Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

MANAGEMENTUL RESURSELOR LOCALE DE APA - Managementul calitatii apelor de suprafata prin lucrari de reconstructie ecologica a cursului de apa Olt

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Arealul biogeografic - Cartarea si reprezentarea cartografica a arealelor biogeografice
Test grila geografie
REGIUNI TARI CAPITALE DIN EUROPA CENTRALA
BACALAUREAT 2007 - VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE - GEOGRAFIA ROMANIEI
PROIECT DE LECTIE Geografie - Muntii Carpati
Stat al Statelor Unite ale Americii - Capitala statului
Unitatile majore ale reliefului terestru
CARBUNII
FISA DE LUCRU MATEMATICA
Subcarpatii de Curbura

TERMENI importanti pentru acest document



FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

STUDII DE MASTERAT: INGINERIE RURALA SI PROTECTIA MEDIULUI





SEMESTRUL II


DISCIPLINA: MANAGEMENTUL RESURSELOR LOCALE DE APA


REFERAT: Managementul calitatii apelor de suprafata prin lucrari de reconstructie ecologica a cursului de apa Olt



MANAGEMENTUL CALITATII APELOR DE SUPRAFATA PRIN LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA A CURSULUI DE APA OLT


1.INTRODUCERE


Apa, aceasta substanta esentiala pentru existenta vietii, bun de consum cu totul deosebit, vector de transport a altor substante si proprietati este supusa unei presiuni permanente si sporite datorita cresterii continue a cerintelor cantitative si calitative ale folosintelor. In consecinta, gestionarea ei nu poate fi lasata la voia intamplarii ci trebuie realizata coordonat, la nivelul unitatii naturale de formare a resurselor de apa - bazinul hidrografic. Acest deziderat se realizeaza prin intermediul schemelor cadru de amenajare si gospodarire a apelor, denumite generic scheme cadru.

Schemele cadru constituie planuri de actiune pentru atingerea unor obiective in anumite intervale de timp si intr-un anumit spatiu, de obicei un bazin hidrografic.

Schemele cadru au drept scop stabilirea orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa.

Obiectivele schemelor cadru sunt:

-Asigurarea aprovizionarii permanente cu apa potabila si de calitate a populatiei;

-Furnizarea cantitativa si calitativa a apei necesare acoperii cerintelor industriei, agriculturii, pisciculturii, producerii energiei, transportului pe apa, agrementului si peisajului;

-Asigurarea unor resurse de apa suficiente (cantitativ si calitativ) pentru protectia si conservarea mediului acvatic;

-Prevederea unor masuri structurale si nonstructurale de gestionare a apelor in vederea prevenirii si reducerii efectelor inundatiilor si secetelor.

Bazinul hidrografic Olt este situat in partea centrala si de sud a tarii, avand o suprafata de 24050 km2 si o lungime a cursului principal al raului cu acelasi nume de 615 km. Reteaua hidrografica desi variabila, intre 1,4 km/km2 in zona depresiunii Fagaras si 0,156 km/km2 in zona inferioara a Oltului, cu o medie de 0,410 km/km2, poate fi considerata ca densa. Alaturi de cursul principal b.h. Olt este brazdat de importanti afluenti precum Raul Negru (S = 2349 km2; L = 88 km), Cibin (S = 2194 km2; L = 82 km), Lotru (S = 990 km2; L - 83 km), Oltet (S = 2663 km2; L = 185 km). Ca o consecinta a variatiei mari a surselor sale de alimentare, raul Olt are un regim hidrologic compensat si bine echilibrat.

Raul se formeaza la contactul dintre masivul calcaros al Hasmasului Mare cu cristalinul masivului Siposului, traversand pana la varsare in Dunare diverse formatiuni geologice.

In depresiunea Ciucului albia Oltului se dezvolta pe depozite fluviatile, fiind interceptata de roci vulcanice si cretacice la strangularea de la Jigodin si in defileul de la Tusnad, in acest sector afluentii din dreapta vin din muntii Harghitei formati din roci vulcanice, iar cei din stanga se formeaza in regiuni muntoase constituite din roci eruptive si sisturi cristaline de varsta triasica, jurasica si cretacica.

In depresiunea Brasovului in albia Oltului si in sectoarele inferioare ale Raului Negru, Ghimbasel si Barsa sunt dominante aluviunile actuale, iar in sectorul amonte al Raului Negru depozitele fluvio - lacustre. Zona sudica a depresiunii Brasovului este constituita din roci calcaroase cretacice cu intercalatii jurasice.

Afluentii Baraolt, Varghis si Homorod in partea superioara traverseaza roci adezitice ale muntilor Harghitei si se varsa in Olt prin roci pliocene de tip Romanian si Pontian Sectorul Racos - Brezoi al b.h.Olt poate fi configurat geologic astfel:

-spre nord in bazinul aflentului Hartibaciu, sunt reprezentative rocile sedimentare pliocene de tip Panonian si Sarmatian;

-spre sud in vecinatatea Oltului o fasie lata cea 50% din lungimea aflentilor ce izvorasc din Fagaras, si depresiunea Sibiului, sunt formate dirr depozite mai recente de tip fluvialii;

-lantul muntilor Fagaras, Lotru si Candrel este constituit din formatiuni metamorfice.

In sectorul Brezoi - Ramnicu Valcea pe toata latimea bazinului se face trecerea de la formatiunile metamorfice la formatiuni sedimentare de diferite varste.

In aval de Ramnicu Valcea pana la Dunare se gasesc numai formatiuni sedimentare, astfel:

-depozite loessoide in zona periferica a bazinului hidrografic,

- aluviuni actuale si subactuale in zona adiacenta raului,

-depozite fluviatile in zona intermediara.

In depresiunile Ciucului, Brasovului si Fagarasului precum si in conul aluvionar al Oltului in aval de Ramnicu Valcea unde predomina rocile necoezive permeabile sunt cantonate strate freatice importante, exploatabile pentru alimentarile cu apa.

Se mentioneaza in partea superioara a b.h. Olt prezenta emanatiilor de bioxid de carbon si de ape minerale sulfuroase si carbogazoase, care se constituie intr-o importanta resursa naturala.


2.   CADRU LEGISLATIV


-Schemele cadru se elaboreaza sub coordonarea Ministerului Mediului in conformitate cu prevederile articolului 43 din Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor cu modificari si completari ulterioare;

-Prevederile schemelor cadru sunt supuse discutiei publice si avizate de Comitetele de bazin;

-Ordinul nr. 1258/2006 privind aprobarea Metodologiei si a Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare;

-Ordinul 9/2006 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare;

-Hotararea Guvern nr. 1309/2005 privind aprobarea Programului de realizare a Planului national pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor si a finantarii acesteia;

-Ordinul nr. 1163/2007 privind aprobarea unor masuri pentru imbunatatirea solutiilor tehnice de proiectare si de realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor;

-Ordin 1215/06.10.2008 privind aprobarea Normativului tehnic pentru lucarari hidrotehnice NTLH”Criteri si principii pentru evaluarea si selectarea solutiilor tehnice de proiectare si realizarea a lucrarilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apa,pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor.”


2.BAZE CONCEPTUALE


Schemele cadru sunt elaborate pe baza informatiilor puse la dispozitia (conform prevederilor legale) Ministerului Mediului si Administratia Nationala 'Apele Romane' de catre ministere, regii autonome, companii nationale, consiliile judetene si consiliile locale, de principalii utilizatori de apa, precum si de alte colectivitati locale. Aceste informatii contin date asupra situatiei actuale a cantitatilor de apa prelevate, a calitatii acesteia, pentru stabilirea cerintelor de apa ale folosintelor pe etape de dezvoltare, pentru valorificarea potentialului hidroenergetic, de aparare impotriva inundatiilor, date privind impactul activitatilor umane asupra apei si a obiectivelor de mediu s.a.

