Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Depresiunea colinara a Transilvaniei

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Depresiunea colinara a Transilvaniei

asezare: aproximativ in centrul tarii, in interiorul arcului carpatic, fiind considerata cea mai intinsa depresiune intracarpatica



Alcatuire petrografica- fundamentul este format din sisturi cristaline, peste care se gasesc roci sedimentare groase de 4500m, constituite din calcare, conglomerate, gresii, marne, argile, pietrisuri, nisipuri, intre care se gasesc intercalatii de sare si ghips

Caracteristicile reliefului

-alt max Dl Becheci 1080m

-alt medie sunt sub 500-600m,coborand in SE pe Valea Muresului pana la 300m si urcand la contactul cu muntele in est la peste 100m

-Pod Somesan are un relief mai inalt , 600m, si mai fragmentat cu aspect colinar

-C Transilvaniei are un relief mai jos(500m) format din dealuri scunde

-Pod Tarnavelor are un relief mai inalt/600-700m), fiind alcatuit din dealuri cu aspect asimetric, cu versanti mai abrupti spre nord

-D c a Transilvaniei are aspect de podis, fiind alcatuita din strate usor boltite ( domuri), ce contin resurse de gaz metan

-D c A Transilvaniei repr cea mai mare arie depresionara intracarpatica

- la contactul cu Carpatii se afla o serie de dealuri si depresiuni submontane, ce contin resurse de sare

-orientare de la E si NE spre V si SV

-grad de fragmentare mediu

-D c a TRANSILVANIEI reprezinta centrul geografic al tarii

- D c a Transilvaniei este strabatuta de culoare largi de vale, drenate de cele mai complexe rauri interioare: Mures, Somes, Olt

Tipuri genetice de relief.: creat de procese gravitationale( alunecari de teren), structural, fluvial

Descrierea unitatii

-D c a Transilvaniei este formata

din- zona marginala

-Pod Transilvaniei, format din- Pod Somesan

-C Transilvaniei

-Pod Tarnavelor- format din -Pod Tarnavelor

-Pod Hartibaciului

-Pod Secaselor

a)zona marginala- depresiunile si dealurile submontane

1, Depresiunile submontane din S si V

-sunt dispuse pe un singur sir si sunt forte mari. Acestea sunt:

Depr Fagarasului- pe Olt

Depr Sibiului pe Cibin

Depr Alba Iulia pe Mures si Aries

Depr Iara si Dealul Feleacului, care se continua pana la Gilau

Depr Huedin- pe Crisul Repede

DEPR Almas situata pe Almas si Agrij

2.Depresiunile si dealurile submontane din Est si nord -est

depr submontane- Hoghiz( pe Olt), Homoroadelor( pe Homorodul Mre si Mic), Odorheiului(pe Tarnava Mare), Praid( pe Tarnava Mica), Valeni de Mures( pe Mures), Bistritei( pe Sieu si Bistrita)Lapus( pe Lapus)

-dealuri- Nadascut, Rez, Firtus, Siclodului, Becheci, Sinioara, Cetatii, Culmea Breaza

-depr intradeluroase: Maghirani-Atid( intre raurile Niraj si Tarnava Mica),

Voivodeni intre Mures si Niral

Dumitra( intre Somesul Mare si Sieu)

-dealuri- Homat, Cristuru Secuiesc, Culmea Sieului

b) Pot Transilvaniei are altit de 500-700m, format din 3 subdiviziuni

Pod Tarnavelor- la sud de Mures, compus din culmi orientate est-vest, inalte de 500-700m

-format din P Hartibaciiului in partea de sud-est , Pod Secaselor in partea de sud-vest, si Pod Tarnavelor unde existai sare si gaz metan

Campia Transilvaniei- situata la nord de Mures si pana la Somes, cu multe alunecari de teren, primeste denumirea de campie( chiar daca are alt de 500m) datorita utilizarii sale agricole

Pod Somesan- se intinde catre vest si nord de culoarele celor doua Somese. Are aspect deluros, ocupat de culturi , de paduri si pasuni. Se intinde spre nord-vest pana la jugul intracarpatic

7. resurse naturale :gaz metan, carbuni, sare, roci de constructie, izvoare minerale

Clima

-etaj climatic-de dealuri inalte, dealuri joase si de depresiuni

-infl climatice- oceanice

-t.m.a. 6-10 C

-precip 500-800mm/an

-vanturi: Vanturile de Vest , foehnul( in depr Fagaras, Culoarul Alba Iulia Turda)

8. Hidrografia-rauri- apartin grupei de vest si sud

-Somesul cu Somesul Mare, Somesul Mic, Almas Lapus

-Muresul- Tarnava Mare si Mica, unite la Blaj, Sebes, Ampoi, Aries,

-Olt cu Hartibaciu unit cu Cibin

-lacuri- in masive de sare: L Ursu, L fara fund, L Praid

-in ocne parasite: Ocna Sibiu, Ocna Dej

-iazuri- L Geaca, L Zau

-de acumulare- pe Olt

-ape subterane- cele freatice au caracter continuu cu debite variate, iar cele de adancime au caracter ascensional si apar ca izvoare minerale

9. Vegetatia -zonala -zona de munte cu etajele- stejar- in centrul Transilvaniei

-amestec fag cu stejar- in cea mai mare parte

-fag- in estul unitatii

-azonala- de lunca, de saraturi( in zona lacurilor sarate)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3035
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved