OLTENIA NORDICA

_{OLTENIA NORDICA}

1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 17

Menirea acestei unitati de invatare este sa-i ajute cursantului la:

- explicarea structurii complexe a unei regiuni in curs de conturare

functionala;

- inregistrarea interferentelor dintre elemente naturale diferite vizand o finalitate comuna;

- definirea rolului catalizator al infrastructurii tehnice a teritoriului in gestionarea sa.

Regiunile sunt organisme vii care se formeaza, se dezvolta si se metamorfozeaz a permanent.

Provincia geografico-istorica a Olteniei se subdivide din punct de vedere al agregatelor spatiale de tip sistemic in doua entitati si anume Oltenia nordica si Oltenia sudica, limita ce le separa fiind inca ezitanta datorita sinuozitatii si divagarii frecvente, spre o directie sau alta, a liniilor de gravitatie. Intrebarea care poate fi formulata in acest caz este: de ce nu o singura regiune, Oltenia? Cu atat mai mult cu cat ea a fiintat, cu atribute variate, de-a lungul timpului si este receptata in constiinta publica drept o entitate de sine statatoare. Analiza detaliata a spatiului geografic aferent vechii provincii atesta prezenta unor praguri, a unor fasii de inflexiune cu rol de fragmentare si reorientare a liniilor de forta specifice vechiului sistem. Mai mult, au aparut si se afirma centre noi, cu functia polarizatoare in continua expansiune ce se sustrag, intr-o maniera ce vizeaza independenta functionala totala, subordonarii fata de capitala recunoscuta a provinciei.

Pe de alta parte, practica economico-sociala a dovedit prezenta unui raport de inversa proportionalitate intre extensiunea si complexitatea sistemului teritorial si capacitatea sa de-a raspunde eficient si oportun dezideratelor dezvoltarii imediate. In consecinta, aparitia in Oltenia istorica a doua centre urbane cu potential de polarizare in crestere, Targu Jiu si Drobeta-Turnu Severin a perturbat vechiul sistem teritorial tributar in exclusivitate Craiovei. Cele doua orase sunt in curs de-asi contura si consolida un hinterland propriu si de-asi regla relatiile cu vechiul centru atractor de pe alte pozitii, de cooperare si afirmare independenta. De aici si pana la constituirea unor regiuni de sine statatoare drumul este scurt si, credem noi,

partea nordica a Olteniei l-a parcurs deja. In perspectiva insa este de asteptat ca municipiul Drobeta-Turnu Severin, astazi integrat regiunii mentionate, sa devina polul unei entitati teritoriale anizotrope axata pe defileul Dunarii si apofizele sale nordice (inclusiv Depresiunea Severinului).

_{2. Baza naturala de sustinere}

Sectorul sudic al grupelor Parang si Retezat, vestul Subcarpatilor si Podisului Getic alcatuiesc un amfiteatru morfologic inedit.

Climat aflat sub incidenta influentelor mediteraneene.

Baza naturala de sustinere a regiunii analizate este formata dintr-o serie de masive muntoase cu morfologie si altimetrie variate. Astfel, in nord se desfasoara grupa Retezatului, din care muntii Mehedinti, Valcan, Retezatul Mic apartin regiunii. Ei i se integreaza si partea vestica a Muntilor Capatanii, din grupa Parangului. Toate aceste masive sunt alcatuite predominant din roci calcaroase, ca urmare relieful carstic le defineste morfologia. Acelasi tip de relief este prezent si in Podisul Mehedinti. Numarul pesterilor este apreciabil, unele dintre ele (Topolnita, Epuran, Izverna, Martel, Closani, Cioaca cu Brebenei, Fusteica, Polovragi, Muierilor, Pestera cu Corali, Toplita ) posedand valente turistice remarcabile. Nu lipsesc cheile (Galbenului, Bistritei, Cernei), campurile cu doline, depresiunile de captare carstica, podurile naturale, campurile cu lapiezuri etc.

A doua treapta de relief apartine Subcarpatilor Olteniei, marginiti de Oltet si Motru, formati din culmi orientate est-vest (Magura Slatioarei, 767 m) si depresiuni dispuse pe doua aliniamente, unul intern si altul intra-colinar. Dintre depresiunile interne, de dimensiuni in general reduse, amintim Polovragi, Baia de Fier, Novaci si Tismana, iar dintre cele externe cea mai importanta este Depresiunea TarguJiu-Campu Mare. Olteniei nordice ii apartine si un sector de bordura al Podisului Getic ale carui coline marginesc spre nord depresiunile subcarpatice externe. Includem aici partea nordica a platformelor Oltetului, Jiului si Strehaiei dealtfel strans legata morfologic de structurile subcarpatice. In partea sud-vestica se desfasoara Depresiunea Severinului si Dealurile Cosustei ce debuseaza spre Valea Dunarii.