Schemele cadru tin de asemenea seama de observatiile si propunerile rezultate in urma consultarii populatiei prin comitetele de bazin, in bazinele hidrografice in care acestea au fost initiate si sunt functionale. Toate aceste informatii sunt completate cu studii de specialitate privind prognoza evolutiei demografice, studii hidrologice privind resursele de apa, studii de imbunatatire a parametrilor de performanta ai lucrarilor structurale existente, studii de inundabilitare etc.

Date importante sunt furnizate de strategiile elaborate de anumite ramuri economice, acolo unde ele exista, inclusiv strategia de dezvoltare pe termen mediu a Romaniei, strategia de protectie a mediului s.a. Aceste date sunt procesate si transformate in cerinte de apa, cantitative si calitative, in cerinte ecologice si de sanatate sau cerinte de management. Urmeaza etapa de acoperire a acestor cerinte prin lucrari si masuri structurale si nonstructurale esalonate pe orizonturi de timp de scurta, medie si lunga durata. Aceasta etapa se realizeaza de catre o echipa multidisciplinara de specialisti cu experienta in domeniul planificarii si gestionarii resurselor de apa.

Destinate a se constitui in planuri de actiune pentru atingerea obiectivelor in domeniul gestionarii resurselor de apa in anumite intervale de timp, schemele cadru au la baza informatii care - cel putin in ceea ce priveste orizontul pe termen mediu si cel pe termen lung - contin numeroase elemente de ignoranta si incertitudine. Aceste aspecte apar ca urmare a faptului ca starea in care se afla gestionarea resurselor de apa din Romania ar necesita un volum mare de masuri si actiuni, pe deplin justificate, dar care nu tin intotdeauna seama de posibilitatile economico - financiare ale momentului, ca si de optimismul uneori exagerat al anumitor strategii de dezvoltare a folosintelor si cerintelor de apa. Din aceasta cauza aplicarea prevederilor continute in schema cadru are loc in conditiile unor restrictii financiare datorate unor bugete

limitate si mult prea solicitate si de alte necesitati.

In plus, neavand la baza studii aprofundate topo - geodezice, geologice si geotehnice si de alta natura foarte, costisitoare de altfel, pot aparea o serie de incertitudini, in special de natura unor subevaluari ale investitiilor de capital si a unor supraprecieri ale cerintelor de apa.

Conceptia generala de alcatuire a constructiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa trebuie sa respecte criteriile care minimizeaza afectarea echilibrului ecologic, dintre care se pot enumera:

- obiectivul prioritar sa fie protejarea mediului si conservarea biodiversitatii, avandu-se in vedere conservarea si protejarea habitatelor si speciilor de interes comunitar;

sa fie lucrari de tip 'elastic', capabile sa suporte deformatii mari, diferentiate;

- sa permita scurgerea libera, naturala a apelor, in special in timpul viiturilor, precum si a ghetii, a plutitorilor sau a materialelor solide aflate in masa de apa;

- sa fie fundate corespunzator in terenul natural, pentru a se evita deteriorarile provocate prin avansarea eroziunilor sub corpul constructiei, inclusiv la retragerea apelor;

- sa evite cresterea gradului de artificializare a cursului de apa prin canalizari si modificari ale geometriei albiilor;

- sa permita, pentru sectoare mari de amenajare a cursurilor de apa, realizarea etapizata a lucrarilor hidrotehnice, cu asigurarea urmaririi in timp a proceselor morfologice si a parametrilor de performanta ai proiectului;

- proiectarea amenajarilor hidrotehnice va avea in vedere respectarea limitelor admise pentru indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici si biologici ai ecosistemelor acvatice, pentru indeplinirea scopului principal de atingere a obiectivelor de mediu pe toate cursurile de apa amenajate;

- abateri de la aceste criterii vor putea fi justificate numai de scopul apararii populatiei si/sau a unor obiective cu valoare social-economica.

In consecinta, elaborarea schemelor cadru de amenajare si gospodarire a apelor constitue un proces complex, implementarea lor impunand - ca obligatorii - o serie de actiuni de monitorizare, de analiza, de evaluare si de adaptare la noile conditii. De altfel, Legea Apelor, prevede reactualizarea lor periodica, actiune de natura a corecta neconcordantele aparute in procesul de implementare.


4.PREZENTAREA GENERALA A CURSULUI DE APA


In bazinul hidrografic Olt sunt identificate 622 rauri cu suprafete mai mari de 10 km2 si 33 lacuri de acumulare cu suprafete mai mari de 50 ha .


• Rauri

Oltul este afluent de ordinul I al Dunarii si se varsa cu 489 km amonte de confluenta fluviului cu Marea Neagra. Principalele orase prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea si Slatina

Raul Olt izvoraste din Masivul Hasmasu Mare, Carpatii Orientali, in zona centrala a Romaniei la altitudinea de 1400 m si se varsa in Dunare la altitudinea de 18 m, parcurgand o lungime de 615 km de la nord la sud. Culege apele unei retele hidrografice de 9872 km (12,5 % din lungimea totala a retelei din tara) cu o densitate de 0,41 km/km2 fiind superioara mediei pe tara (0,33 km/km2). Suprafata bazinului de receptie este de 24.050 km2, panta medie a raului Olt este de 2‰.

Pe partea stanga raul Olt primeste 99 de afluenti din care mentionam : Fisag, Raul Negru,Barsa, Sercaia, Topolog, Cungrisoara.

Pe partea dreapta raul Olt primeste 80 de afluenti dintre care mentionam: Cormos,Homorod, Cibin, Lotru, Bistrita, Luncavat, Oltet, Teslui.

In continuare sunt prezentati principalii afluenti din bazinul hidrografic Olt:

Raul Negru, cel mai important afluent pe partea stanga, cu suprafata bazinului de 2349 kmp si o lungime de 88 km. Izvoraste din Muntii Vrancei de la altitudinea de 1260 m si traverseaza depresiunea Tg.Secuiesc, colectand afluentii care izvoresc din muntii Vrancei si Buzaului. Se varsa la altitudinea de 498 m in raul Olt, avand panta medie de 9‰ si un coeficient de sinuozitate de 1,41.In bazinul Raului Negru, vaile afluentilor sunt bine conturate avand pante medii cuprinse intre 40-100‰ , majoritatea raurilor au curs permanent, scurgerea medie multianuala avand valori scazute cuprinse intre 2-10 l/s/km2. Raul Negru are 22 de afluenti, mai importanti sunt Casinul cu o lungime de 54 km si suprafata bazinului de 482 km2, Covasna cu 28 km lungime si suprafata bazinului de 280 km2 si Tarlung cu lungimea de 54 km si suprafata bazinului de 485 km2. Pe raul Tarlung a fost realizata acumularea Sacele cu rol de alimentare cu apa a orasului Brasov.

Raul Barsa (F= 937 km2, L=73 km), izvoraste din Muntii Barsei de la altitudinea de 1500 m si se varsa in Olt la 487 m, avand o panta medie de 14‰ si un coeficient de sinuozitate de 1,62. In bazinul Barsa majoritatea raurilor au curs permanent.

Raul Cibin , cel mai important afluent pe dreapta, colecteaza apele din muntii Cindrelu si dealurile Hartibaciului. Izvoraste de la 1990 m si se varsa in raul Olt la 362m. Raul Cibin, in lungime de 82 km, are o retea hidrografica bine dezvoltata cu suprafata bazinului de 2194 kmp ,panta longitudinala medie fiind de 20‰, iar coeficientul de sinuozitate de 2,12. In amonte de localitatea Gura Raului a fost realizat lacul de acumulare Gura Raului cu rol de alimentare cu apa a orasului Sibiu si rol energetic.

