Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE : INDUSTRIA DE ECHIPAMENT SI INDUSTRIA USOARA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LACU SARAT
DEALU FRUMOS SCHONBERG - Inceputurile localitatii
Chile - Regiunile naturale, Resurse naturale
Subcarpatii Curburii
BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU
RESURSELE NATURALE: Resurse de subsol, atmosferice si extraatmosferice, de apa
BAZINUL VAII AZUGA - studiu fizico-geografic
INDUSTRIA CHIMICA
Climatologie test grila
Relieful litoral


GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE : INDUSTRIA DE ECHIPAMENT SI INDUSTRIA USOARA




1 INDUSTRIA DE ECHIPAMENT

O prima categorie de industrii destinate echiparii infrastructurii edilitare si a celei de transport (sosele, poduri etc.) este industria materialelor de constructii si de prelucrare a lemnului.


Industriile de echipament cuprind doua mari ramuri : industriile destinate constructiilor si lucrarilor publice; industriile care produc echipamente, instalatii, utilaje, mijloace de transport sau aparate electrocasnice


Cea mai importanta dintre acestea este industria cimentului. Concentrata odinioara in regiunile dezvoltate (America de Nord, Europa Occidentala, Japonia si Europa de Est), dupa 1990 cunoaste o explozie fara precedent in tarile in curs de dezvoltare. Productia globala a crescut rapid (700 Mil. t in 1974, 975 in 1995, 1648 in 2003 ) saltul unor tari fiind spectaculos (China a evoluat de la 15 la 658 Mil. t, devenind prima producatoare sau India de la 4 la 106 Mil. t). Tarile in curs de dezvoltare detin astazi 75% din productia mondiala (doar 9% in 1974). Consumul de ciment s-a deplasat si el spre aceste tari odata cu avantul constructiilor civile si industriale (mai ales hidrotehnice). In Europa de Vest varful consumului s-a situat intre

1950-1960, deceniile urmatoare fiind dominate de tarile ex-comuniste. Localizarea acestei industrii energofage depinde de materia prima, abundenta si usor de exploatat (calcarul) dar si de sursele de energie electrica.

Corelate acestei industrii sunt si ramurile care produc sticla, ceramica, portelanuri, industrii difuze, cu traditii vechi (Boemia, Saxonia, Venetia cunoscute in Europa pentru produsele de sticlarie, centrul Italiei cunoscut

pentru produsele ceramice sau din faianta, China pentru portelanuri etc.)

Extractia unor roci de constructie, cautate pentru duritatea lor (granit, bazalt) sau pentru aspectul ornamental (marmura, travertin, gresie), exploatate inca din Antichitate (Grecia, Italia, Spania), cu o larga difuziune spatiala si o mare varietate constituie o alta ramura conexa.


Tot complementara este si prelucrarea lemnului destinata partial constructiilor (lemn brut) dar si amenajarilor interioare (mobilier), o alta parte fiind chimizata sub forma produselor de papetarie (celuloza, hartie). Statele cu un fond forestier bogat sunt favorizate (cele nordice mai ales, ca Suedia, Finlanda, Canada, pentru cherestea si hartie sau cele din zona tropicala - Brazilia, sud-estul Asiei pentru lemn pretios), industria mobilei fiind dezvoltata si in functie de traditiile in domeniu (cele mai multe state europene, inclusiv Romania). Caracteristica acestei industrii este maxima difuziune, unitatile de prelucrare fiind de regula in zonele de exploatare (in Carpati de ex.), exceptie fac regiunile subpolare nordice unde plutaritul este inca utilizat pentru transportul lemnului in porturi sau in zone mai populate.

