DELTA DUNARII

_{DELTA DUNARII}

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Aprofundarea problematicii asupra regiunii Delta Dunarii va

avea ca rezultat:

- definirea celui mai complex sistem natural deltaic european;

- identificarea modului in care alti factori geografici pot deveni decisivi in definirea peisajului si functiilor unor regiuni;

- rezolvarea contradictiilor dintre necesitatea conservarii peisajului natural si nevoia omului de valorificare economica prin aplicarea conceptelor dezvoltarii durabile si a protectiei mediului.

Problema delimitarii unui sistem teritorial suprapus intocmai unei entitati fizico-geografice poate trimite gandul la regiunile naturale ale secolului trecut unde, conform spuselor lui Paul Vidal de la Blache, "natura propune si omul dispune". Or, inca in primele

La baza delimitarii regiunii se afla specificitatea si functiile peisajului sau.

unitati de invatare ale cursului de fata noi am mentionat ca etapa acestora s-a incheiat, ca in perioada actuala de dezvoltare a Geografiei Regionale ideea regiunii-sistem functional s-a generalizat fiind acceptata de majoritatea absoluta a cercetatorilor din domeniu. In acest caz, se pune fireasca intrebare: raspunde Delta Dunarii criteriilor de definire ale regiunii-sistem? Analizand elementele componente ale peisajului sau si modul de imbricare a factorului antropic, precum si relatiile cu unitatile invecinate raspunsul este afirmativ. Exista un cumul de argumente in acest sens si anume: modul de formare si evolutie a teritoriului deltaic, cu totul aparte in comparatie cu restul uscatului dobrogean; vectorii specifici de vehiculare a masei si energiei in sistem, cu o retea inextricabila de drenuri si bazine de decantare; fizionomia inedita generata de asociatii biogeografice caracteristice; resurse derivate din particularitatile structurale si functionale ale sistemului; habitate adaptate conditionarilor de ordin natural; un tip de economie specific; relatii de complementaritate cu regiunea Dobrogei continentale etc.

Pe de alta parte, incercarea de-a contura o singura regiune, cea a Dobrogei, similara provinciei istorice cu acelasi nume, se va izbi intotdeauna de pragul peisagistic si functional vizibil dintre cele doua compartimente: Delta Dunarii si Podisul Dobrogei. Diferentierile sunt atat de pronuntate incat asocierea intr-o entitate unica devine fortata. Etc.

_{2. Baza naturala de sustinere}

Delta, ca cel

mai nou pamant al tarii.

Asociere

inedita de uscat si apa.

Climat uscat cu temperaturi ridicate si precipitatii putine.

Baza naturala de sustinere este compusa, spre deosebire de toate celelalte regiuni ale Romaniei, dintr-un uscat in formare, cu altitudini cuprinse intre 0,5 si 13 m, ce reprezinta abia 20 % din teritoriul sau (4 152 km², din care 3 318 km²tinapRaromaniei). Restul de 80% coincide cu terenurile inundabile sau acoperite de lacuri, mlastini, ostroave, garle, canale, brate secundare. Dealtfel cca

55% din suprafata Deltei se situeaza intre 0-1 m altitudine. Acest dezechilibru intre suportul material ferm, al uscatului neinundabil, si cel in continua metamorfozare prin actiunea de eroziune sau depunere a apelor Dunarii defineste starea actuala a peisajului deltaic si unicitatea structurii si functiilor sale.

Relieful Deltei este alcatuit din grinduri de diverse origini: continentale, fragmente ale vechiului uscat dobrogean acoperite de depozite de loess, cum sunt Chilia sau Stipoc; fluviale (rezultate din depunerile de aluviuni aduse de fluviu, peste 58,7 milioane tone anual) si fluvio-maritime in geneza carora aportul Dunarii si al Marii Negre, prin intermediul curentilor care au preluat si transportat de-a lungul tarmului o parte din aluviunile aduse, se conjuga. Cele mai caracteristice grinduri fluvio-maritime sunt Letea (cu dune de nisip a caror inaltime ajunge la 13 m), Caraorman (unde dunele ating 8 m inaltime), Saraturile, Crasnicol, etc. Procesele actuale de evolutie a uscatului deltaic sunt inegale si contradictorii: in vreme ce in dreptul bratelor Chilia si Sfantu Gheorghe el avanseaza pe seama marii, in zona centrala, a bratului Sulina si la sud, in zona limanului Razim, asistam la distrugerea sa de catre curentii marini.

