Grupa Parang

Grupa Parang

Asezare geografica:

- in partea central vestica a Carpatilor Meridionali;

Limite:

- N - Culoarul Orastie, Depresiunea Hateg, Depresiunea Cibinului;

- S - Subcarpatii Getici;

- E - Valea Oltului si Depresiunea Lovistei;

- V - Valea Jiului, Depresiunea Petrosani si Valea Streiului;

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni:

- au suprafata cea mai mare din Carpatii Meridionali (cu suprafete de eroziune bine pastrate la altitudini mari si un relief glaciar expresiv);

- din M-tii Parang se desprind spre nord M-tii Sureanu (cu varful lui Patru, de 2130 m);

- pe marginile grupei Parang, legat de calcare, se dezvolta fenomene carstice (Pestera Muierii, pesterile Sura Mare si Tecuri);

- in M-tii Sureanu, a caror parte nord-vestica are denumirea de "M-tii Orastiei", la cca. 1000 m exista vestigii dacice, inclusiv capitala, Sarmisegetuza Regia;

- cel mai inalt varf este Parangul Mare, de 2519 m, din Muntii Parang;

- grupa se remarca prin intinderea mare dar si prin existenta unor intinse suprafete netede;

- culmile muntoase pornesc din Muntii Parang spre nord (M-tii Sureanu si Candrel) si spre est (M-tii Lotrului si Capatanii);

- relieful glaciar este prezent in jurul varfurilor inalte, dar mai putin dezvoltat decat in M-tii Fagaras;

- marginea nord-estica a M-tilor Candrel (Cibin), orientata spre Sibiu ("Marginimea Sibiului") are asezari rurale traditionale de pastorit (Jina, Poiana Sibiului), etc.;

- grupa Parang este strabatuta de o sosea la mare inaltime soseaua (Transalpina) de la Novaci la Sebes;

- are importante amenajari hidroenergetice (Lacul Vidra, hidrocentrala Lotru-Ciunget, sau lacurile si hidrocentralele de pe Sebes, alte acumulari pe raurile mai mici: Cugir, Sadu);