Diapazonul elementelor climatice variaza de la temperaturile medii anuale negative in partea inalta a Retezatului si Parangului, la cele cuprinse intre 2-6C in masivele muntoase mai joase. In Subcarpati, datorita adapostului din spatiile depresionare, valorile termice medii urca la 9-10C. Precipitatiile descresc, in schimb, cu altitudinea, de la 1 400 mm pe culmile muntoase la 600-700 mm in Subcarpatii Olteniei si 600-500 mm in Podisul Getic. Pozitia sud- vestica a teritoriului il include in aria de manifestare a influentelor submediteraneene, resimtite indeosebi in depresiunile vestice (Turnu Severin, Tismana, Baia de Arama). Tot in vest - nord-vest se produc fenomene foehnale de intensitate mai atenuata. Remarcam, deci, o tenta usoara de aridizare climatica pe directia vest-est si de la nord la sud, coltul sud-estic al regiunii avand rigorile cele mai pregnante.

Resursele de apa sunt cantonate in raurile care isi au izvoarele sau tranziteaza regiunea. Ele sunt colectate in totalitate de

Rauri cu obarsiile in zona inalta, unele amenajate hidroenergetic.

Peisaj dominat de paduri de foioase si conifere.

Resurse ale solului si subsolului variate.

Dunare, fluviu ce margineste partea sud-vestica a unitatii, in perimetrul Depresiunii Severinului. Jiul, cu obarsiile in perimetrul regiunii Hateg-Poiana Rusca, traverseaza axial Oltenia de nord colectand pe stanga si pe dreapta o serie de afluenti intre care Amaradia, Gilortul, Motrul si Tismana. Depresiunea Severinului este drenata de Bahna cu debusare directa in colectorul principal.

Dintre amenajarile hidrotehnice cea mai importanta este barajul de la Portile de Fier situat in extremitatea sud-vestica a regiunii, in partea din avale a Defileului Dunarii ce pune in functiune marea hidrocentrala (2150 MW) construita in cooperare cu fosta Iugoslavie. Lacul Ceauru, din Depresiunea Targu Jiu-Campu Mare este destinat a alimenta termocentrala de la Rogojel dar si pentru alte trebuinte industriale sau agricole. Un rol asemanator il au acumularile Vadeni, Targu Jiu sau Bumbesti-Jiu. Un alt lac, de origine carstica, este Zaton, localizat in zona Ponoarele din Podisul Mehedinti. Exceptand zona carstica a muntilor si podisului Mehedinti, unde apar frecvent dezorganizari ale retelei hidrografice epigee si formarea unor drenaje subterane ample, teritoriul regiunii are o retea de ape curgatoare si panze freatice din care poate sa-si satisfaca necesarul de apa.

Potentialul biogeografic este dispus etajat, in stransa corelatie cu factorii morfologici. Cel mai expresiv element al acestuia, vegetatia, isi etaleaza asociatiile altimetric, incepand cu padurile de stejar termofil din dealurile joase ale Podisului Getic si continuand cu gorunetele dealurilor de 450-600 m, cu goruneto-fagetele unei fasii de tranzitie situata la 600-700 m si etajul fagului dezvoltat pana la peste 1 100 m. Pe versantii masivelor Retezat si Parang etajarea continua cu padurile de rasinoase respectiv cu pajistile alpine. O caracteristica a vegetatiei regiunii este intercalarea, in etajele inferioare, a unor specii submediteraneene precum mojdreanul, carpinita, liliacul, paducelul.

O dispunere asemanatoare o au elementele faunistice, in padurile de foioase avandu-si biotopul preferat mistretul lupul, vulpea, pisica salbateca, ciocanitoarea, cinteza, iar in cele de conifere ursul, cerbul, rasul, jderul, acvilele. Apar si elemente de climat mai cald precum vipera cu corn (pe calcarele insorite ale zonei Mehedinti).

Cuvertura de sol conserva in tipologia ei influentele substratului litologic, climatului sau vegetatiei. Pe calcarele masivelor Mehedinti, Valcan sau Capatanii, ale Podisului Mehedinti sau format rendzine si pseudorendzine, sub padurile de fag soluri roscate, brun roscate sau brune, sub cele de conifere podzoluri intens acidificate. Nu lipsesc solurile hidromorfe, aluvionare sau regosolurile.

