|
Subcarpatii Getici reprezinta sectorul vestic al
Subcarpatilor. Impreuna cu Podisul Getic formeaza o treapta de racord (de
legatura) intre Carpatii Meridionali si Campia Romana, avind un caracter
piemontan de ansamblu.
Prezentare
Legatura intre Subcarpati si Podisul Getic este foarte strinsa; astfel
marginea
sudica a Subcarpatilor Getici coincide cu inceputul Podisului Getic (Dealul
Negru, Dealul Birzei, Dealul Bran).
Spre nord Carpatii Meridionali sunt delimitati de
Subcarpatii Getici printr-un abrupt rezultat din ridicarea regiunii montane
la sfirsitul Pliocenului (cu aproape 1.000 m).
Limita de est o reprezinta Dambovita (spre
Subcarpatii Curburii), iar limita de vest Valea Motrului (spre Podisul
Mehedinti).
Relief si subdiviziuni
Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind in acest fel o
regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Cutele (succesiunea de anticlinale
si sinclinale) sunt mai slab exprimate comparativ cu Subcarpatii Curburii.
Relieful de dealuri ii aseamana cu regiunile de deal
si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunile
montane. Pe alocuri apar si cute 'diapire' (cu simburi de sare),
cum ar fi la Ocnele Mari.
Altitudinea medie este de 500-600 m, mai coborita in
partea de vest (400-500 m) si mai ridicata in est (700-1.000 m).
Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de
1.018 m (Magura Matau), desi spre contactul cu muntele se intilnesc si
inaltimi mai mari (1.150 m).
Altitudinea minima coboara sub 300 m in Depresiunea
Tirgu Jiu. Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de la curbura) se afla
in prezent intr-o miscare de ridicare.
Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea -
dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul Getic - a cite doua siruri de
depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:
a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni
'submontane' puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune,
cum ar fi Depresiunea Campulung (pe riul Tirgului), Arefu (pe Arges), Jiblea
(pe Olt), Horezu, Polovraci (pe Oltet) si depresiunile submontane dintre
Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe riul cu
acelasi nume;
b)
un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter
'intern' (dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura Matau
(1.018 m), Dealul Carlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile
Gorjului.
c)
un al doilea sir de depresiuni ('intracolinare'), cum ar fi
depresiunile intracolinare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu
Jiu-Campu Mare;
d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior (dealuri
'externe') foarte slab cutate, de unde incepe marginea Podisului
Getic; Dealul Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), Dealul Bran (333 m).
O importanta aparte o au depresiunile situate la extremitati - Depresiunea
Campulung (submontana) si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare (intracolinara).
Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici,
la poalele Muntilor Iezer, pe Riul Tirgului. Marginita la sud de Magura
Matau, are un aspect tipic de depresiune submontana si o forma relativ
alungita (asemanatoare unui 'cimp lung'), aici a aparut si s-a
dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti.
Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare, situata in partea de vest a Subcarpatilor
Getici, este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice
interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal extern); spre est se intinde
pina la Gilort, iar spre vest pina la Motru; depresiunea are altitudini
reduse pentru o regiune subcarpatica (sub 300 m), este strabatuta de Jiu, si
are aspectul unui 'cimp mare' (de unde si denumirea de Campu Mare).
Clima
Subcarpatii Getici au un climat de dealuri, influentat de altitudine si
pozitia in sudul Carpatilor Meridionali (de unde un caracter de
'adapost', pe ansamblu).
Caracteristicile elementelor climatice:
a) Regimul termic.
Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10oC (in Depresiunea Tirgu
Jiu - Campu Mare), 9oC pe cea mai mare intindere (indeosebi in depresiuni),
scazind apoi cu inaltimea la 8oC si 7oC (la peste 900 m).
Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu inaltimea,
corespunzator, de la 22oC la 20oC, iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de
la -1oC (in Depresiunea Tirgu Jiu) la -2o C, -3oC la cele mai mari
altitudini.
b) Regimul eolian cuprinde vinturile circulatiei generale (Vinturile de
Vest) si fenomene de foen (Vintu Mare).
Diferentieri
climatice.
