CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Procesele
fluviatile.
Apa raului in deplasarea ei in lungul albiei sub comanda gravitatiei realizeaza
trei procese - eroziune, transport si acumulare, care sunt intr-o stransa
dependenta nu numai de marimea locala a potentialului energetic si variatia lui
in timp si spatiu, ci si de tipul de curgere a apei si de incarcatura cu
materiale provenite din albie sau de pe versanti.
Curgerea apei predominant are caracter turbulent fiind deosebit de activa in
fasia unde inregistreaza viteza cea mai mare, adica in sectorul unde frecarea
este mai redusa. Deci, nu pe fund sau la maluri, ci aproape de suprafata si
unde adancimea este mare. Acestui sector ce poate fi remarcat, intrucat la
suprafata apa are o viteza deosebita capatand caracterul de curent volburat, i
se atribuie in hidrologie termenul de ''firul apei''. Datorita vitezei mari
aici, apa antreneaza aluviuni cu dimensiuni deosebite (grosiere pe fund si din
ce in ce mai mici catre suprafata) pe care le tareste, rostogoleste, izbeste de
patul albiei etc., realizand cel mai intens lucru mecanic.
Lateral de acest sector extrem de activ, spre malul convex, unde si adancimile
sunt reduse, viteza apei scade, frecarea este activa, iar scurgerea turbulenta
destul de mica. Ca urmare, aici raportul dintre cele trei procese se modifica
in favoarea transportului si acumularii.
Eroziunea
Este procesul mecanic exercitat de apa raului incarcata cu aluviuni asupra
patului albiei si malurilor. Se realizeaza in sectoarele unde raul dispune de
energie suplimentara si are viteza mare, fiind dependenta de scurgerea
turbulenta, iar la marile viituri de cea in valuri.
Prin izbirea rocilor de catre suvoiul de apa si aluviunile transportate,
acestea vor fi slabite, dislocate si antrenate in miscare; ceea ce ramane sunt
niste goluri mai mari sau mai mici in functie de volumul de roca smuls. Se
disting, prin raportare la locul unde se realizeaza acest proces si la
rezultate cateva tipuri (fig 20).
- Eroziunea lineara. Se produce in albia raului in lungul firului de apa, adica
acolo unde este mare si turbulenta este activa. Aici se dezvolta curenti largi
cu caracter helicoidal, iar pe de alta parte curenti verticali (vartejuri). Si
unii si altii izbesc patul albiei producand aici erodarea acestuia. Se dezvolta
scobituri, iar prin tararea bolovanilor, local apar sentulete de zgariere
(striuri). Prin unirea acestora se realizeaza pe fundul albiei, portiunea cea
mai coborata si cu cele mai multe denivelari (talvegul).
Eroziunea lineara este deosebit de activa in sectoarele de praguri care in,
majoritatea cazurilor au caracter structural sau litologic (strate de roci cu
rezistenta mai mare intersectate de catre albia raului). Pe aceste praguri
suvoiul de apa se prabuseste izbind rocile de la baza lor. O parte din apa
incarcata cu pietris este proiectata de izbitura spre prag sapand in timp la
baza acestuia o excavatie (marmita). Cand dimensiunile marmitei devin foarte
mari stratele de roci de deasupra se prabusesc. Efectele sunt doua - fruntea
pragului se retrage iar patul albiei din aval se extinde in amonte. Datorita
modului in care s-a inregistrat eroziunea, aceasta deplasandu-se din aval in
amonte procesul este denumit ''retragerea cascadelor'' si reflecta o forma de
manifestare locala a eroziunii regresive.
Retragerea abruptului cascadei se face lent dar acesta se pastreaza in
regiunile calde si umede intrucat aici datorita alterarii intense rezulta doar
aluviuni fine ce sunt usor de spalat, iar apa incarcata cu ele nu produce
izbirea creatoare de marmite. in regiunile temperate fenomenul inregistreaza o
evolutie rapida, dar paralel cu retragerea se produce si atenuarea inclinarii,
incat in timp aceasta dispare.
Eroziunea regresiva se produce pe orice denivelare din lungul albiei raului
tendinta este insa de anulare a pantei mari prin retragerea si tesirea ei spre
amonte.