Industria de masini-unelte si echipament industrial

Este o ramura complexa, esentiala pentru dezvoltarea unui stat producand o gama foarte variata de utilaje destinate sustinerii celorlalte

ramuri industriale. Necesita in forta de munca inalt calificata si o baza siderurgica importanta. Din aceasta cauza este apanajul tarilor dezvoltate si al celor aflate in avant economic (sud-estul Asiei). S.U.A. au fost mult timp cel mai mare producator, depasite fiind astazi de Germania si Japonia. Un producator dinamic este Italia ajunsa pe locul 4, iar unele state s-au specializat in anumite produse (Suedia in rulmenti, Elvetia in masini-unelte etc.). Statele foste comuniste devenisera mari producatoare de utilaje clasice, dar in prezent au dificultati legate de retehnologizare. Spre deosebire, noile state industriale din sud-estul Asiei

- Taiwan, Malaysia, Coreea de Sud, cunosc o dezvoltare rapida, impunandu-se cu utilaje competitive. Marile state in curs de dezvoltare (China, India, Brazilia) constituie un alt grup care cunoaste o dinamica ascendenta permisa de dimensiunile pietei interne.

Traditional aceste industrii erau localizate in apropierea capacitatilor de productie siderurgica. Evolutiile recente spre miniaturizare, cu o pondere tot mai mare a mecanicii fine si automatizarii au diminuat rolul acestui factor, noile parcuri tehnologice fiind localizate in zone complet lipsite de resurse metalurgice, dar bogate in inteligenta si creativitate.

Constructiile navale si fabricarea de material rulant

Este o ramura de veche traditie industriala, sprijinind dezvoltarea transporturilor grele (naval si feroviar). In tarile dezvoltate, aceste industrii au capatat aspectul unor industrii de intretinere a unui parc deja existent, din cauza inlocuirii complete a tractiunii cu abur de catre cea electrica. Dimpotriva, tarile in curs de dezvoltare isi dezvolta capacitatile de productie in directia extinderii retelelor de transport.

In domeniul constructiilor navale, marile santiere europene au trecut pe plan secund (cele mai multe erau postate in zonele apropiate de bazele siderurgice - estul Angliei, sau la noi la Galati). Dimpotriva, statele asiatice (Japonia, iar mai recent Coreea de Sud si Taiwan) , si-au marit enorm capacitatile dominand de departe productia navala mondiala (75

% din capacitatile nou construite). In acest domeniu un rol important il are inca fabricatia destinata apararii, de multe ori aflata in avangarda (S.U.A., Marea Britanie, Rusia). Mondializarea si marirea fluxurilor comerciale a


impus construirea unor capacitati gigantice al caror promotor a fost, dupa

1950, Japonia. Crizei mineralierelor si petrolierelor gigantice datorata socului petrolier din 1973 i-a urmat un reviriment, sustinut de aparitia unor noi consumatori.

In domeniul materialului feroviar, tendinta actuala este aceea a construirii unor echipamente destinate liniilor de mare viteza, promotorul principal fiind Franta, urmata de Japonia si Germania. Localizarea acestei ramuri este dependenta de fluiditatea traficului, nodurile feroviare fiind privilegiate. Un avant considerabil il cunoaste aceasta ramura in statele Lumii a Treia ce dispun de o retea vasta de cai ferate (India, Brazilia, China), devenite principalii producatori si exportatori de material rulant.

Industria de material agricol

Este o ramura foarte diferentiata, adaptata la diversele culturi sau exploatatii agricole. Paralel, unitatile de profil produc si utilaje necesare

lucrarilor publice (buldozere, compresoare etc.). Cele mai mari

producatoare sunt tarile cu o agricultura foarte avansata : S.U.A., vestul Europei. Acestea dispun de o gama completa de productie, investind masiv in activitati de asamblare in statele in curs de dezvoltare. Se remarca o specializare a statelor : Suedia produce utilaje pentru prelucrarea laptelui, Franta produce utilaje destinate culturii vitei de viei si vinificatiei etc. Este una din ramurile cu o puternica concentrare financiara (firmele americane Massey-Harris, International Harvester Mac Cormick).

Constructiile de automobile

Aceasta ramura este una dintre cele mai reprezentative, distingandu-se prin urmatoarele caracteristici

- sunt industrii cu un tonaj mai redus decat alte industrii de echipament .

- sunt dirijate spre o piata dubla, cea a activitatilor productive reprezentate de societati de transport si cea a clientelei private

- sunt sensibile la variatiile pietii si al crizele economice

- fac apel la un numar mare de materii prime si produse semi-elaborate utilizand lucratori de diverse profesii cel putin la esalonul montajului.