Baza de materii prime a regiunii insumeaza zacamintele de carbuni termoenergetici din Podisul si Subcarpatii Getici (bazinul Motru-Rovinari, cele de la Alunu-Cucesti, Husnicioara, Tismana), zacamantul de antracit de la Schela, petrolul si gazele asociate de la Balteni, Ticleni, Bustuchin, Scoarta-Albeni. Calcarele de la Parvulesti sunt folosite la fabricarea cimentului la Barsesti. In subsol se afla o

serie de acvifere minerale si mezotermale cum ar fi cele de la Sacelu sau Ticleni.

Resursele agricole sunt date de diferitele categorii de terenuri, cu fertilitate ridicata in lunci si depresiuni si mai scazuta in dealuri si zona montana. Ele permit o utilizare complexa de la cultura cerealelor la pasunile si fanetele valorificate pastoral. Fondul forestier se extinde pe suprafete notabile in zona montana unde consistenta si conformatia padurilor este superioara.

Oltenia nordica poseda un patrimoniu turistic bogat si variat. Pesterile din Muntii si Podisul Mehedinti, cele din muntii Valcan, Capatanii si Retezatul Mic; cheile, ponoarele si izbucurile specifice acelorasi zone carstice; lacurile si apele minerale fauna cinegetica si piscicola sunt atractii naturale inca nevalorificate. Lor li se adauga monumentele brancusiene de la Targu Jiu (Poarta sarutului, Coloana infinitului, Masa tacerii, Aleea scaunelor), casa lui Brancusi de la Hobita, manastirile Horezu, Polovragi. Tismana; culele din nordul Olteniei, etnografia zonelor Gorj si Mehedinti etc.

Test de autoevaluare

Formulati raspunsuri adecvate la intrebarile:

1. Ce particularitati climatice si hidrografice releva Oltenia nordica?

2. Care dintre orasele regiunii credeti ca are cele mai importante atuuri in concurenta geospatiala a polarizarii si de ce?

_{3. Componenta antropica si de habitat}

Teritoriu

populat inca din

preistoric.

Sate gorjene si mehedintene cu structuri si

functii diferite

. Orase in afirmare polarizate de

Targu Jiu si

Drobeta-Turnu

Severin.

Componenta antropica si de habitat se inscrie, de asemenea, cu trasaturi particulare. Asa cum o arata dovezile arheologice descoperite la Baia de Fier sau Borosteni, regiunea a fost populata inca din paleoliticul mijlociu (cca. 50 000 ani). Continuitatea popularii o atesta vestigiile de la Ogradena, Schela Cladovei sau Ostrovu Mare datand de acum 13 000 - 7000 ani, sau cele din epoca bronzului (Balvanesti, Milostea) sau fierului. Resursele variate ale solului si subsolului, climatul fara extreme deosebite, posibilitatea adapostului in pesteri sau munti etc., sunt factorii ce explica umanizarea densa si indelungata. Actualmente, raspandirea populatiei reflecta indicele de favorabilitate al factorilor naturali, cu o concentrare mai expresiva in Podisul Getic si depresiunile subcarpatice. Dimpotriva spatiul montan este slab populat ca dealtfel si Podisul Mehedinti. Predomina populatia rurala, gradul de urbanizare fiind mai redus. Dinamica naturala se inscrie in valorile caracteristice intregii tari, cu scaderea natalitatii, bilant demografic fluctuant, imbatranirea populatiei. Dinamica teritoriala a cunoscut o orientare inspre zonele industriale (carbonifere) din sud- vest, stopata dupa 1990. Structura etnica atesta dominanta neta a romanilor, dintre minoritati cei mai numerosi fiind tiganii.(romii).

Asezarile sunt grupate teritorial in luncile si pe terasele raurilor, in vetrele depresionare si, mai rar pe versantii cu declivitati mai reduse. Predomina satele mijlocii si mari, rasfirate sau adunate. Apar si sate foarte mari, cu un profil economic mai complex (agro- industrial)