Clima Deltei Dunarii are o caracteristica definitorie: marea uniformitate datorata omogenitatii morfologice, desfasurarii reduse a teritoriului propriu si influentelor marine resimtite pe o mare parte din suprafata sa. Pozitia geografica o incadreaza in domeniul de exercitare a climatului continental cu tente de ariditate. Ea este traversata de izoterma de 11ºC, cu veri toridesi ierni in care media temperaturilor scade sub 0ºC. Nebulozitatea este cea mai scazuta din tara, sub 5 pe o scara zecimala, iar ca o consecinta, radiatia solara atinge valori maxime (cca 130 kcal/cm²). Durata stralucirii soarelui ajunge la 2500 ore anual. Precipitatiile medii anuale oscileaza in jurul valorii de 386 mm anual, fiind, din acest punct de vedere cea mai secetoasa regiune a tarii. Vastitatea intinderii de ape compenseaza insa lipsa de precipitatii cu o umiditate relativa accentuata cauzata de evaporarea intensa. Influentele pontice, ale Marii Negre, se resimt adanc in interior, nefiind stanjenite de obstacole morfologice, inclusiv sub forma brizelor marine. Iarna intregul teritoriul deltaic intra sub incidenta actiunii Crivatului.

Elementele de ordin hidrografic detin ponderea majora in structurarea peisajului Deltei Dunarii. Cele trei brate majore, Chilia (preia 56,4 % din debitul de 6 473 m³/s al Dunarii la Patlageanca), Sulina (19,5 %) si Sfantu Gheorghe (24,1 %) se ramifica intr-un mare numar de brate secundare ce alimenteaza mlastini, garle sau lacuri. De amintit ca initial Dunarea debusa in mare integral prin

Vegetatie hidrofila, cu exceptia grindurilor acoperite cu paduri.

Avifauna si fauna piscicola

- unice in

Europa.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

bratul Sfantu Gheorghe dupa care a fost sculptat bratul Sulina si, ulterior, bratul Chilia.

Al doilea element hidrografic il constituie lacurile, in numar de

479 (8 % din suprafata Deltei) intre care cele mai extinse sunt Dranov - 2 170 ha, Gorgova - 1 377 ha, Puiu, Puiulet, Rosu - 1 445 ha, Merhei, Isac, Matita, Furtuna, Lumina, etc.

Regiunea Deltei Dunarii include si platforma litorala aferenta. Potentialul biogeografic este remarcabil prin prisma

dominantei vegetatiei hidrofile constituita din stuf, nuferi sau esente moi (plop, salcie). Ele formeaza, de-a lungul bratelor si canalelor, veritabile paduri-galerii de un pitoresc aparte. Pe grindurile Letea si Caraorman apar paduri de stejar, in amestec cu ulmul si teiul, numite hasmace. Arbustii sunt numerosi (catina. macies, porumbar, iedera. In Delta intalnim si singura liana din tara noastra numita Periploca graeca. Fauna acvatica si avifauna sunt unice in Europa prin bogatia si diversitatea lor. In apele Deltei traiesc 110 specii de pesti intre care de o valoare economica deosebita se bucura sturionii de apa sarata (morun, nisetru, pastruga) sau de apa dulce (cega, viza) producatori de icre negre, dar si somnul, crapul, salaul, caras sau biban. Lumea pasarilor numara 325 specii care vietuiesc permanent sau temporar, in timpul migratiilor, aici. Emblematica este prezenta pelicanului, declarat monument al naturii, alaturi de lisite, cormorani, egrete, lopatari, califar, piciorong, vulturul codalb, starci, lebede. Nu lipsesc o serie de mamifere precum bizamul, vidra, nurca, cainele enot, iepure, vulpe, pisica salbateca sau chiar mistretul.

Nevoia de-a proteja speciile de plante si animale, cat mai ales peisajul unic al Deltei a condus la crearea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, cu o suprafata de 580 000 ha (incluzand si lagunele Razim- Sinoe pana la Capul Midia).

Solurile apartin clasei formatiunilor pedogenetice hidromorfe, aluvionare si nisipoase aflate in diferite faze evolutive. Izolat, pe grindurile continentale neinundabile se dezvolta molisoluri (cernoziom).

Resursele Deltei Dunarii sunt date de valorificarea fondului piscicol extrem de bogat, atat cel deltaic, cat si cel aferent Marii Negre. Stuful reprezinta o materie prima utilizata in fabricarea hartiei. Terenurile agricole, rezultate prin amenajari, ocupa cca 36 000 ha si sunt cultivate cu cereale, legume, vita-de-vie sau sunt valorificate pastoral (pe grindurile Chilia, Stipoc, Pardina, Rusca etc). Depozitele aluvionare de pe grindurile Cardon si Saraturile contin minereuri grele, iar in dunele de pe grindul Caraorman au fost exploatate nisipuri siderurgice.