Raul Lotru (F=990 km2, L= 83 km), izvoraste din Muntii Lotrului de la altitudinea de 2150m si dupa ce parcurge 83 km, despartind muntii Lotrului de muntii Capatanii, se varsa in raul Olt la 290 m. Panta medie este de 22‰ , iar coeficientul de sinuozitate este 1,63.Raul Lotru si multi afluenti au suferit puternice modificari datorate amenajarii hidrotehnice complexe, amenajare ce consta in executia acumularilor Vidra, Bradisor, Malaia pe raul Lotru si acumularile Petrimanu si Galbenu pe Latorita, Jidoaia pe Jidoaia si captarilor pentru suplimentarea debitelor acumulate in lacuri.

• Lacuri naturale

O privire asupra raspandirii lacurilor naturale pe unitati de relief in bazinul hidrografic Olt,ne indica faptul ca ele se gasesc in general in zona muntoasa, in numar relativ redus si de dimensiuni foarte mici.

Ca suprafata, nici un lac natural nu depaseste 50 ha, insa au fost selectate ca sectiuni de referinta lacurile Sfanta Ana cu suprafata de 0,22 km2 si Balea 0,05 km2.

• Acumulari

Acumularile permanente din bazin sunt in numar de 62, din care cu suprafata mai mare de 0,5 km2 sunt in numar de 33 si au ca folosinta principala apararea de inundatii si energetic.Pe raul Olt sunt in functiune 25 de acumulari in cascada, cu scop principal energetic, care pot fi grupate functie de amplasament, in cascada Oltului mijlociu (acumularile Voila, Vistea, Scorei, Arpas, Avrig) si cascada Oltului inferior (Cornetu, Gura Raului, Turnu, Calimanesti, Daesti,Rm.Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina,Ipotesti, Draganesti Olt, Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni).

Pentru alimentarea cu apa potabila sunt in functiune 5 lacuri de acumulare, totalizand un volum brut de cea 50,0 mil.m3 si 40,0 mil.m3 volum util ( Mesteacanu pe raul Olt, Frumoasa pe raul. Frumoasa, Sacele pe raul Tarlung, Dopca pe raul Valea Mare, Gura Raului pe raul Cibin) . In prezent, se afla in curs de executie suprainaltarea cu 6 m a barajului Sacele, ceea ce va permite obtinerea unui volum suplimentar de cca 10 mil.m3 apa.

Lacurile de acumulare existente pe raul Olt, sector Babeni-lzbiceni, cu folosinta principala energetica, au un volum brut de cea. 880 mil.m3, din care 440 mil.m3 volum util.

Pe raul Lotru exista 3 acumulari, cu un volum total de 381 mil.m3, din care cea 336 mii m3 volum util, exploatate in prezent pur energetic. Cea mai importanta este acumularea Vidra cu un volum util de 300 mil.m3. Acumularile energetice de pe raul Sadu totalizeaza un volum de 7 mil.m3.

Pentru asigurarea cerintei de apa potabila a municipiului Sibiu, in anul 1994 a fost data in folosinta aductiunea Sadu - Sibiu (L = 18 km; Qi = 1 m3/s). in anul 1996 s-au finalizat lucrarile la aductiunea Braditor - Rm. Valcea (L = 52,5 km, Qasigurat = 1,2 m3/s), pentru alimentarea cu apa a zonei Calimanesti - Rm Valcea - Dragasani. Sunt in curs de executie lucrarile la aductiunea Rm, Valcea- Dragasani ( L = 55 km, Q asigurat = 0,3 m3/s) si aductiunea Sebes -Fagaras (L = 14 km, Qasigurat = 0,3 m3/s). Pentru asigurarea cu apa a folosintelor din Tara Fagarasului si suplimentarea sursei de apa a municipiului Bucuresti s-au executat cea 80% din lucrarile la derivatia reversibila Nord Fagaras – Pecineagu etapa l (L = 14,8 km; Q asig. = 0,6 m3/s), acestea fiind in prezent sistate.

Alimentarea cu apa a unor suprafete irigate in sistemul de irigatii Ipotesti l se face prin intermediul derivatiei existente Ipotesti (L = 13,5 km, Qi = 21 m3/s). Pentru asigurarea cu apa a unei suprafete de 14.400 ha irigate sunt in curs de finalizare lucrarile la derivatia Draganesti (tronson raul Olt - raul. Calmatui), in lungime de 11,8 km.


5.PRESIUNI SEMNIFICATIVE IN B.H.


Cele mai importante categorii de presiuni din cadrul bazinului hidrografic Olt sunt presiuni punctiforme, difuze si hidromorfologice.

Prin aplicarea criteriilor ICPDR care tin seama numai de presiuni si a metodei integrate METIMPRA (Serban P., Moldovan F., Tuchiu E., 2001) care tine seama atat de presiuni cat si de impact, s-au identificat 46 surse de poluare semnificative, din totalul de 150  surse de poluare inventariate.Dintre acestea 22 de surse reprezinta aglomerarile umane cu peste 10000 locuitori echivalenti la care statiile de epurare nu functioneaza corespunzator. Aportul descarcarilor surselor de poluare semnificative din totalul evacuarilor surselor punctiforme inventariate este de cca 80%.

La nivelul bazinului hidrografic Olt, din cele 32 surse punctiforme industriale si agricole semnificative, 23 au instalatii care intra sub incidenta Directivei IPPC.

Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata, in tabelul 3.10 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5) si de nutrienti (azot total si fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare. De asemenea, in tabelul 3.11 se prezinta aceeasi situatie, avand in vedere cantitatile de metale evacuate si monitorizate.


In continuare se prezinta situatia celor mai importante surse punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole.

SC ECOPAPER SA Zarnesti la care s-au inregistrat depasiri la indicatorii: substante organice (CBO5, CCO-Cr), amoniu, azotati, azotiti.

SC IAR SA Ghimbav la care se inregistreaza depasiri la indicatorii: amoniu, azotati, azotiti, fosfor, crom hexavalent,sulfuri si cadmiu.

SC PROTAN SA Bucuresti - sucursala Codlea la care se inregistreaza depasiri la toti indicatorii.

SC OLTCHIM SA Rm. Valcea unde se inregistreaza depasiri la indicatorii: materii in suspensie, substante organice (CBO5,CCO-Cr), reziduu filtrat, cloruri, sulfuri, produse petroliere.

SC SUINPROD SA Let unde se inregistreaza depasiri la urmatori indicatori: materii insuspensie, substante organice (CBO5, CCO-Cr), fosfor total.

SC EUROPIG SA Poiana Marului - ferma Sercaia la care se inregistreaza depasiri la urmatori indicatori: substante organice (CBO5,CCO-Cr), detergenti sintetici, fenoli, substante extractibile, amoniu.

SC VENTURELLI PROD SRL Avrig Se inregistreaza depasiri la indicatorii: materii in suspensie, substante organice (CBO5, CCO-Cr), fosfor si azot total, fenoli.

SC CARMOLIMP SRL Ucea de Jos - ferma Vestem .Se inregistreaza depasiri la indicatorii: substante organice (CCO-Cr, CBO5), azot total, fosfor total.reziduu, detergenti sintetici, fenoli.

SC AVICOLA SA Babeni - ferma Francesti Se inregistreaza depasiri la indicatorii: substante organice (CCO-Cr, CBO5), amoniu, reziduu filtrat.



Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului


In bazinul hidrografic Olt se observa o diferentiere neta a utilizarii terenurilor, in

concordanta cu relieful.Conform Corine Land Cover (CLC 2000), ponderea cea mai mare o ocupa suprafata aferenta padurilor, urmata de terenuri arabile si apoi de arii agricole eterogene.            De remarcat e faptul ca zonele urbane si industriale ocupa si ele o suprafata de 5 % din totalul bazinului hidrografic Olt (fig. 1).


fig.1 Utilizarea terenului in BH Olt


Suprafata agricola reprezinta cca. 55,7% (1.340.358 ha) din suprafata totala a bazinului hidrografic Olt.

Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:

a. Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare, precum si localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme. In bazinul hidrografic Olt, fenomenul de poluare difuza este accentuat datorita faptului ca la sfarsitul anului 2006, numai un procent de 54,6% din populatia echivalenta (a aglomerarilor >2000 l.e.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare. Dezvoltarea zonelor urbane necesita o mai mare atentie din punct de vedere al colectarii deseurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice si eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor, intalnita deseori pe malurile raurilor si a lacurilor.

b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de stocare/ utilizare a dejectiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, unitati care utilizeaza pesticide si nu se conformeaza legislatiei in vigoare, alte unitati/activitati agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de :

• Stocarea si utilizarea ingrasamintelor organice si chimice;

• Cresterea animalelor domestice;

• Utilizarea pesticidelor pentru combaterea daunatorilor.

Pe langa presiunile punctiforme exercitate, activitatile agricole pot conduce la poluarea difuza a resurselor de apa. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele, dar si alti poluanti) ajung in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata, percolare, etc.).

La nivel national, cantitatile specifice de ingrasaminte chimice (exprimate in substanta activa) utilizate in anul 2006, au fost cu cca. 10 % mai mari fata de situatia din 2002, cand la nivelul bazinului hidrografic Olt erau utilizate cantitati medii de cca. 12,1 kg N/ha de teren agricol,respectiv 4,56 kg P/ha de teren agricol.

Presiunile difuze datorate activitatilor agricole sunt greu de cuantificat. Presiunile agricole difuze afecteaza atat calitatea apelor de suprafata, cat mai ales calitatea apelor subterane. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti emise de sursele difuze de poluare.

Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme si difuze.

In cazul surselor de poluare difuze, estimarea incarcarilor cu poluanti a apelor este mai dificila decat in cazul surselor punctiforme avand in vedere modul diferit de producere a poluarii.

Pe langa emisiile punctiforme, modelul MONERIS considera urmatoarele moduri (cai) de producere a poluarii difuze:

1. depuneri din atmosfera;

2. scurgerea de suprafata ;

3. scurgerea din retelele de drenaje;

4. eroziunea solului;

5. scurgerea subterana;

6. scurgerea din zone impermeabile orasenesti.

In figurile 2 si 3 se prezinta contributia modurilor de producere a poluarii difuze cu azot si fosfor (estimare preliminara), pentru anul 2005, avand in vedere caile prezentate mai sus.


fig.2 Moduri( cai) de producere a poluarii difuze cu azot in B.H.Olt fig.3. Moduri( cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor in B.H.Olt


Se mentioneaza ca, scurgerea subterana, reprezinta principala cale de emisie difuza pentru azot, iar scurgerea din zone impermeabile orasenesti prezinta contributia cea mai mare la emisia difuza de fosfor.

De asemenea, modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totala de nutrienti. Astfel pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultura, localitati (asezari umane), alte surse (ex. depunerea oxizilorde azot din atmosfera), precum si fondul natural. De subliniat este faptul ca, modelul MONERIS ia in considerare toate sursele de poluare si nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. In figurile 4 si 5, se prezinta emisiile de azot si fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminara), avand in vedere aportul fiecarei categorii de surse de poluare, pentru anul 2005.

Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de 489,3 kg N/ha, iar pentru fosfor este de 31,6 kg P/ha.

    Fig.4.Emisii de azot din surse difuze in BH Olt                    Fig.5.Emisii de fosfor din surse difuze in BH Olt


Se observa ca aproximariv 51% din cantitatea de azot emisa de sursele difuze se datoreaza activitatilor agricole, rezultand o emisie specifica de 4,49 kg N/ha suprafata agricola. c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deseuri neconforme, unitati ce produc poluari accidentale difuze, situri industriale abandonate.

Presiuni hidromorfologice semnificative

Informatiile despre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafata din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificarii corpurilor de apa puternic modificate.

Fig.6 Lucrari hidrotehnice in BH Olt


In Fig. 6 se prezinta presiunile hidromorfologice din Bazinul Hidrografic Olt (atat lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate).

Bazinul Hidrografic Olt cuprinde mai multe categorii de lucrari: acumulari, derivatii,regularizari, indiguiri si aparari de maluri, executate pe corpurile de apa in diverse scopuri (energetic, asigurarea cerintei de apa, regularizarea debitelor naturale, apararea impotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte functionale pentru comunitatile umane.

In continuare, se prezinta aceste presiuni hidromorfologice:

-Lacurile de acumulare a caror suprafata este mai mare de 0,5 km2 sunt in numar de 33 in Bazinul Hidrografic Olt si produc in principal ca presiune hidromorfologica, intreruperea continuitatii scurgerii si regularizarea debitelor (fig. 3.15).



Acumularile sunt asezate cu precadere in bazinele hidrografice ale raurilor Olt , Frumoasa,Tarlung, Homorod Ciucas, Cibin si Lotru. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala, energetic si aparare impotriva inundatiilor. Desi aceste acumulari nu au transa de protectie la viituri, printr-o exploatare adecvata, se poate obtine o diminuare a debitelor maxime, precum si tranzitarea partiala a aluviunilor depuse in lacuri.

Pe teritoriul Bazinului Hidrografic Olt indiguirile afecteaza 28 rauri pe o lungime totala de 951,6 km iar regularizarile 33 rauri totalizand 625,3 km.

Din indiguirile si regularizarile din Bazinul Hidrografic Olt , lucrarile mai importante sunt realizate pe raurile Olt (74,5%), Fisag (indiguit 36,2%, regularizat 44,64%), Stanca Uriasului (indiguit 44,4%), Lutoasa ( indiguit 52,7%, regularizate 43,6%), Covasna (regularizat 89,1%),Homorodu Mare (indiguit 67,9%), Raul Negru (indiguit 83,3%) Hartibaciu (indiguit 77,8%),Racovita (regularizat 76,7%).

Regularizarile si indiguirile (fig. 3.15), produc in principal ca presiune hidromorfologica,modificari ale morfologiei cursurilor de apa, alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale continuitatii laterale.

-Obiectivele hidrotehnice din aceasta categorie, in numar de 8, au drept scop derivarea apelor mari , precum si asigurarea cerintei de apa industriala pentru localitatile Brasov si Codlea producand modificari semnificative ale debitelor cursurilor de apa pe care functioneaza.

-Prelevarile de apa, restitutiile (evacuarile), din Bazinul Hidrografic Olt produc alterari hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor cursului de apa pe care sunt pozitionate atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror debite prelevate respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.

Aplicand criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, in Bazinul Hidrografic Olt s-au identificat un numar de 4 unitati, care pot fi considerate cu prelevari semnificative de apa

a. SC OLTCHIM SA Valcea

b. COMPANIA APA Brasov

c. APA CANAL Sibiu

d. APAVIL Valcea

Ca prelevari semnificative mai exista 2 captari secundare care exercita presiuni asupra corpurilor de apa pe care sunt amplasate. Aceste captari secundare se gasesc in bazinul hidrografic al paraului Frumoasa si in bazinul hidrografic al paraului Avrig .

Unitatile economice de pe raza Bazinul Hidrografic Olt a caror debit restituit constituie din punct de vedere cantitativ o presiune hidromorfologica, (respectiv o alterare hidromorfologica semnificativa), sunt:

a. COMPANIA APA Brasov

b. APA CANAL Sibiu si

c. SC OLTCHIM SA Valcea

Derivatiile din Spatiul/Bazinul Hidrografic Olt, sunt in numar de 8 din care cea mai lunga este derivatia Vulcaniata, L= 24 km, care deriva din raul Barsa in Homorod Ciucas un Vtr =63,5 mil.m3/an, ( la nivelul anului 2007).