Orasele sunt mai putin numeroase si valorifica, prin pozitia lor, complementaritatea indusa de contactul formelor de relief, convergentele hidrografice sau a cailor de comunicatie. Polul gravitational principal este municipiul Targu Jiu (98 000 locuitori) care prin pozitia sa geografica indeplineste rolul unui "loc central" regional. Al doilea centru de polarizare este orasul Drobeta Turnu- Severin (116 342 locuitori) a carui amplasare pe Dunare ii confera un statut spatial de relativa independenta in raport cu ariile polarizate invecinate (Banat, Oltenia Nordica sau Oltenia sudica). Distanta mai redusa fata de Targu Jiu, in contextul unei infrastructuri de acces modernizata, va amplifica raporturile de cooperare functionala intre cele doua centre. Celelalte orase ale regiunii (Baia de Arama, Targu Carbunesti, Bumbesti Jiu, Ticleni, Rovinari, Novaci) au sub 25 000 locuitori cu exceptia orasului Motru, incadrat demografic in categoria superioara a oraselor mijlocii. Profilul economic este cel industrial pentru orasele mari si mijlocii, in vreme ce orasele mici pastreaza anumite tente industrial-agrare. In ultimii ani se amplifica functia turistica, iar orasele Targu Jiu si Drobeta - Turnu Severin au si atributii politico-administrative si culturale.

_{4. Economia regiunii si perspectivele sale}

Interferente ale ramurilor economice principale.

Pomicultura, cresterea animalelor.

Industrie energetica si prelucratoare.

Activitati turistice in afirmare.

Conjugarea industriei cu agricultura este proprie tuturor regiunilor in curs de individualizare stiut fiind ca tocmai activitatile industriale sunt cele care stimuleaza urbanizarea si polarizarea, deci transeaza optiunile inspre o entitate teritoriala sau alta. Oltenia de nord exemplifica acest stadiu incipient de agregare sistemica in care, pe fondul afirmarii industriei, se amplifica urbanizarea, iar interdependentele si conexiunile intre elementele componente ale organismului teritorial se inmultesc si se fortifica.

Agricultura valorifica atuurile diversitatii pedologice si climatice, in zonele joase, ale depresiunilor subcarpatice si ale Podisului Getic, cultivandu-se pe suprafete extinse cerealele sau plantele tehnice, in lunca Jiului legumele, iar pe versanti si terase pomii fructiferi. Odata cu cresterea altitudinilor si a fragmentarii terenurilor se trece spre predominanta cresterii animalelor, in fasia submontana si montana practicandu-se un oierit intens. In zona Novaci si Vaideeni el este mostenit de la populatia "descalecata" aici din Marginimea Sibiului ce si-a conservat atat folclorul, cat si obiceiurile sau traditiile ancestrale.

Industria, desi nu a inregistrat mari grupari teritoriale, este destul de diversificata. Principala ramura, care s-a constituit intr-un veritabil lant trofic pentru subramurile apropiate, a fost exploatarea carbunilor la suprafata sau in subteran (50% din productia de lignit a Romaniei) in bazinele Motru si Rovinari, dar si spre Husnicioara, in sud, Tismana, spre nord-vest sau Alunu, situat la est, ceea ce a dus la aparitia unitatilor de productie si reparare a utilajului minier de la Targu Jiu. Motru, Rovinari. Pentru ocuparea fortei de munca feminine din regiune s-au implantat mici intreprinderi de textile, tricotaje si confectii, in aceleasi orase. Pozitia ocrotita a orasului Bumbesti-Jiu explica localizarea aici a unei industrii de interes militar reconvertita dupa 1990 spre fabricarea aparaturii casnice (frigidere). Prelucrarea lemnului se realizeaza la Targu Jiu, Bumbesti Jiu, Targu Carbunesti, a laptelui la Novaci si Targu Jiu. Langa Targu Carbunesti este in constructie o mare intreprindere de componente auto. Materialele de constructiei sunt reprezentate prin cea mai mare fabrica de ciment din tara, cea de la Barsesti, de langa Targu Jiu. Municipiul Drobeta Turnu Severin s-a afirmat in domeniul constructiilor si reparatiei navelor fluviatile, industria celulozei si hartiei, alimentara. Exceptand fabrica de ciment de la Barsesti, in general avem de-a face cu intreprinderi mici si mijlocii usor adaptabile noii strategii de dezvoltare a industriei in perioada actuala

