Delta Dunarii - ECOSISTEMELE DELTEI

Delta Dunarii

Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume. Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune - piscicole si ornitologice. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari, unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege.
Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei

        Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 - 300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului, vizibil de la an la altul (rata medie de 3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5 m/an).

        Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).

Apele

Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul sau se insiruie asezarileChilia Veche, Periprava.

Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii
   Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

ECOSISTEMELE DELTEI : in interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai importante sunt:

• ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle;
• ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle;
• ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului);

stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza;

un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un amestec de radacini, de stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor.

Plaurul este o formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.
Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

In imagine este surprins un plaur plutitor de dimensiuni mici aflat in bataia vantului, navigand la intamplare. Acest ochi de apa s-a format in Lacul Lumina in urma aglomerarii mai multor plauri adusi de vant. Dupa cateva saptamani malul din fundal care pare in imagine foarte puternic s-a desfacut, plaurii fiind impinsi de vant si de curenti apei in alte colturi ale lacului. Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa.

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume insumand 1560 km2.

• ecosistemul grindurilor: grinduri marine (au o pozitie aproape perpendiculara pe bratele Dunarii, 27 000 ha 8%) si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 20 000 ha, 6%);

• incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatorii piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului
• hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

Dunele de nisip din Caraoman

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

CLIMA

Deltei este specifica, cu putine precipitatii, dar cu umezeala provenita din evaporatii, cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute, dar vantoase. Datorita variatiei incalziri si racirii diferite a suprafetelor de nisip si de apa se naste o briza diurna cu efect local. Umiditatea relativa a aerului este mare. Dunarea inghheata uneori iarna, iar baltile si lacurile ingheta intotdeauna iarna, ceea ce afecteaza negativ lantul trofic. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO.

Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

VEGETATIA
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Nufarul galben, de o importanta exceptionala pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigura insectele, fructul se coace in adanc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pasari.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0 % din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunarii este specifica vegetatia plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, padure luxurianta(Grindul Letea ,cu aspect tropical).

FAUNA

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

PESTI

In cele peste 20 - 25 de Km patrati de locuri si canale din Delta, traiesc peste specii de pesti, de specii de pesti de apa dulce, fiind specifice deltei.  din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii.

STIUCA- rapitorul numarul unu, stiuca in ciuda ferocitati pe care o cunoaste marea majoritate a oamenilor este totusi un peste foarte util, caci asigura selectia vanand pestii bolnavi sau raniti, de unde si faptul ca i se mai spune si sanitarul baltilor.
    Stiuca are o dezvoltare rapida; larva de stiuca avand o lungime de 5-6 mm si atinge dupa numai trei saptamani 15 mm, iar pana la sfarsitul luni mai, cand alti pesti isi depun icrele, puietul de stiuca este destul de mare pentru a se hrani cu larvele acestora. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg. Perioada de reproducere incepe dupa topirea gheturilor, adica din februarie-martie si tine pana in aprilie.
    Cei peste 700 de dinti foarte ascutiti ai stiucii sunt schimbati perioadic (in fiecare luna!), de aceea este nevoie de o struna metalica pentru a inlatura surprizele neplacute prin taierea firului. Dintii cad in perioada cu luna noua, iar pe luna plina stiuca da dovada de maxima agresivitate.
     SOMNUL - somnul este cel mai mare peste care traieste in apale dulci din Romania, putand ajunge si la peste 100 de kg . Este un peste cenusiu ce are corpul neacoperit de solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus.Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte care il ajuta la pipait. Mirosul este bine dezvoltat, urmare a adaptarii la viata in apa adanca cu fund malos, compensand vederea slaba.  

PASARI

Delta Dunarii supanumita si 'Paradisul Pasarilor' este vizitata de peste de specii de pasari, dintre care sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). 176 de specii sunt clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare si 133 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe: mediteranean europen; siberian; mongolian; chinez; arctic.

Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul. Coloniile de cuibarit.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca 'monumente ale naturii', deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajul:

albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;

policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.

Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).

   Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Aceasta este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
  Tulcea: este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
  Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

   Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu din productia interna de peste.

   Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.