Pe fondul climatului de dealuri exista un etaj de dealuri inalte (la peste
500 m) si de dealuri joase (sub 500 m), in depresiuni.
Depresiunile submontane din partea de vest au un
climat specific. Pe ansamblu este un climat de tranzitie intre climatul cu
influente submediteraniene (spre Podisul Mehedinti) si climatul de ariditate
(din est).
Hidrografia
a) Riurile principale care strabat Subcarpatii Getici sunt Jiu, Olt,
Arges si afluentii acestora. Jiul primeste ca afluenti (in afara zonei
subcarpatice) Motru si Gilortul, iar in apropierea lacului Ceauru, riul
Tismana. Oltul are ca afluenti pe Oltet (cu Cerna) si Topolog, iar Argesul
primeste pe Vislan, Riu Doamnei, Riu Tirgului, Argesel si Dimbovita.
b) Lacurile din Subcarpatii Getici sunt de mai multe categorii:
- lacuri in masive de sare: Ocnele Mari;
- lacul pentru hidroamelioratii (si apa potabila si industriala)
Ceauru, pe Jiu, in Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare;
- lacuri hidroenergetice: pe Olt (in sectorul dintre Cozia si Ocnele
Mari) si pe Arges (intre Vidraru si Curtea de Arges);
c) Apele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului).
In unele locuri apar la suprafata sub forma unor izvoare minerale
(Baile Olanesti, Baile Govora).
Invelisul
biogeografic si pedogeografic
a) Vegetatia predominanta este vegetatia forestiera cuprinzind paduri
de stejar (pina la 500 m), paduri de amestec stejar-fag (intre 400 si 600 m)
si paduri de fag (pe dealurile mai inalte).
Etajul stejarului cuprinde cer, girnita, stejar pedunculat, gorun, la
care se adauga alte foioase (carpen, ulm, tei).
Etajul fagului caracterizeaza dealurile subcarpatice. In partea de vest
a Subcarpatilor Getici (indeosebi in depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare) apar
si specii meridionale, submediteraneene.
Asemanator vegetatiei altor regiuni si cea a Subcarpatilor Getici este
de data relativ recenta (postglaciara) si destul de mult transformata de
activitatea antropica.
b) Fauna este, de asemenea, postglaciara. Predomina speciile comune
padurilor de foioase, specifice fiind mistretul si viezurele, plus animale de
prada, ca lupul, vulpea, pisica salbatica, pasari, cum sunt: ciocanitoarea,
cinteza s.a., la care se adauga animale venite din silvostepa (iepurele) sau
din padurile de munte (caprioara, veverita).
Riurile cuprind specii de pesti, intre care predomina cleanul si
mreana. In partea de vest exista specii submediteraneene.
c) Solurile sunt, ca si in alte unitati geografice determinate de
conditiile de relief, alcatuire geologica, clima, vegetatie.
Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale; cenusii si brun
roscate) si la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate de un climat mai
racoros si umed; exista si soluri azonale.
d) Dintre rezervatiile naturale se remarca cea de la Albesti
(rezervatie geologica si paleontologica), din apropiere de Campulung.
Resursele naturale ale Subcarpatilor Getici sunt: petrolul, gazele naturale,
lignitul, masivele de sare, paduri, pasuni, hidroenergie, izvoare minerale,
la care se adauga suprafete de terenuri arabile.
Populatia si
asezarile omenesti
Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt
deosebit de favorabile vietii si activitatii societatii omenesti. Relieful
depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor
agricole. Reteaua de riuri influenteaza transporturile si asezarile.
Resursele naturale au dus la aparitia unor industrii noi.
Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si
continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale Tarii Romanesti:
Campulung si Curtea de Arges.
Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km pe
ansamblul Subcarpatilor Getici. In depresiunile mari ajunge la 150 loc/km,
iar pe dealuri se diminueaza corespunzator.
Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori
mai reduse in vest (Gorj) decit in est (Arges).
Exista deplasari de populatie cu caracter definitiv
(spre orasele mari, spre centre industriale noi), periodic (prilejuite de
unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de pe Olt si Arges) si
zilnic (navetism) spre orasele mari (Tg. Jiu, Ramnicu Valcea).