Cea mai importanta resursa a Deltei Dunarii ramane cea turistica continuta in peisajul sau inedit, de o rara spectaculozitate. In fondul cinegetic si piscicol unic. In posibilitatile multiple de practicare a agrementului nautic. Din toate aceste puncte de vedere regiunea analizata se inscrie pe un loc de varf in oferta recreativa a continentului european putand fi concurata doar de Delta Volgai ale carei atribute (exceptand extensiunea) ii sunt inferioare.

_{3. Componenta antropica}

Indice scazut al popularii.

Asezari rurale putine.

Centrul polarizator principal al Deltei este Tulcea.

Componenta antropica se inscrie, de asemenea, cu trasaturi particulare derivate din slaba populare a teritoriului. Densitatea populatiei scade sub 25 locuitori/km² datorita suprafetei restranse a uscatului si conditiilor dificile de afirmare a habitatelor. O pondere importanta a locuitorilor apartin minoritatii rusilor-lipoveni.

Asezarile rurale sunt concentrate in zona grindurilor mai extinse fiind localizate de-a lungul bratelor principale sau al canalelor. Au o structura liniara (Crisan, Maliuc, Mila 23) sau grupat- rasfirata (Letea, Caraorman, Chilia Veche). In arhitectura lor isi fac loc adaptarile la conditiile locale (gospodarii cu un singur nivel construite din caramizi nearse sau lemn, cu acoperis din stuf). Majoritatea sunt sate pescaresti in care, complementar, apar activitati agricole, industriale (recoltarea stufului) sau turistice.

Singurul oras din Delta Dunarii este Sulina (5 500 locuitori) a carui izolare inhiba o dezvoltare mai accelerata motivata de pozitia sa la cel mai important brat navigabil al Dunarii. Construirea canalului Dunare-Marea Neagra si, actualmente, a canalului Bistroe, in partea ucraineana a Deltei, va accentua restrictivitatea pozitiei sale periferice. Amenajarea unui port maritim si statutul de zona-libera (porto-franco), coroborate cu o intensificare a circulatiei turistice sunt masuri menite a revitaliza orasul.

Adevaratul centru polarizator al Deltei Dunarii este Tulcea, oras care, desi se afla la periferia regiunii joaca rolul factorului atractor pentru intregul spatiu deltaic, dar si dinafara acestuia. Potentialul sau economic, social si politico-administrativ este decisiv in afirmarea functiei sale de polarizare regionala.

Test de autoevaluare

Regiunea Deltei Dunarii beneficiaza de atribute unice in context european. Ele deriva din potentialul sau biogeografic. Comentati, in spatiul alocat, acest aspect.

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

_{4. Economia Deltei Dunarii}

Pescuitul, turismul si transporturile navale sunt principalele activitati economice.

Industria prelucrarii pestelui si cea navala prezente in orasele regiunii.

Economia Deltei Dunarii releva un indice de dezvoltare modest, corelabil cu potentialul antropic redus, dar si cu caracterul de tranzit al principalelor activitati indus de practicarea transporturilor fluviale. Principala ramura economica ramane inca pescuitul transformat dintr-o ocupatie traditionala, de subzistenta, a locuitorilor Deltei intr-una de mare intensitate si randament practicata inclusiv in amenajari piscicole complexe (32.700 ha) cum sunt cele din zona Chilia, Mahmudia, Stipoc, Rusca, Holbina. Pe lacurile Rosu, Merhei, Matita, Isac, Gorgova, Puiu pescuitul se desfasoara in conditii naturale.

A doua activitate economica, aflata in plin avant este turismul de agrement nautic, cinegetic sau piscicol. In ultimii ani creste ponderea turismului rural, cu sejur in localitatile rurale din Delta. Complexele turistice Crisan, Rosu, Puiu se adauga bazelor hoteliere din Sulina si, mai ales Tulcea in satisfacerea nevoilor de cazare si sejur. Delta a devenit si o tinta a turismului litoral in sensul diversificarii ofertei acestuia prin calatorii de scurta durata in perimetrul ei. O forma de turism in afirmare este cel stiintific, practicat de numerosi participanti la manifestarile de profil organizate de Institutul Deltei Dunarii sau de studentii multor facultati de stiinte naturale din tara ce-si organizeaza practica de studii aici.

Valorificarea stufului pentru producerea celulozei la Chiscani (Braila) a atins cote deosebite in deceniile 6-7 ale secolului trecut cand mari suprafete deltaice au fost integrate exploatarilor. In ultimii ani activitatea este in declin desi materia prima respectiva este regenerabila.