6.EVALUAREA IMPACTULUI GENERAT DE ACTIUNILE ANTROPICE

HIDROMORFOLOGICE


Presiunile hidromorfice influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje, stavilare, praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrarii biotei.

Lucrarile in lungul raului (indiguirile, lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar si asupra biotei.

Astfel, impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori, declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti, reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor, precum si alterarea compozitiei populatiilor.


SITUATIA INAINTE DE INTERVENTIA ANTROPICA


Constructiile hidroenergetice si acumularile care s-au realizat, au ca suport geologic formatiuni sedimentare, care in cea mai mare parte sunt roci necoezive, sau prezinta o coeziune redusa si sunt permeabile.

Flora terestra si acvatica - Vegetatia ierboasa din lunca Oltului era alcatuita din culturi agricole si pajisti de iarba moale, coada vulpii, pir si asociatii hidrofile. Adiacent vegetatiei de lunca era zona de vegetatie a padurilor de foioase.Interventia antropica a facut ca de-a lungul timpului, padurile propriu – zise sa dispara prin defrisare, singura vegetatie arboricola fiind zavoaiele de salcii de pe malurile raului Olt, la care se adauga plantatiile de plopi de pe marginea drumurilor si de pe terenurile in panta supuse eroziunii.

Fauna terestra - Zoogeografic, portiunea studiata se incadreaza in provincia moesica, cu o fauna central – europeana, insa cu numeroase infiltratii submediteraneene. In marea lor majoritate, speciile sudice sunt specii termofile. Fauna pajistilor de lunca este un rezultat al contactului dintre mediul acvatic si cel terestru si, sub influenta unor conditii ecologice aparte (inundatii periodice, umiditate ridicata), fauna acestor biotopuri are trasaturi distinctive. In luncile de ses apar specii care cuibaresc in maluri, precum prigoria,lastunul de mal, codobatura, sau specii care isi cauta hrana aici, cum ar fi barza.

Fauna acvatica - Zoocenozele bentice (organisme nevertebrate) – Structura compozitionala a Oltului era foarte saraca si dominata de oligochete si chironomide.Imaginea mediului acvatic era aceea a unui mediu acvatic foarte antropizat, supus unor influente poluante insemnate.

- Ihtiofauna – Zona studiata se incadreaza in zona mrenei, care incepea aval de Govora si continua pana aproape de varsarea in Dunare. In zona mrenei au fost semnalate urmatoarele specii: mreana – specie dominanta, scobarul, cleanul, crapul,obletul, stiuca, batca, platica, babusca, porcusorul, etc.

Ihtiofauna raului Olt inainte de barare prezenta urmatoarele caracteristici si influente:

- pescuiri industriale;

- incepand cu deceniul al 6 – lea, incep sa isi faca aparitia surse de poluare majore,de natura diferita;

- in perioada ’60 – ’70 se specifica disparitia speciilor de pesti fusar si mihalt;

- reducerea efectivelor piscicole, prin mortalitate repetata.


SITUATIA ACTUALA IN ZONA AMENAJARILOR HIDROENERGETICE


Dupa realizarea amenajarilor hidroenergetice Dragasani, Strejesti, Arcesti si Slatina in solutia tehnica bief in bief, au aparut o serie de modificari ale morfologiei albiei si malurilor raului Olt, precum si modificari importante ale regimului de curgere. Acestea constau din:

- modificarea traseului raului prin indiguirea si protejarea malurilor, ceea ce a condus la eliminarea meandrelor, a baltilor si a bratelor moarte,

- modificarea patului albiei, atat din punct de vedere al substratului, cat si a pantei si a rugozitatii,

- formarea conurilor de dejectie in zonele de varsare a vailor laterale (exemplu, la debusarea paraului Beica, in coada lacului Slatina – aport de aluviuni la viituri),

- depuneri aluvionare la cozile lacurilor,

- impotmolirea gurilor de varsare ale afluentilor si formarea de bare aluvionare, care impiedica debusarea normala a acestora,

- prin reducerea pantei de scurgere si a vitezei apei, depunerile aluvionare conduc la fenomenul de colmatare a cozilor de lac.

Flora si fauna acvatica si terestra - Prin construirea obiectivelor hidroenergetice din valea Oltului se remarca disparitia, restrangerea si fragmentarea unor habitate, in special prin inundarea lor. Peisajul fiind oricum foarte antropizat, s-a ajuns la disparitia tuturor asociatiilor specifice luncii Oltului. Totusi, in foarte multe puncte ale Oltului amenajat, chiar in perimetrul unor lacuri de acumulare, acest tip de ecosistem s-a putut reface, dar intr-o compozitie si dominanta a speciilor mult diferita de cea initiala. In aceste situatii se poate vorbi de tipuri de succesiune ecologica determinata de cauze antropice.

Ecosistemele terestre sunt reprezentate de: zavoaiele de salcii, tufarisuri, pajisti,culturi agricole (cu o pondere mare in vara anului 1997 a porumbului), stufarisuri.

Fauna terestra - In mod evident, prin inundarea unor suprafete de uscat, prin aparitia lacurilor, fauna de nevertebrate a scazut prin disparitia acelor populatii care isi duceau viata legata de sol si aveau o mobilitate mai scazuta.Referitor la vertebrate, se pot afirma urmatoarele:

- reptilele si amfibienii sunt prezenti in zona cu un numar mic de specii, acestea avand o situatie destul de precara, situatie intalnita si in restul Europei si datorata distrugerii habitatelor si a lipsei de protectie; reptilele sunt reprezentate prin soparle (soparla de camp si cea de ziduri);

- ornitofauna este destul de bogata, ceea ce s-ar putea explica prin expunerea sudica in calea curentilor calzi care strabat Peninsula Balcanica in partea sa sud – vestica; de asemenea,luciul de apa a atras populatii insemnate de pasari acvatice.

Fauna acvatica - In prezent, ihtiofauna raului Olt este reprezentata de urmatoarele specii: scobarul, cleanul, mreana, porcusorul, crapul, obletul, babusca.

In zonele studiate se constata, in momentul de fata, unele modificari si o evolutie interesanta a ecosistemelor. Astfel, au aparut si s-au extins unii biotopi noi si anume biotopii lentici, s-au modificat insusirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperatura si conditiile de oxigenare a apei si altele, care si-au pus amprenta asupra vietuitoarelor preexistente. Aparitia lacurilor de baraj a redus cantitativ o serie de specii, restrangandu-se arealul lor, consecinta fiind scaderea aportului lor functional la realizarea productiei biologice si a afectat genofondul si ecofondul raului Olt.

Modificari s-au inregistrat in ceea ce priveste vegetatia si grupele majore de animale.

Vegetatia

Datorita amenajarii complexe a Oltului inferior, prin bararea succesiva a acestuia,au fost distruse doua tipuri distincte de vegetatie si anume: vegetatia acvatica iubitoare de apa curgatoare, ce a disparut treptat, fiind inlocuita de o vegetatie iubitoare de apa statatoare, respectiv o vegetatie de balta. A disparut, de asemenea, vegetatia terestra, de lunca, alcatuita din plante lemnoase si ierboase, ce ocupau zona de lunca a Oltului, zona ce in prezent este ocupata de apa.

Modificari posibile sunt legate de ridicarea nivelului hidrostatic. In acest caz, cu timpul, se va instala un exces permanent de apa, in special in zona de lunca, unde se vor reface si se vor extinde aspectele vegetatiei tipice, in detrimentul suprafetelor agricole.

Modificarile cele mai evidente constau in distrugerea ireversibila a padurilor de lunca, care si asa erau deficitare ca suprafata.

Fauna acvatica

Cresterea impactului activitatilor umane asupra biosferei si in general asupra conditiilor vietii, conduc azi, este dovedit, la o scadere evidenta a genofondului si la o lenta dereglare a unui anumit echilibru.