Asezarile rulare sunt in general mijlocii (500-1.500 loc.) si mici (sub 500
loc.) au o structura rasfirata (cu case printre gradini si vii), functii
agricole, iar mai recent, functii miniere, industriale sau mixte.
Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant
necooperativizata, ceea ce s-a rasfrint favorabil asupra functiilor economice
si aspectului asezarilor rurale.
Asezarile urbane. In Subcarpatii Getici se afla situate urmatoarele orase:
Campulung, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea, Baile Govora, Calimanesti, Baile
Olanesti, Horezu, Bumbesti-Jiu, Ticleni, Targu Carbunesti (ultimele doua in
zona de contact), Ocnele Mari, Novaci, Tirgu Jiu.
Campulung (44.000 loc.) prima capitala a Tarii
Romanesti, oras de o insemnatate deosebita in evul mediu, are, in prezent o
industrie cu profil complex (intreprinderea de autoturisme de teren ARO,
combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei
usoare), monumente istorice si culturale.
Curtea de Arges (36.000 loc.), are in prezent si o
vocatie industriala (industrie electrotehnica, industria lemnului) si turistica.
Ramnicu Valcea (113.000 loc.), oras comercial inca
din evul mediu, are o industrie bine reprezentata (rafinarie, combinat de
prelucrare a lemnului, industria pielariei) si functie administrativa. Are un
aspect urban modern si importante obiective turistice.
Tirgu Jiu (98.000 loc.) are industrii in interior
(utilaj minier, industrie textila si alimentara) si in apropiere (combinatul
de industrializare a lemnului de la Preajba, combinatul de lianti de la
Barsesti, cea mai mare din tara); este un centru turistic, administrativ si
comercial.
Celelalte orase au cite o ramura mai reprezentativa:
Ocnele Mari - extractia sarii, Bumbesti-Jiu - industria constructoare de
masini, Ticleni - extractia petrolului si gazelor naturale), Novaci si Horezu
- industrie mica si artizanala. Altele au functie balneoclimaterica (Baile
Olanesti, Baile Govora, Calimanesti). Tirgu Carbunesti, oras cu o insemnatate
regionala in trecut, isi cauta in prezent o identitate proprie.
Industria
Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici au o industrie notabila, bazata pe
resurse proprii (petrol, gaze naturale, carbuni, sare) sau din zone apropiate
(calcare, lemn, resurse agroalimentare).
- Industria energetica cuprinde exploatari de petrol, gaze naturale si carbuni.
Petrolul se extrage de aproape patru decenii: exploatarile sunt situate la
limita cu Podisul Getic; Babeni, Ticleni, Scoarta, Albeni, iar prelucrarea se
realizeaza la rafinaria de la Ramnicu Valcea si Combinatul petrochimic
Pitesti, gazele asociate se exploateaza la Ticleni si Bustuchin.
Subcarpatii Getici dispun, de asemenea, si de
exploatari insemnate de lignit; zona traditionala se afla situata in est si
cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Jugur, Godeni, Aninoasa, Boteni; o
zona noua se afla la limita cu Podisul Getic, cu centre la Alunu, Babeni,
Cernisoara, Cucesti, iar pentru transportul carbunelui de aici a fost
construita calea ferata Babeni-Alunu.
Energie electrica se obtine in citeva termocentrale
mai mici (Ramnicu Valcea, Govora) si hidrocentrale (pe Olt, pe Arges),
centralele mari (hidrocentrala Arges, termocentralele Rovinari, Turceni)
fiind situate in exteriorul subcarpatilor, dar in imediata apropiere a
acestora.
Industria chimica cuprinde exploatari de sare (la
Ocnele Mari), produse clorosodice (la Govora si Ramnicu Valcea, pe baza
materiei prime de la Ocnele Mari), fire sintetice (Campulung).
Industria lemnului este bazata indeosebi pe materii
prime (lemn de fag si rasinoase) din Carpatii Meridionali; cheresteaua de
rasinoase (pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de
Arges, iar furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la
combinatele de la Preajba (linga Tirgu Jiu) si Ramnicu Valcea.