Exploatarea agricola a terenurilor de pe unele grinduri satisface doar partial nevoia de produse ale locuitorilor regiunii. Se practica, pe terenurile neinundabile, o serie de culturi (porumb, grau, plante tehnice, legume), iar in celelalte zone se cresc animale. Conditii optime intruneste apicultura.

Industria este concentrata in Tulcea unde, pe baza bauxitei din import, se produce alumina. Constructia de nave, prelucrarea pestelui, morarit-panificatie, feroaliaje sunt alte subramuri dezvoltate in acest centru. In Sulina se repara nave si are loc prelucrarea primara a pestelui.

O alta ramura economica este cea a transporturilor, efectuate indeosebi pe bratul Sulina pentru nave cu un pescaj de 7 m. Sulina este un port de transbordare de pe navele maritime cu un pescaj superior pe cele fluviatile. Fiind singura poarta de iesire la mare a unor tari central-europene, Dunarea si, implicit, Delta Dunarii ca regiune geografica, valorifica aceasta oportunitate.

Exista insa, sub aspectul cailor de acces, o insuficienta majora generata de imposibilitatea desfasurarii transportului rutier si feroviar, precum si de restrictiile care intervin in derularea celui fluviatil in anumite circumstante (poduri de gheata, vijelii, cresteri maxime ale nivelurilor, colmatarea unor canale). Sub acest aspect, al cailor de transport, regiunea analizata prezinta cel mai redus indice de

Dezvoltarea de perspectiva vizeaza valorosul patrimoniu turistic.

favorabilitate din tara. Prezenta aeroportului de la Tulcea mijloceste sosirea in zona Deltei a multor persoane, in principal turisti, dar el trebuie completat cu un heliport la Sulina pentru situatii de urgenta.

Perspectivele regiunii sunt dependente de modul de gestionare a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii in care conceptele dezvoltarii durabile trebuie aplicate fara reticenta. Ea trebuie sa devina un paradis al turismului ecologic, al unor activitati de transport fluviatil eficiente, al pescuitului rational corelat cu capacitate de reproductie a ecotopurilor deltaice. Inscrierea Deltei Dunarii in traseele turistice ale viitoarelor croaziere pe Marea Neagra si Marea Mediterana este obligatorie in conditiile unui efort de imbunatatire si diversificare a ofertei sale. Concomitent, Delta Dunarii trebuie sa ramana un taram in care evolutia naturala a peisajului geografic sa se deruleze nestanjenita, ca marturie a unui echilibru posibil intre natura si dezideratele, mereu mai numeroase si mai variate, ale factorul modelator antropic.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

Nevoia de-a proteja speciile de plante si animale a condus la crearea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, cu o suprafata de 580

000 ha (incluzand si lagunele Razim-Sinoe pana la Capul Midia).

6. Lucrarea de verificare nr. 6

INSTRUCTIUNI:

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titlul cursului (Geografia Regionala a Romaniei);

- Numarul lucrarii de verificare;

- Numele si prenumele cursantului (mentionate pe fiecare pagina);

- Specializarea si anul absolvirii, institutia unde activati si pozitia in

cadrul corpului profesoral;

- Adresa cursantului.

Raspunsul va fi logic formulat, la obiect. A se lasa o margine de cca 5 cm in partea stanga a colii iar intre raspunsuri acelasi spatiu.

Intrebarile la care trebuie sa raspundeti si punctajul aferent

(1,0 puncte sunt acordate din oficiu) sunt urmatoarele:

1. Prin ce elemente peisagistice se detaseaza Curbura? (2,0 pct.)

2. Cum argumentati popularea si urbanizarea redusa a

Baraganului? (2,0 pct.)

3. Gravitatia naturala induce fenomene de gravitatie antropica. Analizati aceste aspecte in situatia regiunii Dunarea de Jos. (1,5 pct.)

4. Comentati diferentierile peisagistice dintre Dobrogea de nord si

cea de sud. (2,0 pct.)

5. De ce Delta Dunarii este considerat cel mai nou pamant al tarii?

(1,5 pct.)

6. In finalul lucrarii comentati continutul testului de autoevaluare si formulati propuneri pentru eficientizarea lui.

7. Bibliografie selectiva

1. Driga, B-V. (2004), Delta Dunarii. Sistemul circulatiei apei, Casa

Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.

2. x x x (1983) Geografia Romaniei, vol. I - Geografie fizica, Editura

Academiei, Bucuresti.

3. x x x (1969), Geografia Vaii Dunarii Romanesti, Editura

Academiei, Bucuresti.