-Angrenata in procesele evolutive, fauna de nevertebrate, ca orice formatiune, ca orice sistem ecologic, prin caracterul sau dinamic, depinde in cea mai mare masura de componenti si firesc de conexiunile lor, functionarea si activitatea acestora.Nevertebratele din aceasta zona, desi mult mai putin cunoscute, se prezinta insa intr-un numar imens fata de cel al vertebratelor.

-Vertebratele - Pe baza unor studii efectuate in teren si informatiilor primite de la persoane de specialitate interesate de biodiversitate, se cunoaste ca amfibienii si reptilele sunt prezente in zona cu un numar scazut. De altfel, este cunoscut declinul acestor animale atat in Europa, cat si in tara noastra, declin datorat deteriorarii habitatelor, a colectarii maxime si a lipsei de protectie.

Dupa constructia amenajarilor hidroenergetice, numarul broastelor, salamandrelor (sunt foarte rare), serpilor de apa, etc, a scazut, datorita inundarii bratelor moarte ale raurilor, stricandu-le locurile de cuibarit.

-Pentru ihtiofauna, lacurile de baraj au marcat regresul unor specii si progresul altora, la care se inregistreaza o accentuata imbogatire cantitativa. Dezvoltarea unor specii a fost facilitata de suprafetele mari de apa si de reducerea nivelului poluarii, desi din acest punct de vedere se mai ridica unele probleme. Fauna acvatica a suferit din plin efectul amenajarilor hidroenergetice. Unul din efectele deosebite este cel al disparitiei speciilor autohtone iubitoare de apa curgatoare, fiind inlocuite de specii de apa statatoare, care anterior bararii cursului de apa existau intamplator sau in procentaj foarte redus si care in prezent au ajuns dominante.Dupa aparitia lacurilor de acumulare, au disparut speciile de pesti: latita (Alburnoides bipunctatus), fusarul (Aspra zingel), moioaga sau mreana de munte (Barbus meridionalis petenyi), molanul (Noemacheilus barbatulus) si sabita (Pelecus cultratus),specii iubitoare de apa curgatoare. De asemenea, datorita vegetatiei abundente, inainte de constructia lacurilor existau raci, la ora actuala aceasta specie disparand.In acelasi timp, dupa ce raul Olt a fost transformat intr-o salba de lacuri (pe sectorul inferior), au aparut noi specii de pesti: vaduvita (Leuciscus idus), batca (Blica bjorkna),caracuda (Carassius carassius), murgoiul baltat (Pseudorasbora parva), tiparul (Misgurnis fossilis), fasa mare (Cobitis elongata), rasparul (Acerina schraester) si linul (Tinca tinca).

-O modificare semnificativa o constituie dezvoltarea avifaunei, sub aspectul diversificarii speciilor, cresterii numerice a unor populatii si distributiei spatiale.Atragerea numeroaselor specii de pasari, unele cuibaritoare, migratoare sau sedentare in aceasta zona, a fost favorizata de descoperirea unor habitate propice (suprafete mari de apa, stufaris, vegetatie arboricola) si a unei hrane abundente .

Cu toate acestea, impactul semnificativ asupra pasarilor este evident, lacurile de acumulare, din punct de vedere al ornitofaunei, se aseamana cu Delta Dunarii.

Fauna terestra

Dupa aparitia lacurilor de acumulare, au disparut speciile de mamifere: vidrele (le-a fost distrus habitatul; inainte de constructie, era renumita zona la Carlig), viezurii, lupii (au existat multi pana in anul 1964, insa s-au facut vanatori masive, le-au fost urmarite vizuinile si astfel lupii au fost exterminati).

Bazinul hidrografic Olt s-a modificat foarte mult o data cu constructia si darea in folosinta a salbei de lacuri de acumulare de pe parcursul raului Olt, incepand din judetul Brasov, pana la varsare.Constructia de baraje de acumulare, diguri, precum si regularizarea diverselor cursuri de apa au avut de cele mai multe ori efecte negative asupra ecosistemelor acvatice.Insa toate aceste constructii hidrotehnice au si unele efecte pozitive, indeosebi asupra calitatii apei din diversele rauri sau lacuri la nivelul carora s-au efectuat, precum si pentru atenuarea viiturilor. Majoritatea lucrarilor hidrotehnice ajuta la imbunatatirea calitatii apei in mod activ sau pasiv. De exemplu, salba de lacuri de pe raul Olt are rol de epurare a apei,aceste acumulari fiind ca niste decantoare uriase care curata apa de diverse impuritati. De asemenea, multitudinea de baraje are rol de bariera in cazul unor poluari accidentale, unda de poluare este mai lenta, existand timp mai lung de interventie pentru combaterea poluarii.



7. MASURI NON-STRUCTURALE SI MASURI STRUCTURALE DE RESTAURARE,AMELIORARE,RECONDITIONARE ACURSURILOR DE APA


In vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apa si asupra mediului in general, legislatia romanesca in domeniu prevede o serie de masuri ce se regasesc in reglementari specifice; dintre aceste masuri mentionam urmatoarele:

- Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrarilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM 1163/2007;

- Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 privind managementul riscului la inundatii;

- Respectarea prevederilor din autorizatia de gospodarire a apelor pentru toate tipurile de lucrari (inclusiv balastiere);

- Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatile competente din domeniul protectiei mediului.

Directiva Cadru Apa prevede masuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidro-morfologice pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Analiza corpurilor de apa in vederea elaborarii programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza functie de doua categorii - corpuri naturale si corpuri puternic modificate/artificiale dupa cum urmeaza:

1. Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) in 2015 datorita alterarilor hidromorfologice (Figura nr.7);

2. Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB (Figura nr. 8).

Prin masuri de restaurare se inteleg masurile ce conduc la atingerea starii ecologice bune a apei (SEB). Masurile de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice sunt masurile ce nu conduc corpul la atingerea starii ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potentialului ecologic bun (PEB).

In continuare se va folosi notiunea de masuri de renaturare prin care se inteleg atat masurile de restaurare cat si cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice.

Masurile de renaturare a raurilor sunt in general reprezentate de urmatoarele tipuri/categorii:

-restaurarea habitatelor/elementelor landscape-ului natural;

-restaurarea proceselor naturale;

-masuri specifice diverselor specii pentru cresterea biodiversitatii.

Figura nr.7 Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor

pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna

(SEB) in 2015 datorita alterarilor hidromorfologice




Fig. nr. 8 - Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor

hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic

modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun - PEB

sau un obiectiv mai putin sever decat PEB


Masurile de renaturare a elementelor landscape-ului natural in cazul refacerii conectivitatii longitudinale sunt urmatoarele:

-Indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut;

realizarea unor pasaje de trecere a ichtiofaunei pentru lucrarile de barare transversale a cursului de apa.

-Pasajele de trecere a ichtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare.

Masurile de renaturare a elementelor landscapului natural pentru imbunatatirea conectivitatii laterale sunt urmatoarele:

-restaurarea zonelor umede: foste balti;

-restaurarea albiei: vaduri, balti, nisip, pietris, bolovanis, meandre/brate secundare,

-renaturare maluri;

-restaurarea reliefului din lunca inundabila.

Exista proiectul privind renaturarea cursului raului Olanesti pe o lungime de 2km la confluenta cu raul Olt . Conform acestui proect, zona va fi tratata in doua moduri si anume zona in care se pastreaza un curs de apa meandrat pana la podul de cale ferata si zona care urmeaza pana la gura de varsare, care probabil va fi o oglinda de apa. Meandrarea presupune obtinerea unor spatii verzi de o parte si de alta a cursului de apa, respectiv in concavitatile acestor meandre. Astfel, intre malurile situate la 70-80 de metri distanta s-ar putea realiza o meandrare a cursului de apa care ar crea atat pe partea stanga, cat si pe dreapta, niste alveole libere. In aceste alveole, se pot amenaja spatii verzi, terenuri de joaca, terenuri sportive.

Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar pe langa renaturarea elementelor landscape-ului natural si restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor si speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor.

De asemenea, trebuie luate masuri specifice functie de tipul de specie. De exemplu:

masuri de realizare a unui pescuit rational; masuri de repopulare in cazul unor specii in declin etc.

Consolidarea malurilor se poate face cu copaci, plante, eventual combinat cu bolovani, stanci sau scaderea pantei malului. In caz extrem cu plase de sarma sau retea de beton dar in nici un caz cu ziduri compacte sau placi de beton. Cursurile de apa modificate prea mult de om ar trebui replantate cu trestie, papura, salcii etc. in urma unor studii care sa arate ce a fost in mod natural sau ce ar trebui sa fie. Dar cu conditia sa existe varietate, nu uniformitate.

Se recomanda utilizarea unor structuri constructive elastice, care se pot deforma si, astfel, se adapteaza mai bine pe formele albiei (fascine, protectii din piatra sparta, saltele de diferite tipuri), dar si folosirea unor materiale de constructie naturale (argile, nisipuri, balast, materiale lemnoase si vegetale), care favorizeaza dezvoltarea ecosistemelor.

Se recomandata folosirea de materiale special concepute pentru dezvoltarea unui anumit tip de vegetatie. Se pot da ca exemplu plasele metalice sau din mase plastice cu suspensii de bitum continand semintele plantelor, covoarele continand, de asemenea, semintele unor plante etc. Aceste materiale pot fi integrate in ansamblul amenajarii hidrotehnice prin folosirea unor structuri si procedee, cum ar fi: prefabricate de beton cu goluri speciale pentru vegetatie, utilizarea unor structuri speciale din mase plastice, textile, metal etc., care sa permita fixarea si dezvoltarea vegetatiei.

Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor, prezentate anterior, ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la o alta stare reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea buna functie de tipul corpului de apa.

In cazul in care nu se poate aprecia efectul masurii asupra starii ecologice a apei sau este dificil de gasit o solutie tehnica pentru o situatie concreta se pot propune studii de specialitate.

Corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu pana in 2015 vor fi subiectul unei proceduri de justificare a exceptiilor (amanarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau 12 ani, adoptarea unor obiective mai putin severe – prevederile articolului 4.5 prezentate in capitolul 10. Directiva Cadru Apa prevede revizuirea listei cu corpurile de apa puternic modificate si artificiale la fiecare 6 ani, la reactualizarea planului de management. Testul de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale trebuie refacut la fiecare 6 ani, acesta depinzand de modificarile sociale, economice si de mediu. Aceste modificari depind la randul lor de dezvoltarea noilor tehnologii.

In planul de management s-a realizat o prima selectie a masurilor, din cadrul desemnarii finale a corpurilor de apa puternic modificate pentru corpurile de apa situate pe cursurile de apa cu specii de pesti migratori din bazinele avand o suprafata mai mare de 4000 kmp. Pentru corpurile de apa pe rauri cu suprafete ale bazinului mai mici de 4000 kmp s-au propus masuri de re-naturare in cazul in care la nivel local au existat prioritati pentru realizarea unor astfel de masuri. In etapele ulterioare, se vor realiza masuri si pentru celelalte corpuri de apa.

Pe raurile interioare se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind amenajarile pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu inaltimea mai mare de 15 m. Mentionam, ca pe plan european au fost realizate amenajari pentru migratia pestilor pentru barari cu inaltimea de pana la 15 m. De exemplu, in Austria, acest prag a fost fixat chiar mai sus la 20 m.

O sinteza a testului de desemnare si implicit a masurilor de re-naturare pentru corpurile care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita presiunilor hidro-morfologice a fost realizata la nivelul bazinului hidrografic Olt . In urma acestei analize pana in prezent nu au fost propuse masuri unde se vor realiza masuri de asigurare a conectivitatii longitudinale din bazinul hidrografic Olt .

Masuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor in vederea imbunatatirii starii apelor

In situatia in care masurile de baza implementate nu sunt suficiente pentru atingerea starii bune a apelor, trebuie avuta in vedere introducerea de masuri suplimentare. Masurile suplimentare sunt acele masuri desemnate si implementate pe langa masurile de baza, in scopul realizarii obiectivelor stabilite. Se pot adopta de asemenea masuri suplimentare ulterioare pentru cresterea gradului de protectie sau imbunatatirea apelor aflate sub incidenta Directivei Cadru a Apei, inclusiv in implementarea acordurilor internationale importante la care se face referire in art. 1.

Pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu se propun masuri suplimentare pentru presiunile punctiforme si difuze apartinand activitatilor industriale si agricole, dar si aglomerarilor umane.

Combinatia optima de masuri de baza si masuri suplimentare selectata pe baza aplicarii analizelor cost-eficienta si cost beneficiu, conduce la stabilirea unui program de masuri care sa asigure atingerea obiectivele de mediu, respectiv la care pot fi aplicate exceptiile de la obiectivele de mediu conform art. 4.4-4.7 ale Directivei Cadru Apa.


Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerarile umane in ceea ce priveste poluarea cu nutrienti este masura suplimentara care poate fi promovata, fie prin legislatie, fie prin acorduri voluntare, de introducere si comercializare pe piata de profil a detergentilor fara continut de fosfati.

Aceasta masura privind utilizarea detergentilor fara fosfati este amplu dezbatuta la nivelul Uniunii Europene, si in special la nivelul Districtul International al Dunarii, unde cateva tari au implementat-o cu succes printr-o abordare legislativa la nivel national. De asemenea, la nivel european exista preocupari privind promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizarii detergentilor fara fosfati.

In Romania nu au existat angajamente voluntare care sa se refere la reducerea continutului de fosfati din detergenti. In anul 2008, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a initiat cateva intalaniri cu Asociatia Producatorilor de Detergenti si Cosmetice (RUCODEM), precum si cu principalii producatori de detergenti din Romania, in vederea realizarii unui acord voluntar pentru producerea si comercializarea detergentilor fara fosfati. Discutiile vor continua pana la realizarea unui acord pe baze voluntare.

In vederea realizarii efective a unui acord voluntar cu producatorii si importatorii de detergenti sunt necesare eforturi pentru intensificarea constientizarii producatorilor de detergenti privind beneficile asupra mediului, pentru imbunatatirea comunicarii dintre factorii de decizie si sectorul privat, precum si actiuni pentru acordarea unor facilitati de promovare pentru companiile producatoare.

Stabilirea combinatiei de masuri de baza si masuri suplimentare se va realiza in cursul anului viitor, dupa definitivarea sistemului de clasificare a starii apelor, a evaluarii starii corpurilor de apa si a impactului combinatiei de masuri asupra starii apelor.

Potrivit cerintelor Art. 14 al Directivei Cadru Apa, la stabilirea programului de masuri trebuie asigurata informarea, consultarea si implicarea activa a factorilor interesati in luarea deciziilor si a factorilor interesati in domeniul gospodaririi apelor. In acest context, stabilirea finala a programului de masuri, respectiv adoptarea masurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultarii si implicarii active a acestora. Procesul se va desfasura incepand cu 1 ianuarie 2009 si va dura 6 luni.

Riscul neatingerii starii bune pana in anul 2015 conduce implicit la necesitatea realizarii unui plan de masuri. proiectate pentru a reduce degradarea si/sau presiunea in asa fel incat obiectivele de mediu sa fie atinse pana in 2015


Etapa 1: Selectarea sistemului de masuri pe baza presiunilor semnificative

Corelarea masurilor cu cu presiunile semnificative, categoriile surselor de poluare – proces realizat

Etapa 2: Selectarea masurilor eficiente

Selectatia masurilor eficiente din inventarul masurilor .