- contribuie la conservarea unei diferentieri a intreprinderilor specializate : fabricarea de piese, de motoare, aparate de masura si control, acumulatori , vopsele, pneuri etc. Uzina de constructii auto este astfel o uzina de montaj a unor piese furnizate de diversi producatori specializati. Exista doua posibilitati : integrarea orizontala, descrisa mai sus, sau cea verticala, cand, intr-un singur complex industrial, sunt concentrate toate aceste activitati, cazul american sau cel francez ( Renault indeosebi).

- este o industrie indiferenta fata de localizarea materiilor prime, mai sensibila fata de pietele de desfacere apartinand acelui tip de industrii cu mare potential de difuziune, in jurul fabricatiei de automobile concentrandu-se, in timp, tot felul de activitati anexe producatoare de accesorii. De asemenea, creeaza un climat favorabil instalarii altor constructori (de utilaj feroviar, agricol, aeronautic mai ales etc.), asa cum o demonstreaza cazul parizian sau cel al orasului american Detroit. Foarte supla in localizare, este pretabila programelor de dezvoltare regionala (cazul Frantei, unde multe uzine pariziene au fost descentralizate, in Germania dispersia fiind traditionala, mai fiecare oras important avand uzinele proprii). Ca si alte industrii, constructiile de automobile in forma completa nu exista decat in cateva state, cele mai multe poseda doar uzine de montaj a pieselor livrate de marii producatori. Mutatia majora survenita in ultimele decenii este declinul marilor producatori europeni si americani in fata agresivitatii Japoniei si Coreei de S, state care domina piata mondiala. Durata de viata a automobilelor este tot mai restransa (sub cinci ani), presiunea cererii impunand o concurenta tot mai mare pentru castigarea unor sectoare largi de piata. Declinul marilor producatori europeni este legat si de dezvoltarea montajului in state ca Spania (peste 2 Mil. bucati anual, locul 6 in lume), Polonia, Cehia mai recent .



Productia asiatica isi datoreaza dinamismul Coreei de Sud si Chinei, Japonia si-a stabilizat productia la circa 8 Mil. autoturisme si 2 Mil. autoutilitare, preferand delocalizarea in toate colturile lumii (Honda, Nissan, Toyota dispun de uzine atat in S.U.A. dar si in Brazilia, India sau China). Coreea de Sud este al cincilea producator (in 1980 era practic necunoscuta iar in 2003 producea 2.5 mil. autoturisme si 0,5 Mil. utilitare. Urmand exemplul nipon, marile concerne (Hyundai, Daewoo) caracterizate printr-o puternica concentrare si integrare au devenit mari investitori in varii domenii.

Fig.1 Distributia spatiala a productiei de automobile

Productia ruseasca este intr-un declin inexorabil cu toate investitiile occidentale (Fiat la Tolliatti pe Volga ) fiind preferate produsele din import. Piata de profil este foarte fluctuanta iar concurenta foarte acerba, constituirea firmelor multinationale reducand presiunea prin asocierea marilor producatori americani si niponi .


Constructiile aeronautice

Considerata strategica, aceasta ramura este concentrata in patru state - S.U.A. , Franta, Regatul Unit si Germania. Inainte de 1990 fosta U.R.S.S. era de asemenea un mare producator. Lovita puternic de criza petroliera din 1973 (combustibilii utilizati sunt mai scumpi) este in prezent in crestere, cererea fiind mai mare ca oricand atat pentru productia civila cat si pentru cea militara, mai ales in zonele aflate in avant economic (Asia de Sud-Vest si cea de Sud-Est).

Integrarea acestei industrii in complexele militaro-industriale ale tarilor producatoare este foarte avansata datorita importantei fabricatiei avioanelor de lupta. De obicei pe acestea sunt testate toate inovatiile, aplicate apoi si in aviatia civila a avioanelor de linie si transport.

S.U.A. raman cel mai mare producator, cu 750 000 salariati, uzinele fiind concentrate in Sunbelt, din Texas in California (Dallas, Los Angeles-Long Beach) si spre nord pana in Washington (Seattle, sediul uzinelor Boeing).

Dezvoltarea aeronauticii americane este legata de importanta

transporturilor aeriene in aceasta tara dar si puterii sale militare mai ales de cand a devenit jandarmul mondial. Concurenta europeana se apara printr-o colaborare avansata a marilor firme care au reusit sa obtina aparate foarte solicitate precum Concorde (franco-britanic, iesit din uz) sau Airbus (franco-germano-britanic). Uzinele, localizate initial in regiunile metropolitane ale Londrei si Parisului, s-au delocalizat in parte la Toulouse, Coventry sau Bristol la care se adauga numeroasele centre germane, belgiene si spaniole. Numarul salariatilor ajunge astfel la peste 500 000, din care un sfert in Franta, noile prototipuri rezistand concurentei americane in ciuda accidentelor frecvente. Productia militara, dezvoltata mai ales in Franta (Mirage) si Regatul Unit este masiv dirijata spre piata externa, fiind o sursa considerabila de venituri.

Aeronautica ruseasca este singura care mai conteaza, mai ales in privinta materialului militar (MIG-urile cautate pentru pretul redus), criza complexului militaro-industrial sovietic dupa destramarea U.R.S.S. repercutandu-se vizibil. Caracteristica era dispersia uzinelor, de la Odessa la Habarovsk, dispersia maxima fiind in Rusia Centrala si Ural.

Mai multe tari incearca in prezent sa dezvolte aceasta industrie de varf extrem de profitabila, de remarcat mai ales unele state central-europene (Cehia, Polonia, Romania) si Japonia, inserate deocamdata in circuitele de intretinere si reconditionare sau in cazul Japoniei in cele financiare.

Industria electromecanica

Dezvoltata mai intai sub forma constructiei de motoare si aparataj, a proliferat in anii ' 50 sub forma materialului radioelectric, electronic, masini de calcul, aparate de control, mai tarziu si a celor de telecomanda si ordinatoare. Dezvoltarea sa cere o inalta tehnicitate si mari investitii, motiv pentru care este specifica tarilor avansate (S.U.A. Japonia, Regatul Unit, Germania, Franta, Suedia, Olanda, Italia). Localizarile cele mai favorabile sunt in apropierea marilor orase care dispun de forta de munca inalt calificata, de centre de cercetare, desi se pot dispersa oriunde, asa cum se intampla cu asamblarea produselor electronice de varf. Este motivul pentru care tarile asiatice (Coreea de Sud, Taiwan, China) sau din America Latina (Brazilia, Mexic, Argentina) iar mai nou din Europa central-estica sunt in plin avant in acest domeniu .


Piata este dominata net de marile firme multinationale. Cea mai puternica ramane IBM, dar se remarca si 2M, ITT, Honeywell-Bull, Mac Intosh, Minolta, Packard Bell, toate americane. Foarte solide si implantate cu filiale peste tot in lume de mult timp sunt concernele europene - Siemens si AEG Telefunken (Germania), Phillips (Olanda), CGE (Franta), GEC (Marea Britanie), Brown Boveri (Elvetia) sau Olivetti (Italia).

In afara acestor industrii exista si activitati destinate unor produse specifice, localizate in zone cu traditii in domeniu. Este cazul ceasornicariei, mult timp apanajul zonei muntoase jurasice (Elvetia si Franta) astazi puternic concurata de productia japoneza (mai slaba calitativ).

La fel de strict localizata este industria de armament (strategica), apanajul marilor puteri care dispun de 'complexe militaro-industriale', in special S.U.A., Franta si Marea Britanie, dar si Rusia, cu toata criza economica. Controlul productiei militare s-a inasprit in ultimul deceniu, multe state est-europene exportatoare (Cehia, dar si Romania) fiind obligate sa-si restranga masiv activitatile specifice. Industria razboiului este una din cele mai profitabile de aici miza controlului unor piete avide de echipament militar precum Orientul Apropiat sau sud-estul Asiei fiind foarte mare.

Test de autoevaluare 1.

In acest subcapitol au fost prezentate principalele industrii de echipament :

a) Comentati distributia spatiala a productiei de automobile in anul

2003, conform figurii 1.

b) Comentati asemanarile si deosebirile existente in privinta localizarii intre ramurile industriei de echipament.