Turismul este o ramura economica aflata la inceputul dezvoltarii propriu-zise. Principalul centru, cu infrastructura cea mai bogata, este orasul Targu Jiu unde se practica un turism cultural generat de valorificarea mostenirii brancusiene. Cea mai veche statiune este insa Sacelu, ale carei ape mezotermale sunt utilizate in scop curativ inca din vremea romanilor. Printre statiunile de interes regional este si Bala din Podisul Mehedinti. Ei i se adauga in ultimul timp localitatea Ticleni ale carei acvifere cu ape minerale sulfuroase

si clorurate stau la baza primelor initiative de exploatare curativa. Alte areale turistice sunt Baia de Fier (cu cunoscuta Pestera a Muierilor, printre primele cavitati subterane din tara amenajata turistic), Polovragi (cu manastirea si pestera cu acelasi nume), Tismana. O alta localitate cu functii turistice complexe este orasul Drobeta - Turnu Severin unde vestigiile istorice (ale podului peste Dunare construit de Apollodor din Damasc, castrul roman) se asociaza unor obiective culturale (muzee, monumente). Potentialul de dezvoltare a turismului este insa mult mai bogat, mai ales in domeniul speoturismului, unde Podisul si Muntii Mehedinti, in primul rand, dar si celelalte unitati montane, poseda obiective a caror amenajare se impune cu stringenta. Nu lipsit de interes este turismul de tranzit de-a lungul Vaii Jiului si cel spre Defileul Dunarii care va deveni in perspectiva una din zonele turistice de importanta internationala. In satele subcarpatice gorjene exista premise favorabile dezvoltarii in perspectiva a turismului rural.

Sistemul cailor de transport atesta prezenta unor drumuri orientate preponderent pe directia nord-sud, de penetrare spre Subcarpati si Carpati. Cea mai importanta este soseaua Craiova- Targu Jiu-Petrosani cu legatura spre Transilvania si vestul tarii. In partea sud-vestica teritoriul regiunii este traversat de soseaua internationala E70, Timisoara - Drobeta-Turnu Severin-Craiova- Bucuresti, cu ramificatii si legaturi spre Serbia/Muntenegru si Ungaria. Un rol important pentru circulatia regionala il are soseaua longitudinala est-vest, ce traverseaza principalele depresiuni subcarpatice, intre Ramnicu Valcea si Targu Jiu, cu debusare in E70 la Drobeta - Turnu Severin.

Caile ferate insotesc cele doua axe rutiere majore pe acelasi traseu si cu aceleasi oportunitati de transport.

Prin intermediul portului fluviatil Drobeta - Turnu Severin regiunea are acces la calea navigabila a Dunarii cu directionare spre centrul Europei sau, in sens, invers, spre Marea Neagra.

Imaginea viitoare a regiunii Olteniei nordice poate fi construita pe fortificarea functiilor atractoare ale orasului Targu Jiu, menite a pune in valoare gravitatia naturala existenta spre acesta. Dezvoltarea si modernizarea in continuare a infrastructurii tehnice a teritoriului, afirmarea turismului in zona montana si subcarpatica va stimula fenomenul de individualizare functionala pornind de la cele doua spatii mentale conturate deja, cel gorjean si cel mehedintean. Concomitent, intarirea coeziunii interne, a interrelatiilor spatiale cu Drobeta - Turnu Severin va asigura regiunii nu numai un cap de pod spre culoarul Dunarii, ca axa de transport europeana, ci si o complementaritate functionala profitabila.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

1. In primul rand, Oltenia nordica are un climat etajat, de la cel de campie in sud, la cel de podis in centru si cel montan (inclusiv alpin) in nord, nord-vest. Ca influente climatice, aici se resimt puternic influentele submediteraneene din sud-vest, cu ploi de toamna si ierni mai blande. Din punct de vedere hidrografic, Dunarea colecteaza intreaga retea organizata in munti si podisuri, ca axa hidrografica regionala detasandu-se Jiul. In zonele carstice apar acvifere subterane iar in Retezat lacuri glaciare.

2. Fiecare din cele doua orase, Targu Jiu si Drobeta-Turnu Severin, are o serie de puncte tari si puncte slabe care vor conta in configurarea rezultatului final al competitiei dintre ele. Astfel, Drobeta-Turnu Severin poseda un potential antropic mai ridicat derivat din numarul mai mare de locuitori, o pozitie geografica la Dunare care, in contextul intensificarii traficului european pe fluviu ii va crea oportunitati in plus. Punctul sau slab provine din aceeasi pozitie geografica periferica., excentrica in raport cu teritoriul regiunii ceea ce presupune dificultati in gestiunea acestuia. Dimpotriva, Targu Jiu este pozitionat central ceea ce il favorizeaza prin reducerea distantelor fata de oricare din arealele periferice; pe o axa, cea a Jiului, de intensa circulatie, inclusiv in perspectiva. Mai mult el poseda atribute mentale mai solide, ca centru de referinta al Gorjului si ca marele depozitar al unei mosteniri

6. Bibliografie selectiva

1. Ielenicz, M., Patru, Ileana-Georgeta, Ghincea, Mioara (2003),

Subcarpatii Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti.

2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.