Harti dinamice

Harti dinamice

Evidentiaza variatiile temporale ale vegetatiei, adica dinamica vegetatiei.

Aceste harti se pot realiza prin:

- cartarea simultana a mai multor suprafete, cu vegetatie primara identica, asupra carora au actionat factori perturbatori la intervale de timp diferite

- cartarea succesiva a aceleiasi suprafete - obtinandu-se o serie temporala de harti

Un tip aparte il constituie hartile tendintelor dinamice - acestea surprind procesele dinamice in curs de desfasurare in momentul cartarii - evidentiate prin modificari in compozitia floristica sau la nivelul unor factori ecologici (acidificare, umiditate, saraturare, radiatie solara la nivelul solului, etc.)

Harti succesive de vegetatie intre anii 1976 si 2001 ilustrand dinamica a doua asociatii

Harta tendintelor dinamice pentru vegetatia adiacenta lacului Levico (Italia)

(din Pedrotti 2004)

Relatiile dintre hartile de vegetatie reala, sinfitosociologica, a tendintelor dinamice si a vegetatiei potentiale se poate urmari in cele 4 exemple de mai jos. Tipul de harta se deduce dupa modul de realizare a Legendei.

1. Harta vegetatiei reale 2. Harta sinfitosociologica

3. Harta dinamicii vegetatiei 4. Harta vegetatiei potentiale

In harta 1 unitatile de vegetatie sunt ordonate in legenda dupa criteriul floristico-ecologic (sintaxonomic): asociatii ruderale, hidrofile, de pajisti, de padure, etc.

In harta 2 unitatile de vegetatie, reprezentate de asociatii vegetale, sunt grupate pe serii succesionale, adica cele care, dezvoltandu-se intr-un anumit tip de statiune, converg in timp spre acelasi tip de vegetatie climax. Diferentele dintre unitatile cartografice

In harta 3 unitatile de vegetatie reprezinta stadii sau faze dinamice in care se gaseste vegetatia la momentul cartarii, sugerand procesele dinamice care se vor desfasura ulterior pe suprafetele respective.

In harta 4 unitatile de vegetatie sunt reprezentate doar de asociatiile climax ale seriilor succesionale, grupate pe categorii de vegetatie zonala si respectiv azonala. Este tipul de harta cel mai simplu, ca mod de reprezentare, dar mult mai complex ca mod de elaborare, necesitand mai mult decat cunoasterea starii actuale a vegetatiei din acel loc. Alegerea unitatilor de vegetatie reclama notiuni de ecologie a speciilor si a asociatiilor si de dinamica a vegetatiei, precum si o viziune sintetica asupra vegetatiei si istoricului vegetatiei zonei in care se afla teritoriul cercetat. Nu intotdeauna exista pe teren, la momentul cartarii, asociatiile climax ale fiecarei serii dinamice. Delimitarea unitatilor cartografice se coreleaza cel mai bine cu factorii stationali.