Comentariile la aceasta tema sunt inserate la sfarsitul capitolului


2 INDUSTRIA USOARA

Industria textila


Expansiunea culturii bumbacului a fost facilitata de revolutia industriala (inventarea masinii de egrenat) si de expansiunea coloniala europeana


a) Productia materiilor prime textile

Bumbacul este utilizat din vechime in unele zone tropicale (sudul Asiei, America Centrala). Treptat, fibrele de bumbac ajung sa domine net piata textilelor, mai ales in domeniul confectiilor de imbracaminte si lenjerie (60% din necesar, fata de 10% cat reprezinta fibrele de lana). Productia de fibre a crescut constant, situandu-se in 2003 la circa 20 Mil. t (fata de

5 in 1940). Simultan, aria de cultura s-a extins considerabil, prin selectie si adaptare, mai ales in regiunile temperate (pana la 47 lat N in Ungaria sau Ucraina). Extinderea irigatiilor a permis cultivarea pe scara larga in zonele cu climat subtropical arid (Egipt, Asia Centrala) incat cea mai mare parte a plantatiilor actuale se situeaza in afara ariilor geografice in care aceasta planta se poate dezvolta spontan. Bumbacul a constituit unul din principalele elemente ale speculatiei coloniale. Succesul sau se datoreaza unei duble serii de circumstante :

- prelucrare usoara, reducandu-se astfel costurile de productie (mult sub cel al lanii sau inului) ;



- productia materiei prime in cadru colonial, pe terenuri fertile, achizitionate la preturi joase, utilizand forta de munca locala, ieftina ; Bumbacul s-a impus atat prin pretul de cost (de 10 ori mai redus decat al lanii si de 2 ori decat al fibrelor sintetice) dar si prin calitati deosebite (rezistenta, luciu, prelucrare facila). Aceasta nu a inlaturat crizele datorate caracterului speculativ al culturii sale. Variatiile anuale ale productiei sunt mari, cantitatea de bumbac comercializat pe plan mondial scade (principalele burse sint cele de la New Orleans, Alexandria si Bombay), datorita cresterii consumului in tarile producatoare (China si India mai ales) sau in cele aflate in dezvoltare rapida (sud-estul Asiei).

Repartitia productiei este relativ stabila in ultimul deceniu. Asia ocupa primul loc, cu peste 50 % din total. Aici sunt patru mari producatori : China, unde culturile s-au extins in Marea Campie Chineza dar mai ales in Platoul de Loess (la vest de Beijing), India cu arii specializate in nord- vestul Podisului Dekkan, Pakistanul care il cultiva in valea Indusului utilizand masiv irigatiile si Turcia. Cu productii mai modeste se adauga si Iranul, Siria sau unele tari sud-est asiatice. Toti acesti producatori sunt dinamici, cererea interna fiind tot mai mare.

O a doua arie o formeaza Americile, in zonele subtropicale ale acestora

: S.U.A., mult timp principalul producator, cu mari plantatii de tip colonial in sud-est; Mexicul, Brazilia, Argentina.

C.S.I. formeaza o a treia arie, a carei importanta a scazut mult dupa

1990. Principalul areal se suprapune campiilor semidesertice ale Asiei Centrale unde irigatiile sunt obligatorii (Uzbekistan, Turkmenistan etc.) Africa inregistreaza o larga extindere a culturii acestei plante dar productivitatea redusa impune doar cateva tari in care aceasta dateaza din perioada coloniala, Egiptul in primul rand. Producatori importanti precum Sudanul sau Uganda au intrat in declin dar un interes deosebit se constata in Africa Occidentala (Nigeria, Coasta de Fildes).


Exportul este asigurat de cativa mari producatori : Pakistan, S.U.A., Turcia, Uzbekistan iar importul este dirijat in special spre consumatorii europeni si est-asiatici.

Lana este un produs cu o utilizare straveche, constituind baza productiei manufacturiere inainte de revolutia industriala (stofe, covoare, paturi), in tarile din zona temperata si cea mediteraneana a Eurasiei. Zootehnia ovina constituia astfel o componenta principala a agriculturii, fiind la baza formarii unui comert interregional timpuriu, intre regiunile de crestere extensiva a oilor si cele mari consumatoare. Acest sistem a fost dezorganizat de revolutia industriala si de modernizarea activitatilor agricole.