Industria materialelor de constructie este
reprezentata de intreprinderile de lianti (ciment si var) de la Campulung
(care se aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de la Birsesti,
linga Tirgu Jiu (cea mai mare din tara, care se aprovizioneaza cu calcar din
Muntii Vilcanului, din cariera de la Suseni), precum si de intreprinderi de
ceramica fina de la Tirgu Jiu si Curtea de Arges.
Industria usoara este reprezentata de intreprinderi
de incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu Valcea, iar industria alimentara -
de intrprinderile de conserve din fructe Riureni, produse lactate din
Campulung, precum si alte produse in principalele orase.
Agricultura
a) Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii. Solurile
mai slabe calitativ, alunecarile de teren si substratul argilos diminueaza
calitatile naturale ale fondului funciar, chiar daca conditiile de clima sunt
foarte favorabile. Terenurile accidentate (dealurile) si extinderea relativ
redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc considerabil cultivarea
plantelor agricole. De aceea in Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu
pasuni si finete si cele prielnice culturii pomilor fructiferi
b) Cultura plantelor cuprinde, pe suprafete mici,
culturi cerealiere (porumb indeosebi), plante tehnice, cartofi, legume,
leguminoase pentru boabe (in zonele periurbane) si indeosebi pomi fructiferi
(pruni, meri, peri etc.); Subcarpatii Getici impreuna cu Subcarpatii Curburii
si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala regiune pomicola a
tarii, in care predomina prunul, dar noile plantatii extind cultura marului;
judetele Arges si Valcea au cele mai mari livezi din tara. Mari plantatii
pomicole exista la Campulung, Ramnicu Valcea si Tismana.
c) Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti
de dealuri, mai modeste calitativ (decit la munte si campie), datorita
eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor furajere. Se
cresc ovine - favorizate si de apropierea muntelui (Novaci) - bovine, pasari.
Cai de comunicatie
si transporturi
a) Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:
- pe
Jiu este calea ferata electrificata Filiasi - Tirgu Jiu - Bumbesti - Livezeni
- Simeria; intre Filiasi si Tirgu Jiu are o varianta pe Gilort (Filiasi -
Tirgu Carbunest - Tirgu Jiu) si un segment mai nou, pe Jiu (Filiasi -
Rovinari - Tirgu Jiu);
- pe Ilt, calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu; la
Babeni (sud de Ramnicu Valcea) se desprinde calea ferata noua Babeni-Alunu;
- pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges;
- pe Riu Tirgului, calea ferata Pitesti - Campulung;
b) Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges, Riu Tirgului),
dar penetreaza mai mult in interiorul Subcarpatilor. Exista si sosele
longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu Valcea - Horezu - Tirgu Jiu - Baia de
Arama sau intre Campulung si Curtea de Arges. Aceasta se racordeaza cu
soselele transcarpatice cunoscute: Novaci - Sebes ('Transalpina')
si Curtea de Arges - Vidraru - Depresiunea Fagaras ('Transfagarasanul').
Obiective turistice
Subcarpatii Getici au obiective naturale relativ reduse (Albesti, Valea
Oltului, izvoarele minerale de la Baile Olanesti, Baile Govora), dar,
datorita apropierii de zona montana (Iezer, Cozia, Muntii Capatinii, cu
Pestera Muierii, Paringului, Muntii Vulcanului - cu Cheile Runcului -
Defileul Oltului, Defileul Lainici), reprezinta o cale de tranzit importanta.
Exista insa numeroase obiective cultural istorice, localizate la Campulung,
Curtea de Arges, Horezu, Tismana, Tirgu Jiu. Datorita conditiilor naturale
s-au dezvoltat si cunoscutele statiuni balneoclimaterice Baile Govora, Baile
Olanesti, Calimanesti.
Informatii selective (pastile) din Subcarpatii Getici si
Podisul Getic
Culmile
Carpatilor Meridionali care marginesc depresiunile interne (submontane) ale
Subcarpatilor Getici sunt:
Depresiunile din Carpatii Getici si apele care le dreneaza sunt:
Orase care sunt situate in Subcarpatii Getici sunt:
Conditiile pedoclimatice oferite de relieful Subcarpatilor Getici sunt
favorabile dezvoltarii pomiculturii.
