Geografia Fizica a Romaniei

Pozitia geografica a Romaniei si consecintele care decurg din pozitie

Asezarea pe glob a unui teritoriu este defnita de valoarea coordonatelor geografice, respectiv latitudine si longitudine. Sub acest aspect, Romania, se gaseste in emisfera de nord, paralela de 45 trecand prin Oravita, Targu-Jiu, Mizil, Faureni. Paralela de 4337'07' trece prin cel mai sudic punct din Romania, Zimnicea. Paralela de 4815'06' trece prin localitatea Horodistea de Prut.

Ca urmare a asezarii latitudinale a tarii noastre decurg cateva consecinte

Cantitatea de energie solara pe care o primim si care este sursa tuturor proceselor si fenomenelor care au loc la suprafata, din acest aspect Romania se situeaza in zona climei temperate.

Inegalitatea zilelor in decursul unui an calendaristic sau existenta celor 4 anotimpuri.

In longitudine teritoriul se extinde pe 925'40' in emisfera estica, intre meridianele de 2015'44' - Beba-Veche si meridianul de 2941'24'.

In consecinta acestei dispuneri longitudinale este faptul ca ne aflam intre cele 2 sisteme barice majore, care influenteaza circulatia maselor din Europa, este vorba de: anticiclonul azorelor si anticiclonul siberian; ca atare masele de aer vestice sunt mai umede si mai moderate din punct de vedere termic, in raport cu masele de aer care provin din estul continentului, care sunt mai reci si uscate - iarna, si fierbinti - vara.

In cadrul continentului european, Romania se afla la distante sensibil egale intre extremitatile continentului : in vest la 2700 km (Capul Roca) , in est la 2600 km (M-tii Ural), in nord la 2800 km(Capul Nord) si sub 1000 km fata de extremitatea sudica, reprezentata de Capul Matapan.

Consecintele asezarii: - ne aflam la interferenta principalelor domenii naturale ale Europei, astfel:

Sub aspect geologic - Europa de Vest apartine domeniului orogenetic, pe cand Europa de Est apartine domeniului de platforma;

Sub aspect climatic - tara noastra se gaseste la interferenta influentelor oceanice din Vestul continentului si cele ale climatului de tip continental, din Estul continentului;

Sub aspectul vegetatiei - de asemenea ne situam la contactul dintre domeniul padurilor si domeniul de stepa;

Sub aspectul solurilor - sub vegetatia de padure predomina soluri de padure, iar cernoziomurile specifice stepei patrund in aria extracarpatica.

Elementele definitorii ale spatiului romanesc: Carpatii, Dunare, M. Neagra.

Prin pozitia lor centrala si prin altitudine, Carpatii, provoaca diferente insemnate in distributia elementelor climatice, de vegetatie, de sol, intre partea din interiorul lor si spatiul extracarpatic. Muntii Carpatii reprezinta "castelul" de ape din care izvorasc marea majoritate a raurilor din tara noastra.

Dunarea - 98% din raurile tarii noastre sunt tributare  Dunarii, exceptie fac raurile dobrogene. Din lungimea totala de 1075 km, pe teritoriul Romaniei de afla 38% din intreg cursul marelui fluviu.

Litoralul vestic al Marii Negre - are o deschidere de 244 km, prezenta porturilor Constanta, Mangalia, Sulina ofera tarii noastre si atributul de tara pontica si totodata comunicarea directa cu Oceanul Planetar.

Suprafata: 238 391 km ², Romania se numara printre tarile mijlocii ale Europei, locul 12, reprezentand  4,8% din suprafata Europei.

Acest spatiu este delimitat de granite conventionale care insumeaza o lungime de 3190 km, din aceasta lungime 1865 km apele curgatoare, 1037 km sunt frontiere terestre, iar 288 km reprezinta limita apelor marine teritoriale.