Cresterea populatiei urbane si a necesitatilor de hrana a implicat reducerea suprafetelor pastorale si orientarea productiei zootehnice in favoarea cresterii bovinelor pentru lapte si a porcinelor pentru carne. Productia de lana a fost astfel deplasata in noile colonii incepand cu secolul al XIX-lea. Piata lanii, controlata inca din sec. XVII-XVIII de catre Marea Britanie, principalul producator european, a devenit astfel obiectul speculatiilor de tip colonial, bazat pe cresterea extensiva in Australia, Noua Zeelanda si Africa de Sud. Unele state latino-americane, proaspat independente (Argentina, Uruguay) au urmat aceeasi cale, incat treptat emisfera sudica devine principala furnizoare a acestui produs a carui utilitate nu a scazut niciodata. Cresterea ovinelor a devenit treptat mai intensiva, utilizand mai putin spatiu, selectionand varietati si rase mai valoroase, productia cunoscand o crestere lenta dar constanta, variatiile periodice fiind datorate incidentelor climatului, mai ales in Australia. In perioada contemporana productia oscileaza intre 2-3 Mil.t anual (2.5 in

1974, 3.2 in 1988, 2.6 in 2002), scaderea cererii fiind invocata in unii ani, concurenta fibrelor sintetice fiind sensibila, desi piata produselor textile naturale are o clientela fidela. Caderea productiei este caracteristica in ultimul deceniu (dupa 1990) in primul rand marilor producatori din emisfera sudica (Australia, 0.94 Mil.t in 1988 si 0.7 in

1996, dar si in N. Zeelanda sau Argentina), la care se adauga statele est-europene. Dimpotriva, unii producatori traditionali, precum China, statele din Asia Centrala, nordul Africii, cunosc o crestere continua a productiei, stimulata si de largirea pietei interne chiar daca pretul actual al lanii nu este stimulativ.

Mult timp mari exportatori au avut ca principal debuseu, Europa Nord- Vestica, in prezent piata fiind mult mai dispersa, cu timpul statele din estul Asiei constituind o destinatie preferentiala, favorizata si de apropierea geografica (fata de Australia mai ales).

Inul si canepa sunt intr-o profunda criza, concurenta bumbacului fiind dublata in ultimul secol de cea a produselor sintetice. Inul mai cunoaste o oarecare importanta doar in nordul Frantei si in Belgia (producatoare traditionale de dantele si panzeturi din in) la care se adauga Rusia. Inul pentru ulei este preferat tot mai mult, avand un debuseu sigur in industria vopselelor. Canepa, utilizata aproape exclusiv in industria ambalajelor si-a restrans arealul traditional din sud-estul Europei, cultivandu-se mai ales in subcontinentul indian.


Iuta este singura care cunoaste un interes constant, utilizata fiind in productia de covoare si mochete. Fibrele de iuta sunt obtinute aproape exclusiv de catre patru producatori (India si Bangladesh -3/4 din total, sudul Chinei si Thailanda), iar importurile sunt asigurate de statele vest- europene, sub forma bruta (Mare Britanie, Belgia, mari producatoare de mochete, si covoare).


Localizarea acestei industrii a fost influentata in Europa de consideratii de ordin istoric dar si tehnico-economic


b)Industria de prelucrare a materiilor prime textile

Se concentreaza adesea in vechile regiuni cu industrii manufacturiere traditionale (prelucrarea lanii si inului, ca in Flandra sau in nordul Angliei

- Manchester) ori sunt determinate de importurile unor materii prime (bumbac in primul rand), concentrate astfel in zonele portuare (Rouen de ex in Franta) sau in zonele libere de la frontiere - Alsacia.

Un factor important de localizare l-au constituit conditiile naturale - ape silicioase si limpezi, climate umede si blande care favorizeaza

prelucrarea fibrelor fine - cazul vestului Angliei si versantilor vestici mai

umezi ai vechilor masive europene ori din Noua Anglie in S.U.A.. Progresiv acesti factori au scazut din importanta, concentrari textile importante aparand in regiunile producatoare de bumbac (Cottonbelt in S.U.A., India Centrala, Uzbekistan) considerate ca fiind a doua generatie de producatori. A treia generatie, mai noua este cea dezvoltata de firmele multinationale care folosesc forta de munca ieftina din nordul Africii, vestul si sud-estul Asiei (Coreea de S si Taiwan in frunte) .

