DEZASTRE DE NATURA HIDROMETEOROLOGICA

DEZASTRE DE NATURA HIDROMETEOROLOGICA

1. Dezastre produse de furtuni puternice

Furtunile sunt fenomene atmosferice obisnuite, deci foarte frecvente. Ele se produc in orice zona de pe suprafata Pamantului, dar imbraca de obicei un specific local. Pierderile de vieti omenesti cauzate si distrugerile provocate asupra mediului (indeosebi asupra zonelor impadurite) si constructiilor facute de om (mai ales asupra liniilor de inalta tensiune) sunt frecvente si, de multe ori, foarte importante, chiar catastrofale.

Furtunile puternice produe mari inundatii, distrug recoltele, declanseaza eroziuni si alunecari de teren. Se contamineaza solul, apele de suprafata sau subterane si sistemele de irigatii. Apar zone cu ape saline, se colmateaza canale si dispar specii de plante radacinoase.

Ciclonii tropicali sunt zone de presiune atmosferica foarte scazuta, deasupra marilor si oceanelor tropicale si subtropicale, care se deplaseaza pe sute de kilometri si se manifesta prin vanturi puternice cu tunete si fulgere. Viteza vantului poate depasi 200 km/h. Anual se formeaza, la nivel mondial, aproximativ 80 de cicloni tropicali.

Spre deosebire de alte tipuri de furtuni puternice, ciclonii pot provoca si maree devastatoare, respectiv portiuni de mare sau ocean in care, in centrul lor (unde presiunea aerului este mult mai scazuta decat in rest) apa se ridica cu 2-5 m si se deplaseaza cu aproximativ 80 km/h, lovind tarmurile joase sub forma unor valuri inalte (a nu se confunda cu tsunami) inundandu-le. Acest fenomen, petrecut in Banglades, in anul 1970, a costat viata a 300.000 de oameni.

Denumirea marilor furtuni difera de la o zona la alta a lumii, mai frecvente fiind de taifun (in nord-vestul Oceanului Pacific si in Marea Chinei de Sud) si de hurrican (nordul si centrul Oceanului Pacific, in Marea Caraibelor si Golful Mexic). Sunt numiti chiar cicloni tropicali in Oceanul Indian si in sudul Oceanului Pacific.

Furtunile cu grindina si viscolele pot cauza si ele pagube importante. Grindina ajunge sa depaseasca uneori diametrul de 10 cm si sa cada cu viteze de peste 150 km/h, omorand oameni si animale, distrugand acoperisuri si plante. Pierderile agricole la nivel mondial se cifreaza, in anii cu furtuni mai abundente, la mai mult de 200 mil. $. Pierderi importante pot fi cauzate si la orase, dar tot culturile agricole au cel mai mult de suferit.

In anul 1965, uraganuJ Betsy, starnit in jurul insulei Barbados, a pustiit statele Florida si Luisiana. Sufland cu pana la 256 km/h, a provocat ploi torentiale si inundatii, a daramat 27.000 de locuinte si a distrus liniile de transport electric si caile de comunicatii. Pagubele provocate au atins 1,4 mId. $. Iata cateva (pentru a fi usor identificate ele au primit denumiri) dintre furtunile violente (hurricans) ce au afectat America Latina si zona Caraibiana, in perioada 1972-1993, furtuni care au ramas in constiinta celor afectati: Fifi (1974, Honduras), David si Frederick (1979, Republica Dominicana), Joan (1988, Nicaragua), Gilbert (1990, Mexic), Andrew (1993, Florida).

Cic1onul (taifunul) din anul1991, care a devastat Bangladeshul, a produs si moartea a 139.000 de oameni. Numai portul Chittagong a avut pierderi de 400 mil. $, iar la fabricile care lucrau pentru export acestea s-au ridicat la aproximativ 2,4 mld.$. (Rahman, 1995). Cateva dintre insulele de coasta au fost total devastate. Totusi el nu a fost atat de puternic precum ciclonul din anul 1970, care a condus la decesul a 300.000-500.000 de fiinte umane (Benson si Clay, 2003). Ulterior, cel care s-a manifestat in anul 1994 a produs moartea a 'numai' 200 de oameni, ar pierderile economice inregistrate au fost de sute de milioane de dolari.