Cu Ucraina - ne invecinam pe 1026 km , iar granita intre 2 sectoare, cel nordic intre raul Tur si localitatea Paltinis, cel sudic de la varsarea Prutului in Dunare si pana la varsarea bratului(cel mai nordic) Musula in Marea Neagra. Intre localitatea Paltinis si varsarea Prutului in Dunare, granita separa tara noastra de Republica Moldova.

Cu Bulgaria - frontiera are o lungime de 631 km, dintre care 140 km sunt pe uscat, respectiv intre Vama-Veche si Ostrov, iar restul e pe Dunare de la Ostrov pana la varsarea raului Tiomoc in Dunare.

Cu Serbia - granita masoara 544 km , dintre care 325 km sunt pe Dunare si restul de 219 km sunt pe uscat.

Granita cu Ungaria - are o lungime de 445 km, intre Beba-Veche si Almeu, si cu exceptia unui sector de 21 km unde urmareste cursul Muresului, restul e terestra.

Evolutia paleogeografica

Aspectul actual al structurii geologice, precum si al peisajelor din tara noastra sunt rezultatul unei indelungiri evolutii anterioare care isi are inceputul in cele mai indepartate timpuri geologice.

Principalele procese si fenomene care au conlucrat la definitivarea aspectului tarii noastre au fost miscarile orogenetice, imersia(acoperirea) si exondarea unei regiuni.

In functie de importanta si de rezultatul acestora se deosebesc urmatoarele etape paleogeografice:

etapa precambrian pana in cretacic

etapa cretacica

etapa paleogen pana in cuaternar

etapa cuaternara

Etapa din precambrian pana in cretacic

Din aceasta etapa provin cele mai vechi formatiuni care formeaza platforma rusa ale carei prelungiri vestice se intalnesc la baza Podisului Moldovei.

In siluvian au avut loc miscari caledoniene , cu aceasta ocazie au fost cutate si apoi exondate sisturile verzi, intalnite astazi in Podisul Casimcei. Miscarile orogenezei hercinice din carbonifer si permian au avut ca rezultat desavarsirea metamorfismului sisturilor cristaline din Carpati.

La inceputul mezozoicului apele marii au invadat toate unitatile carpatice, precum si Dobrogea de Nord si Campia Romana. In preacisul superior a avut loc faza kimerica veche care a afectat  Dobrogea de Nord si unele unitati carpatice.

La sfarsitul jurasicului s-a produs orogeneza kimerica noua, ale carei efecte au fost resimtite mai cu seama in M. Bihorului, M. Paderea Neagra si in zona sisturilor verzi.

In preconian a inceput procesul de nivelare a sisturilor verzi din Dobrogea care au fost fosilizate apoi de calcarele jurasice.

Etapa cretacica

Evenimentele care au avut loc aici au fost definitorii pentru configurarea trasaturilor reliefului actual. Principalul eveniment a fost orogeneza alpina in timpul careia a fost pus in loc lantul carpatic.

Etapa din paleogen pana in cuaternar

Se caracterizeaza prin urmatoarele evenimente: in neogen a avut loc o puternica transgresiune atat in interiorul cat si in exteriorul arcului carpatic, au ramas exondate(neacoperite) doar nucleele cristaline ale celor 3 ramuri carpatice.

In poligocen apele marine s-au retras ramanand doar in zona flisului extern al Carpatilor Orientali. In neogen, mai precis in miocen, faza savinica in timpul careia au fost cutate formatiunile flisului extern si s-au retras apele marine din aceasta zona.

Formatiuni marine sau lacustre s-au mentinut in Depresiunea Transilvaniei, in zona nordica a depresiunii Getice, erau exondate, formand regiuni de uscat, Podisul Dobrogei, Podisul Moldovei si S Campiei Romane.

La sfarsitul pliocenului s-au facut in zona carpatica miscarile fazei valahe, care au determinat ridicarea inegala a intregului arc carpatic si o data cu aceasta si intensificarea actiunii agentilor aerieni.

Etapa cuaternara - se caracterizeaza prin racirea climei si instalarea ghetarilor pe cele mai inalte culmi ale Carpatilor. Faze glaciare: Riss si Wurh.