O forma tipica de manifestare a eroziunii regresive se produce la obarsia
vailor unde retragerea pantelor mari sub efectul mecanic al apei conduce la
extinderea bazinelor hidrografice si modificarea in timp a pozitiei cumpenei de
apa, situatii care faciliteaza procese de captare fluviatila. Ea mai poarta
numele si de eroziune de obarsie.
- Eroziunea laterala este procesul mecanic prin care apa raului incarcata cu
aluviuni actioneaza asupra sectoarelor de mal abrupt ale albiei (frecvent in
concavitatile meandrelor). Scurgerea turbulenta a apei raurilor impinge
curentul principal, alternativ, cand spre un mal cand spre celalalt. Acesta la
contactul cu malul smulge roca creand scobituri (marmite). Cand dimensiunile
acestora sunt mari, iar nivelul apei coboara sub pozitia tavanului, stratele de
roci de deasupra se prabusesc, malul suferind o retragere. Frecvent locul de
izbire si de dezvoltare a marmitelor se afla la mijlocul malului concav sau in
jumatatea din aval a acestuia (cand panta longitudinala a albiei este mai
mare). Prin retragerea malului lateral si spre aval, se produce o deplasare a
albiei raului pe aceasta directie paralel cu extinderea luncii pe malul convex.
Procesul este deosebit de activ cand rocile din alcatuirea malurilor sunt usor
de dislocat, cand raul s-a apropiat de un profil de echilibru (eroziunea
lineara lipseste sau este redusa, in schimb izbirea curentului de malul concav
produce naruirea lui), cand patul albiei este format din roci cu rezistenta
mare sau este inghetat (in regiunile polare si subpolare). De asemenea, in
climatul cald si umed ecuatorial unde in lipsa aluviunilor grosiere si a
eroziunii lineare, actiunea suvoiului de apa se concentreaza asupra malurilor
unde rocile sunt alterate si lesne de deplasat.
in concluzie, prin producerea eroziunii, raul creeaza diverse forme de relief
din care cea mai importanta este valea; in cadrul ei se realizeaza albia
minora, lunca, terasele etc.
Transportul
Reprezinta procesul care se petrece permanent, intrucat este o exprimare a
actiunii gravitatiei ce da prin panta cel putin acel minim de energie suficient
pentru a asigura curgerea apei de la izvoare spre locul de varsare al raului.
in functie de marimile debitului si vitezei curentului de apa, raul va capata
anumite caracteristici dinamice in functie de care va antrena si o cantitate
mai mare sau mai mica de aluviuni. intre acestea insemnate sunt:
- capacitatea de transport care indica cantitatea de aluviuni pe care raul o
poate deplasa intr-un loc la un moment dat (este mare la viituri, in regiunile
muntoase cu pante mari si mica in intervalele secetoase si la campie si
pretutindeni unde sunt pante reduse).
- competenta raului - se refera la dimensiunea maxima pe care o au componentele
aluviunilor ce sunt carate de apa intr-un loc si la un moment dat. Variaza in
functie de marimile debitului si pantei. Astfel este ridicata in regiunile cu
panta mare (ex. in munti apa transporta bolovani, pietris) si mica in cele cu
pante reduse (ex. in campie, depresiuni unde apa deplaseaza nisip, mal etc.).
De asemenea, in acelasi loc, ea creste la viituri cand antreneaza pietrisuri,
bolovani, blocuri, scade treptat la finalul acestora si ulterior (materialele
grosiere transportate anterior se depun treptat pe fundul albiei pe masura
micsorarii energiei mecanice) ajungand la un minim in intervale secetoase
(transporta doar nisip fin, maluri). Aluviunile grosiere acumulate in albie vor
forma asa numitul ''pavaj de pe fundul albiei'' care protejeaza roca de sub
ele.
in functie de energia mecanica a raului si de dimensiunile aluviunilor
transportul acestora se realizeaza sub diferite moduri.
- transportul pe fundul apei raului care implica materialele cu dimensiunile
cele mai mari, o panta ridicata si un debit important (indeosebi la viituri).