Localitati aflate pe linia de demarcatie dintre Podisul Getic si Campia
Romana sunt:
Interfluviile Podisului Getic sunt reprezentate prin culmi deluroase
joase. Locurile unde acestea se aduna in manunchiuri sunt:
Diviziunile (platformele) Podisului Getic sunt delimitate de vaile
raurilor mari. Platformele din Podisul Getic sunt:
La cea mai mare altitudine a Podisului Getic se afla Platforma Argesului
(772m), afluentul Argesel delimitand-o de platforma Candesti.
O particularitate climatica a Podisului Getic:
Forme de relief din Podisul Getic
Ape curgatoare din Podisul Getic
Culmile
Carpatilor Meridionali care marginesc depresiunile interne (submontane) ale
Subcarpatilor Getici sunt:
- Muntii Valcanului;
- Muntii Parang;
- Muntii Fagaras;
Depresiunile din
Carpatii Getici si apele care le dreneaza sunt: Arges si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Arefu;
- Depresiunea Bradet;
- Depresiunea Campulung.
Oltul si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Jibblea;
- Depresiunea Olanesti;
- Depresiunea Polovraci;
- Depresiunea Horezu.
Jiu si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Bumbesti;
- Depresiunea Tismana;
- Depresiunea Novaci;
- Depresiunea Tg.Jiu-Campulung.
Orase care sunt situate in Subcarpatii Getici sunt:
- Campulung-Muscel;
- Tg.Jiu;
- Ramnicu-Valcea;
- Govora;
- Novaci;
- Horezu;
- Ticleni;
- Calimanesti;
- Curtea de Arges;
- Ocnele Mari;
- Baile-Olanesti;
- Targu-Carbunesti;
- Rovinari;
- Bumbesti-Jiu
Conditiile
pedoclimatice oferite de relieful Subcarpatilor Getici sunt favorabile
dezvoltarii pomiculturii. Centre
pomicole mari si mijlocii din aceasta zona sunt:
- Ramnicul Valcea;
- Campulung Muscel;
- Tisman.
Localitati aflate pe linia de demarcatie dintre Podisul Getic si Campia
Romana sunt:
- Plenita;
- Craiova;
- Bals;
- Slatina;
- Costesti;
- Pitesti;
- Topoloveni;
- Gaesti;
- Targoviste.
Interfluviile
Podisului Getic sunt reprezentate prin culmi deluroase joase.
Locurile unde acestea se aduna in manunchiuri sunt:
- la Filiasi, pe Jiu;
- la Pitesti , pe Arges.
Diviziunile (platformele) Podisului Getic sunt delimitate de vaile
raurilor mari. Platformele din
Podisul Getic sunt:
- platforma Strehaiei;
- platforma Jiului;
- platforma Oltetului;
- platforma Cotmeana;
- platforma Argesului;
- platforma Candest.
La cea mai mare
altitudine a Podisului Getic se afla Platforma Argesului (772m), afluentul
Argesel delimitand-o de platforma Candesti.
O particularitate climatica a Podisului Getic:
In zona vestica a Podisului Getic exista o particularitate climatica: patrund
influente submediteraneene cu veri secetoase, ploi de toamna si ierni blande.
Se adauga usoara foehnizare a maselor de aer mai cald si cu umiditate redusa
ce coboara de pe pantele Muntilor Mehedinti si Valcan.
Forme de relief din
Podisul Getic
Platforma Strehaei
Platforma Husnitei
Platforma Balacitei
Platforma Jiului
Platforma Oltetului
Platforma Cotmeana
Platforma Argesului
Platforma Candesti
Ape curgatoare din
Podisul Getic Dunarea
Drincea
Desnatui
Jiu
Motru
Gilort
Amaradia
Olt
Topolog
Oltet
Cerna
Arges
Valsan
Raul Doamnei
Raul Targului
Argesel
Dambovita
Vedea
Cotmeana
Teleorman
|
