi inclusa intr-un traseu major (drumul comunal de acces se termina in munte).

14. Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila:

-marcarea si instalarea de table indicatoare atat la intrarea cat si la iesirea din chei pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic, care vor primi cate o copie a prezentei fise si care vor supraveghea ca rezervatia sa nu fie afectata de activitatea antropica.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

- efectuarea de sapaturi si exploatari de materiale din cariere;

-pasunatul, pescuitul si vanatul animalelor si pasarilor salbatice;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe poteci neamenajate.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si pentru animale.

C. In zona tampon se interzic:

-activitatile industriale, chiar de mica amploare, inclusiv exploatarea calcarului si altor materiale de constructie;

-constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

-montarea de panouri publicitare;

-depozitarea deseurilor de orice natura.