Industria de prelucrare a lanii, mai complexa din punct de vedere tehnic pastreaza concentrarile traditionale din Europa (Yorkshire in Anglia, N Frantei, Silezia, Noua Anglie sau cele din Germania unde sint foarte dispersate).

Industria matasii este perfect calchiata pe zonele de productie a materiei prime, dispersate in China si India indeosebi dar si in Indonezia, Japonia sau Coreea.

O distributie aparte o prezinta fibrele artificiale si sintetice care domina astazi piata mondiala a textilelor. In unele cazuri ele s-au suprapus pe vechi regiuni cu traditii in manufactura textila, regiunea lioneza sau cea milaneza de ex. Dispersia lor este maxima fiind totusi legata de petrochimie, carbochimie si industria celulozei care-i furnizeaza materia prima. Constituie apanajul tarilor dezvoltate, necesitand o chimizare de sinteza complexa.

O importanta secundara o au azi fibrele de in, produse mai ales in nordul Frantei si Silezia sau cele de iuta concentrate in subcontinentul indian sau in porturile de import (Dundee, Dunkercque).



Industria pielariei

Este o ramura industriala difuza, in mare parte artizanala, presupunand mai multe operatii de prelucrare a materiei prime brute (concentrate in tabacarii), unitatile de productie fiind mult mai disperse. Traditii vechi in domeniu au unele state europene care domina piata mondiala (Italia, Elvetia, Germania, Franta, Cehia) unde aceste industrii sunt tipice


pentru mediul rural. In statele in curs de dezvoltare existenta unor moduri particulare de consum a acestor produse asigura dezvoltarea difuza a numeroase ateliere, productia europeana fiind destinata in primul rand unei clientele adaptata modei europene.

Industria farmaceutica si cosmetica

Este o ramura mai pretentioasa, care presupune o legatura mai mare cu piata de desfacere. Legata de industria chimica ce-i furnizeaza produse semifinite, este independenta de alti factori putandu-se localiza oriunde exista un personal calificat. Prefera insa apropierea marilor centre urbane care-i asigura consumul, cele mai mari concentrari fiind tipice in bazinul parizian, cel londonez, in zona orasului New York, in megalopolisul japonez, pe valea Rhinului etc.

Similare ca localizare sunt si industriile de materiale fotografice sau imprimeriile (industria tipografica) care pot aduce beneficii imense.

Acestea sunt localizate de obicei in marile aglomeratii urbane dar

cunosc o difuziune extrema in spatiu. Materialele fotografice se produc tot mai mult in estul Asiei iar in imprimerie prin productii de calitate se impun statele europene.

Industriile alimentare

Cunosc cea mai larga difuziune in spatiu, data fiind legatura cu piata de consum si caracterul perisabil al multor produse agricole. Corelatia cu ariile de productie este astfel foarte evidenta, specializarea regionala impunand anumite concentrari specifice (productie de vinuri, de conserve de legume si fructe etc.).

Exista astfel doua tipuri de localizare : in zonele de productie si in apropierea marilor piete de consum. De obicei in primul caz sunt concentrate unitatile de prelucrare primara, in zonele de consum localizandu-se cele de prelucrare finita (panificatie, produse lactate, produse de patiserie si cofetarie etc.). Evaluarea productiei acestei ramuri industriale este dificila, dar tinand cont de totalul productiei agricole mondiale, este ramura care vehiculeaza probabil cele mai mari cantitati de produse. Dezvoltarea tehnicilor moderne de conservare si prelucrare a mondializat si acest sector, modelele locale de consum fiind bulversate, multe produse tropicale impunandu-se pe pietele tarilor dezvoltate din emisfera nordica, la randul lor produse de baza precum cele de panificatie sau rezultate din prelucrarea carnii, tipice Europei sau Americii se impun masiv in tarile asiatice sau africane. Cu toata aceasta dispersie ponderea acestei ramuri in crearea PIB este redusa in tarile dezvoltate.