In anul 1968, uraganul Mitch a distrus aproape 70% din infrastructura tarilor Honduras si Nicaragua si a devastat economiile tuturor tarilor din America Centrala. Anul urmator, statul indian Orissa este lovit de cel mai devastator ciclon din ultimii 100 de ani, afectand de zece ori mai multi oameni. Intr-o singura noapte a distrus 18.000 de sate.

Filipine si Vietnamul sunt atinse de taifunul Lingling, la sfarsitul anului 2001. Si-au pierdut viata 500 de oameni, iar distrugerile provocate au fost imense. Recordul nefast al anului s-a inregistrat in Bang1adesh, unde ciclonul a curmat viata a 139.000 de oameni, ridicand pierderile mondiale din acest an teribil la 200.000 de persoane.

In fiecare an teritoriul SUA este devastat, in medie, de sapte uragane si 10.000 de furtuni serioase. In general, vremea rea provoaca moartea a 500 de oameni si ranirea a altor 5000. Pagubele materiale se ridica, in medie, la 14 mId. $.

Se pare ca in perioada anilor 1973-2002, la nivel mondial, furtunile au provocat moartea a cel putin 340.000 de oameni.

2 Dezastre produse de tornade

Meteorologii considera tornadele ca fiind cele mai violente fenomene atmosferice cunoscute. Sunt furtuni puternice, cu aspect de vartej si diametru orizontal foarte mic in comparatie cu inaltimea. De obicei, tornadele sunt insotite de puternice descarcari electrice cu efecte luminoase (fulgere) si acustice (tunete), ploi foarte abundente, grindina, vant puternic si uneori de zapada.

Au infatisare de palnii noroase, care pornesc de la baza unui nor de tip cumulonimbus si coboara pana la suprafata solului, unde diametrul poate fi de 90-460 m. Tornadele se nasc din furtunile puternice (cateodata si din ciclonii tropicali) si pot atinge viteze de deplasare pana la 370 km/h, dar in interiorul palniei, unde se formeaza si un curent ascendent de aer, viteza de rotatie ajunge si la 800 km/h. Pot cauza raniri si pierderi de vieti omenesti precum si mari distrugeri localitatilor, liniilor de inalta tensiune, recoltelor si padurilor.

Tornadele pot dura de la cateva minute la mai mult de o ora, dar de obicei tin 10-20 minute, timp suficient ca sa cauzeze dezastre in drumul lor. Aceasta perioada de timp, relativ scurta, face deosebit de dificili anuntarea locuitorilor si limitarea pagubelor.

Desi sunt tipice pentru teritoriul SUA, in Marele Podis Nord-American, ele se intalnesc si in alte parti cu latitudini temperate. In Europa se manifesta cu intensitati si la scara mai mica, deci cu consecinte mai putin dezastruoase. Apar mai frecvent primavara si vara. Pe scara Fujita, care le masoara intensitatea, tornadele europene (inregistrate in Bulgaria, Ungaria, Romania si Rusia) se situeaza abia pe treptele 2 si 3 (Ivanovici si Stan-Sion, 2003).

In luna mai a anului 2003, in SUA s-au inregistrat cele mai multe tornade decat in oricare luna: 562. Pierderile economice nu au fost estimate, dar se cunoaste ca ele au cauzat moartea a 41 de oameni. In fiecare an teritoriul SUA este devastat in medie de 1000 de tornade. Statisticile consemneaza ca anii catastrofali din acest punct de vedere sunt 1868 si 1869, cand tornadele au scufundat 3000 de vapoare in zona Marilor Lacuri, iar mai mult de 500 de oameni s-au inecat.

3 Dezastre prod use de secete

Cauza secetei este aproape intotdeauna deficitul de apa cauzat de caderea unor cantitati prea mici de precipitatii. Sunt si cazuri in care cantitatea de apa pierduta prin evapo-transpiratie intr-o zona depaseste pe cea rezultata in urma precipitatiilor. Specificul acestui fenomen, care produce dezastre, consta in faptul ca se manifesta foarte incet, uneori pe perioade de cativa ani, fiind, adesea, mascat de diversi factori, iar cand se constata prezenta ei este adesea prea tarziu pentru ca masurile ce se intreprind sa mai fie eficiente.

Seceta este, de obicei, caracterizata prin extindere spatiala, intensitate si durata. Impactul ei in societate si ecosisteme este ridicat. Prezinta componente meteorologice, hidrologice, agricole, economice si sociale.

Efectele secetei constau in folosirea unor cantitati foarte reduse de apa, afectarea sau compromiterea recoltelor, moartea animalelor salbatice sau domestice. Se manifesta foametea, malnutritia si o serie de boli. Se usuca o parte din vegetatie si fenomenul de eroziune se amplifica. Se inmulteste vegetatia de tufisuri si spini, mai rezistenta la uscaciune, in dauna copacilor care cresc izolati sau in paduri. 0 parte din terenuri sunt acoperite de praf si nisip. Deshidratarea si uscarea face vegetatia vulnerabila la incendii naturale sau provocate.

Economia tarii in care se resimte seceta este puternic afectata, mai ales daca este una predominant agrara. Odin cauza secetei se poate produce migrarea populatiei, a animalelor domestice si a animalelor salbatice. Se creeaza instabilitate politica, se produc revolte civile si miscari politice.

Seceta este, de obicei, prezenta in regiunile aride ale Africii (indeosebi in Sahel), India, parti din China, Orientul Mijlociu, Australia, parti din America de Nord si din Europa. In Africa Sudica a avut un caracter periodic, manifestandu-se in anii 1980-1983, 1987-1988, 1991, 1992, 1994-1995 si 1997-1998. Cea din perioada anilor 1991-1992, care a afectat peste 20 mil. de oameni, este considerata cea mai severa din toate timpurile.

In Asia Centrala si de sud-vest s-a manifestat o seceta multianuala care a inceput dupa luna noiembrie a anului 2001. S-a resimtit in mari portiuni din Iran, Afganistan, Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan si Turkmenistan, afectand in jur de 60 mil. de oameni (37 mil. in Iran).

Se considera ca, in perioada anilor 1973-2002, secetele au provocat moartea a cel putin 980.000 de oameni, toti cu un nivel de trai si venituri scazute.

4 Dezastre provocate de inundatii

In principiu, inundatiile presupun acoperirea temporara a uscatului cu un volum mare de apa. De obicei, inundatiile se produc de-a lungul apelor curgatoare, cand debitul este prea mare pentru a mai putea fi preluat si scurs prin albia minora si apa ocupa albia majora sau se revarsa si in afara acesteia. Forta lor distructiva se manifesta prin unda de soc si prin cresterea nivelului apei.

Unda de soc, sau de viitura, este fruntea inalta a masei de apa care navaleste cu o forta iesita din comun, maturand in calea ei poduri, cai ferate, diferite constructii civile sau industriale. Deoarece masa imensa de apa nu se poate scurge imediat, se produce cresterea nivelului apei cu cativa metri sau mai mult, pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp.

Cauzele inundatiilor tin, cel mai frecvent, de caderile abundente de precipitatii lichide (de exemplu, la mijlocul lunii iulie 2002, in 24 de ore au cazut precipitatii cat intr-o luna in Germania, din zona Muntilor Harz pana in Schleswig-Holstein; digul de la Horneberg s-a rupt, cai ferate si autostrazi au fost impracticabile) si de topirea brusca a zapezii. Uneori inundatiile se pot produce si de catre tsunami ori in urma unor accidente hidrotehnice care distrug diguri fluviale, lacustre sau maritime.

Efectele inundatiilor (Popescu si Dobre, 2000), de obicei negative, pot fi directe (economice, sociale, ecologice) si indirecte. Efectele economice rezulta din distrugerea sau avarierea podurilor, liniilor electrice, localitatilor, cailor de comunicatii (drumurilor, cailor ferate), obiectivelor industriale si zootehnice, conductelor de petrol, apa sau de gaze, precum si din reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Efectele sociale se refera la pierderea de vieti omenesti; evacuarea populatiei, distrugerea de bunuri (inclusiv cele de patrimoniu, recolte), aparitia de epidemii, intreruperea tuturor activitatilor, instalarea panicii, diminuarea veniturilor populatiei. Cele ecologice sunt in legatura cu excesul de umiditate, poluarea apelor de suprafata si subterane, poluarea solurilor, efecte de eroziune (indeosebi a versantilor) sau ingropare sub sedimente, distrugerea florei si faunei.

Efectele indirecte resimtite in urma inundatiilor tin de intreruperea proceselor de productie sau intarzierea livrarii produselor, cheltueli suplimentere de evitare si aparare, cheltuieli ulterioare pentru normalizarea vietii. Unul din putinele efecte benefice consta in imbunatatirea calitatii unor terenuri prin depunerea de maluri fertile (Otero si Marti, 1995).

Se apreciaza ca, in ultima decada a secolului XX, au fost afectati de inundatii aproximativ 1,5 mld. de oameni. Inundatii la scari nemaiintalnite pana atunci au aparut, repetat, in ultimii zece ani in Bangladesh, China, Africa Sudica. Raurile din Bangladesh au provocat patru mari inundatii in 30 de ani, respectiv in anii 1974, 1987, 1988 si 1989. Cele din 1989 au afectat direct 31 mil. de oameni. In Venezuela, in anul 1999, dupa doua saptamani de ploaie continua, inundatiile care au urmat au ucis in jur de 15.000 de oameni. In acelasi an Mexicul a cunoscut cele mai mari inundatii de la cele din anu1 1600, ocazie cu care aproape 300.000 de oameni au ramas fara case.

In anul 2002, indeosebi in luna august, inundatii fara precedent sau manifestat in multe tari europene din bazinele fluviilor Elba, Dunare si Vltava. Au fost afectate Slovacia, Germania, Republica Ceha, Austria, Ungaria, Romania, Italia, Spania, Rusia. Sute de oameni au murit inecati, sute de mii au fost evacuati. Pierderile economice au fost estimate la aproape 15 mId. $. La nivel mondial, inundatiile au afectat peste 80 de tari, au ucis aproape 3000 de oameni si au cauzat suferinte la peste 17 milioane.

Un tip special de inundatii este cel marin si oceanic, rezultat in urma valurilor provocate de marile furtuni. Sunt amenintati continuu aproximativ 46 mil. de oameni care traiesc in arealele joase de coasta (indeosebi teritoriile insulare ale Oceanului Pacific).

Se apreciaza ca, in perioada anilor 1973-2002, inundatiile au provocat moartea a cel putin 190.000 de oameni.

5 Dezastre provocatc de temperaturi extreme

Valurile de caldura excesiva au efecte mai importante asupra sanatatii oamenilor in regiunile cu latitudine medie, unde se concentreaza temperaturi si umiditati ridicate pe o perioada de cateva zile. In mediul urban, masele de aer fierbinte pot cauza multe decese, indeosebi printre copiii mici, oamenii intre doua varste, bolnavi si infirmi.

Un studiu efectuat in vara anului 1994, pentru zona Berlin-Brandenburg, de catre Institutul de Cercetare a Consecintelor Climatice din Potsdam, a aratat ca perioada lunga de canicula, fara racorire in timpul noptii, a marit rata mortalitatii la femei cu peste 50 %, iar la barbati cu 40-50 % (Thorbrietz, 2003).

Atunci dnd caldura persista o perioada mai lunga de timp poate apare seceta, se declanseaza incendii (in zone de padure sau cu vegetatie uscata), se activeaza focare de epidemii sau epizootii, este pus in pericol fondul agro-forestier. Patrunderea de aer cald poate cauza persoanelor sensibile suferinte legate de: astm, bronsita, depresii, dereglari senzoriale si de somn, dureri de cicatrice, hemoragii, accentuarea diabetului zaharat, infarct miocardic, inflamatii, insuficienta cardiaca, migrene, tensiune scazuta, tromboze si embolii. Agravarea unora dintre ele poate cauza moartea.

La prima vedere fenomenul nu pare asa dezastruos, dar cele petrecute in Europa anului 2003, pe perioada lunilor de vara, dezvaluie amploarea fenomenului. Astfel, numai in Franta, Italia, Olanda, Portugalia, Spania si Marea Britanie, valurile de caldura au cauzat moartea a aproape 40.000 de persoane. In acelasi an, in Elvetia, luna iunie s-a dovedit a fi cea mai calduroasa din ultimii 25 de ani. In India, unde temperaturile au atins 49 C in sezonul premusonic, s-a inregistrat moartea a aproximativ 1.400 de oameni.

Nici temperaturile prea scazute nu fac bine organismelor umane mai sensibiIe, cauzand hipotermii si disfunctii respiratorii si circulatorii grave. Concret, patrunderea de aer rece intr-o zona locuita poate agrava unele boli sau cauza localnicilor boli precum: accidente cerebrale, anghina pectorala, astm, bronsita, colici, contractii, diabet zaharat, dureri de cap, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, poliartrita si tensiune ridicata. Si agravarea unora dintre ele poate cauza moartea.

6 Dezastre provocate de incendierea terenurilor

Incendiile de mari proportii au loc pe suprafete intinse de teren, de multe ori chiar in localitati, unde exista materiale combustibile (iarba, copaci, arbusti, pomi fructiferi, scanduri, gramezi de lemne pentru foc etc.). Cauzele declansarii acestora pot fi naturale (traznete produse pe vreme secetoasa, reactii chimice, autoaprindere etc.) sau antropice (focuri aprinse de om dar nesupravegheate sau nestinse, scurtcircuit, scantei mecanice sau de sudura, cioburi de sticla in bataia razelor de soare, arc electric, explozii, corpuri incalzite sau supraincalzite etc.).

Indiferent de cauza care le da nastere, incendiile se manifesta la fel, motiv pentru care se vor trata impreuna, o alta rubrica de incendii ale terenurilor nemaifiind abordata la capitolul despre dezastrele provocate de cauze antropice.

Incendiile sunt caracterizate prin suprafata de teren afectata, modul de propagare a focului (incendii izolate sau de masa), cantitatea de caldura degajata, cauza declansarii. Consecintele incendiilor sunt, in primul rand, moartea oamenilor sau a altor vietuitoare (animale, plante). Pot fi distruse sau avariate localitati, obiective industriale si zootehnice, fonduri forestiere, pomicole, viticole si cerealiere, retele electrice, retele de telecomunicatii si conducte magistrale (Popescu si Dobre, 2000). Populatia, animalele, bunurile materiale si obiectivele culturale sau economice sunt evacuate, iar consecinte1e asupra florei si faunei din zona sunt dezastruoase.

Cele mai multe incendii se intalnesc in timpul marilor valuri de caldura, pe vreme secetoasa (uscata) sau imediat dupa seceta. Incendiile de mari proportii au loc pe suprafete intinse de teren, de multe ori chiar in localitati unde existi rnateriale combustibile (iarba, copaci, arbusti, pomi fructiferi, scanduri etc.).

In anul 1997, numai in Filipine, au fost distruse prin incendii aproape 300 mii ha de padure, iar in zona padurilor amazoniene din Brazilia, s-a raportat, in urma inregistrarilor facute prin satelit, ca numarul incendiilor in vederea obtinerii de suprafete de cultura si pentru pastorit a crescut cu aproape 50 % fata de anul anterior.

In anul 1990, numai in padurile din Europa, CSI, America de Nord, Australia, Japonia si Noua Zee1anda au izbucnit peste 225.000 de incendii care au ars o suprafata de aproximativ 4.700.000 ha. Se remarca SUA cu 122.763 de incendii care au mistuit padurile de pe 1.473 mii ha. Pentru anul 1997, statisticile indica aproximativ 218.000 de incendii care au distrus o suprafata impadurita de 666.560 ha (ONU, 2000).