Nota toate masurile de baza sunt obligatorii selectia se va face asupra masurilor suplimentare Masurile sunt structurate pe baza eficientei ecologice.

Se va intocmi o matrice cauza/efect la nivelul fiecarui grup de corpuri la nivel subbazinal .

Pe baza matricii, pentru fiecare caz concret, este necesar a se evalua gradul in care masurile au impact asupra elementelor biologice si chimice

Etapa 3: Combinatia de masuri

Prioritizarea masurilor pe baza matricei cauza/efect.

Pe baza rezultatelor de la Etapa 2, masurile identificate ca fiind eficiente si implementabile sunt combinate la nivelul scarii de analiza (subbazin) .

Se va realiza o matrice a combinatiilor de masuri (baza + suplimentare) la nivelul fiecarui grup de corpuri de apa grupati la scara bazinala

Nota Metoda este preliminara urmand a fi testata in etapa imediat urmatoare identificarii obiectivelor de mediu

Etapa 4: Determinarea costurilor

Pentru combinatiile de masuri prioritizate pe baza eficientei lor, aceasta etapa stabileste costurile pentru corpurile de apa pentru atingerea obiectivelor de calitate.

Ca principiu general, trebuie facuta o distinctie intre cost direct (sau operational) si cost indirect (sau economic).

Etapa5: Identificarea celei mai cost-eficiente combinatii de masuri

Comparand rezultatele de la etapele 3 si 4, diferitele combinatii de masuri selectate pot fi puse in balanta si comparate.

Ca rezultat al acestui proces, este posibil sa se determine masura sau combinatia de masuri care produce cele mai bune efecte ecologice in relatie cu costul.

In procesul de selectie a celei mai cost eficiente combinatii de masuri, sunt luate in calcul urmatoarele criterii

Probabilitatea atingerii tintei pana in 2015

Eficacitatea ecologica a masurilor/instrumentelor

Timpul pana la eficienta combinatiilor de masuri(scara timpului)

Costurile directe

Costurile indirecte sau economice


8.CONCLUZII

Pentru o gestiune durabila a resurselor de apa este necesara o buna comunicare si colaborare intre politica si stiinta. In probleme de apa, orice decizie, lucrare, investitie trebuie discutata, planificata si implementata interdisciplinar, astfel incat sa aiba valente si beneficii multiple.

Trebuie trecut de la actuala abordare predominant hidrotehnica si economica la o abordare pe criterii ecologice si pe analize multidisciplinare, pe termen lung, cu obiectiv principal dezvoltarea durabila si protectia resurselor si nu simpla satisfacere a nevoilor de apa ale prezentului. Abordarile sectoriale din trecut au dus la succes pe liniile respective si la dezastre pe alte linii, de regula la succes hidrotehnic si daune ecologice.

Managementul calitatii apei, de la disciplina candva pur tehnica, devine una tot mai sociala si politica. Mentalitatile si literatura de specialitate au ramas insa in urma in vechile conceptii. Modul cum o societate abordeaza politicile de apa este o oglinda fidela a proceselor politice, culturale si economice din sanul acelei societati. Astfel, societatile 'in curs de dezvoltare' vad masurile legate de ape ca si consecinte a altor masuri (de dezvoltare a cailor de transport, irigatii, asigurare apa pentru industrie etc. ), pe cand societatile dezvoltate pun problemele apei pe prim plan, cu accent pe sanatatea umana, recreere, biodiversitate si integritatea ecosistemelor, si considera ca derivand de aici restul inclusiv daca si ce folosinte / amenajari s-ar mai putea face.

Totul este rezultatul echilibrului de moment intre necesitatile si perceptiile sociale. In functie de situatie, autoritatile nationale sau regionale sunt mai interesate de mentinerea / imbunatatirea calitatii apei decat comunitatile locale, si invers.

Amenajarile hidrotehnice ar putea avea impact mai redus de mediu.Amenajarilor hidrotehnice nu li se poate contesta necesitatea si utilitatea, dar trebuie facute cantitativ si calitativ cu masura si numai in limita strictului necesar si mai ales trebuie facute pe baza unei intelegerii profunde a unui rau ca sistem dinamic complex si evolutiv biologic si geomorfologic, nu ca pana acum cand au predominat abordarile ingineresti.

Indiguirile si 'ajustarile ' de albii nu trebuie sa anuleze total dinamica acestora ci doar sa previna erodarea malurilor si afectarea unor infrastructuri importante (localitati, poduri, cai de comunicatii etc.).Este important ca raurile sa aiba sectiune transversala variata, cu zona adanca si trebuie planificate zone inundabile.


9. BIBLIOGRAFIE

1. (2002), A European Union strategy for sustainable development, European Communities, Brussels

2. D. Balteanu, Mihaela Serban (2003), Modificarile globale ale mediului, Centrul de Invatamant la Distanta CREDIS, Universitatea din Bucuresti

3. V. Cuculeanu, P. Tuinea, D. Balteanu (2002), Vulnerability assessment and adaptation options in Romania, GeoJournal, Kluwer Academic Publishers, p. 133-139

4. V. Cuculeanu, Ed. (2003), Impactul potential al schimbarii climei in Romania, Editura Ars Docendi, Bucuresti

5. D. Balteanu (2000), Present-day geomorphological processes and environmental change in the Romanian Carpathians, geomorphology of the Carpatho-Balcan Region Proceedings of the Carpatho-Balkan Region Conference, Romania, October 11-17, p. 123-128

6. D. Balteanu (2003), Environmental change and sustainable development in the Romanian Carpathians, The Journal of the Geographical Society of Hosei University, no. 35, March, Tokyo

7. (2001), Disaster Preparedness and Prevention on Initiative DPPI for South-East Europe. National Report, Comandamentul Protectiei Civile, Ministerul de Interne

8. A. Ozunu (2000), Elemente de hazard si risc in industrii poluante, Editura Accent, Cluj- Napoca

9. D. Balteanu, P. Enciu, G. Deak (2003), Riscuri geologice si geomorfologice in arealul exploatarii de sare Ocnele Mari, judetul Valcea, Mediul – Cercetare, protectie si gestiune, Presa Universitara Clujeana

10. M. Macklin, P. Brewer, D. Balteanu, T. Coulthard, B. Driga, A. Howard, S. Zaharia (2003), The long–term fate and environmental significance of contaminant metals released by the January and March 2000 mining tailings dam failures in Maramures county, upper Tisa Basin, Romania, Applied Geochemistry, 18, p. 241-247, Elsevier

11. P. Brewer, M. Macklin, D. Balteanu, T. Coulthard, B. Driga, A. Howard, G. Bird, S. Zaharia, M. Serban (2003), The January and March tailings dam failures in Maramures county, Romania and their transboundary impacts on the river systems, Proceedings of Advanced Research Workshop Approaches to handling environmental problems in the mining and metallurgical regions of NIS counties, Mariupol, September 5-7, Kluwer Academic Publishers, p. 73-83

12. V. Al. Stanescu (1995), Hidrologie urbana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

13. D. Balteanu, A. Stan-Sion, S. Cheval, P. Trandafir, B. Dobre, V. Ramniceanu, D. Dragne, M. Micu, N. Damian, A. Costache (2004), Hazarde naturale si tehnologice in Romania. Tornada de la Facaeni, 12.08.2002. Cauze, consecinte, perceptie, management (sub tipar)

14. V. Ivanovici, A. Stan-Sion (2003), Tornada de la Facaeni, GEO, 2: 10-11

15. L.R. Lemon, A. Stan-Sion, C. Soci, E.Cordoneanu (2003), A Strong, Long-track, Romanian Tornado, Atmospheric Research, 67-68: 391-416








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 41
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site