Test de autoevaluare 2.

In acest subcapitol au fost prezentate principalele caracteristici ale industriilor usoare :

a) Incercati sa explicati cauzele care au condus la declinul productiei unor materii prime textile traditionale precum inul si canepa

b)Comparati factorii localizarii industriei textile cu cei ai industriei alimentare

Comentariile la aceasta tema sunt inserate la sfarsitul capitolului.

RASPUNSURI SI COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE AUTOEVALUARE

Testul de autoevaluare 1

a) surprindeti existenta unor regiuni de concentrare a productiei de automobile la nivel mondial si explicati cauzele formarii lor (Europa de Vest, Asia de Est de ex.). Incercati sa corelati dominanta productiei de autoturisme cu dimensiunile pietei interne, existenta unor traditii, orientarea productiei spre export etc.

b) a se urmari existenta unor factori comuni (traditii mestesugaresti, nivelul de dezvoltare social-economica, nivelul calificarii fortei de munca, etc.) si a unor factori specifici (dependenta de industriile furnizoare de materii prime, interesele strategice, de ex.)

Testul de autoevaluare 2

a) a se compara conditiile de cultura ale celor doua plante cu cele ale bumbacului, modul in care aceste plante pot concura fibrele sintetice, rolul economiei coloniale si al revolutiei tehnico-stiintifice in stimularea/scaderea interesului economic pentru produsele specifice etc.

b) a se remarca dependenta mai mare fata de sursele de materii prime in cazul industriilor alimentare (datorita perisabilitatii produselor) sau rolul industrializarii si al economiei coloniale in dezvoltarea industriei textile.


LUCRAREA DE VERIFICARE NR . 12

Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita insusirea unor notiuni elementare referitoare la localizarea activitatilor industriei de echipamente si industriei usoare. Raspunsurile la intrebari vor fi transmise prin posta tutorelui pentru comentarii, corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :

-titulatura acestui curs

-numarul lucrarii de verificare

-numele si prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina)

-adresa cursantului

Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat si sa nu depaseasca 250 de cuvinte. Pentru usurinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum si o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, scoala unde activati si pozitia in cadrul corpului profesoral.

Care erau asteptarile dumneavoastra de la acest curs? Problemele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele :

1) Explicati cauzele declinului productiei de ciment din tarile dezvoltate, cu accent pe situatia particulara a fostelor state comuniste

2) Explicati cauzele dezvoltarii mai sustinute a industriei de prelucrare a lemnului in regiunile boreale fata de cele ecuatoriale

3) Incercati sa comparati ramurile industriei de echipament sub aspectul concentrarii financiare si a concentrarii productiei

4) Incercati sa explicati interesul marilor firme constructoare de automobile pentru delocalizarea unitatilor de productie in statele aflate in curs de dezvoltare

5) Care dintre ramurile industriei usoare prezentate in curs necesita un grad mai inalt de tehnologizare si este mai dependenta de calificarea fortei de munca. Argumentati raspunsul.

6) Ce sanse credeti ca pot avea ramurile industriei de echipament in Romania? Dar a celei usoare? Argumentati raspunsul.

In evaluarea raspunsurilor fiecare problema va fi notata cu maximum 10 puncte, iar nota finala va reprezenta media aritmetica a notarilor partiale.

Bibliografie minimala

Bran Florina, Simion Tamara, Ioan Ildiko, (2000), Geografia economica mondiala, Economica, Bucuresti,

Iatu C., Muntele I., (2002), Geografia economica, Edit. Economica, Bucuresti Matei H., Negut S., Nicolae I., (2003), Enciclopedia statelor lumii, ed. A 9- a,Meronia, Bucuresti

Negut S. (coord.), (2002), Geografia economica mondiala, Edit. Stiintifica, Bucuresti

Velcea I., Ungureanu Al., (1993), Geografia economica a lumii contemporane, Edit. Sansa SRL, Bucuresti

***** Economia lumii (trad. Din lb. franceza a Images economique du monde, dir. A.Gamblin), 2003-2005, Ed. St.Sociale si Politice, Bucuresti






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1510
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site