Se face prin tararea blocurilor rostogolirea bolovanisului si pietrisurilor sau
prin saltarea unor mase de nisip cuprinse de curentul principal (formeaza panze
subtiri de nisip care se reaseaza treptat in aval pe masura ce viteza
curentului de apa scade).
in timpul transportului aluviunile se ciocnesc, se izbesc cu roca din pat, se
fragmenteaza, se zgarie si se rotunjesc, deci sufera un anumit grad de uzura.
Acesta poate fi apreciat prin calcularea si corelarea unor indicatori specifici
(rotunjire, aplatisare si asimetrie). Toate aceste forme de transport sustin
procesul de eroziune.
- transportul in suspensie implica particulele cele mai fine (sub 1 mm in
diametru) care datorita curgerii turbulente, agitate se afla in continutul
lichidului, deplasandu-se odata cu acesta. Particulele provin pe de-o parte din
sfaramaturile cele mai fine rezultate din rocile din patul si malurile albiei
sau din fragmentarea blocurilor rostogolite, iar pe de alta parte din spalarea
in suprafata a versantilor. Ultima directie este deosebit de activa la raurile
care strabat regiuni deluroase alcatuite din roci moi, usor de dislocat
(argile, nisipuri slab cimentate, loess etc.), cu versanti neacoperiti de
vegetatie densa, unde ploile au frecvent caracter torential etc. Suspensiile se
mentin in masa de apa, atata cat acesta are viteza. Pe masura scaderii ei
incepe procesul de depunere, la inceput particulele mai mari si apoi cele mai
fine. Transportul in suspensie, desi este prezent pretutindeni in lungul unui
rau, devine abundent in cursul inferior al lui, la raurile cu albii si lunci
largi, in vecinatatea malului convex al meandrelor, in regiunile alcatuite din
roci friabile, in campii, depresiuni si dealuri joase. Materialele in suspensie
reprezinta cea mai mare parte din volumul de aluviuni carate de fluvii in mari
si oceane.
- transportul in solutie se refera la elementele dizolvate din roci de catre
apa raului. Uneori are o pondere insemnata (in masivele calcaroase, in
regiunile cu roci care contin sare, gips etc.). Cand debitul raului scade o
parte din sarurile continute in apa precipita aparand ca pojghite de saruri pe
pietre, maluri etc.
Acumularea
Este procesul prin care materialele antrenate de apa raului sunt depuse in
albie sau la gura de varsare in conditiile in care numai exista energie pentru
a putea fi transportate. Acumularea este un proces selectiv, intrucat depunerea
aluviunilor se realizeaza treptat in functie de capacitatea de transport pe care
o are raul in diferitele sectoare (elementele mari raman in albie in cursul
superior pe cand cele mici vor constitui masa principala a depunerilor din
cursul inferior). Prin aluvionare rezulta forme de relief cu fizionomie,
alcatuire si dimensiuni variabile.
in albia raurilor rezulta cateva forme de relief - bancuri de aluviuni
submerse, ostroave si plaje de nisip sau pietris, blocuri cu dimensiuni mari.
La varsare situatiile sunt mult mai variate. Se pot dezvolta conuri aluviale
mai mult sau mai putin extinse in functie de volumul si marimea materialelor
carate, extensiunea suprafetei din lunca colectorului in care se acumuleaza, de
puterea de preluare a colectorului etc. Ca urmare, sunt situatii cand se
dezvolta conuri extinse (raul aduce materiale multe, iar colectorul nu poate sa
le preia) si situatii cand acestea nu se formeaza intrucat toata masa de
aluviuni a fost preluata. Raurile care trec brusc din munti sau dealuri inalte
unde au o putere de transport mare in regiuni depresionare sau in campii cu panta
mica, creeaza in sectorul de contract conuri aluviale extinse care se pot
imbina dand nastere unor glacisuri aluviale extinse numite uneori delte
continentale. Fluviile aduc o cantitate imensa de aluviuni dominant cu
dimensiuni mici (nisip, mal) care numai in anumite conditii (platforma
continentala cu adancime mica, lipsa curentilor si a mareelor etc.) creeaza
delte si campii litorale fluvio-maritime.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2176
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved