MOLDOVA DE NORD-EST

_{MOLDOVA DE NORD-EST}

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Aprofundarea acestei unitati de invatare va familiariza cursantii cu urmatoarele aspecte:

- structura fizica a sistemului teritorial al Moldovei de nord-est;

- resursele naturale si antropice ale regiunii;

- ramurile economiei si perspectivele dezvoltarii.

2. Baza naturala de sustinere

Moldova de nord-est include, in primul rand, unitatea naturala Campia Moldovei si versantii estici ai culmii deluroase Bour-Dealu Mare, apartinatoare fizico-geografic de Podisul Sucevei. Fundamentul regiunii apartine Platformei Moldovenesti, de varsta precambriana, cu rocile cristaline dure, intens metamorfozate

^{Relief jos, de}

campie, cu asociere de dealuri si lunci.

acoperite de depozite mezozoice, neozoice si cuaternare groase. Relieful sau este constituit dintr-o vasta depresiune (de unde si numele frecvent al unitatii de Depresiunea Jijiei, topic preluat de la reteaua hidrografica ce o dreneaza) deschisa spre valea Prutului sub forma unui amfiteatru larg, cu linii ondulate si altitudinea medie de cca 150 m. Inaltimile dealurilor care o compun depasesc rareori 200 m (Dealul Cozancea, 265 m) dintre fenomenele geomorfologice cele mai insemnate fiind alunecarile de teren si torentii dezvoltati in depozitele sedimentare moi din substrat. Spre sud se dezvolta marea cuesta a Coastei Iasilor suprapusa versantului nordic al Podisului Barladului. Spre nord flancul depresiunii este format din Dealul Ibanesti, orientat est-vest, ale carui inaltimi descresc spre rasarit. Luncile largi ale Prutului, Jijiei sau Bahluiului imprima reliefului un aspect de maturitate avansata si pretabilitate ridicata in raporturile cu factorul antropic.

Trasaturile aride ale climatului inscriu unitatea in cea mai tipica arie de manifestare a continentalismului de influenta estica si nord-estica. Temperaturile medii ale lunii ianuarie ajung la -4ºC, iar precipitatiile scad frecvent sub 400 mm. Crivatul este o prezenta specifica in anotimpul rece. Verile sunt calduroase. Partea vestica, a dealurilor ce marginesc Culoarul Siretului, este afectata de influentele scandinavo-baltice, cu un climat mai racoros si mai umed.

Exprimare tipica a climatului est european.

Acumularile hidrografice ale iazurilor individualizeaza regiunea.

Caracteristicile regimului precipitatiilor, indeosebi, se resimt in modul de organizare al retelelor hidrografice. Campia este strabatuta, pe directia nord-vest - sud-est de Jijia cu afluentii ei Bahluiul si Sitna. Baseul este tributar direct Prutului, colector ce se insereaza la marginea estica a regiunii. Datorita cantitatilor reduse de precipitatii si evaporatiei puternice, in anotimpul estival numeroase rauri mici, cu un potential de scurgere redus, seaca. Din aceasta cauza Campia Moldovei este intesata de iazuri (Saveni, Dracsani) ce stocheaza apa necesara habitatelor umane, pentru pescuit si irigatii. Iazurile sunt un element de puternica specificitate a peisajului regional. Pentru scopuri complexe, inclusiv hidroenergetice, a fost construit, in colaborare cu Republica Moldova, lacul de la Stanca-Costesti, pe Prut. Apele subterane sunt localizate la baza formatiunilor friabile, la adancimi de 3-10 m, cele mai importante acumulari fiind in lunca aluvionara a Prutului. Bilantul hidrologic deficitar si rezervele limitate de ape subterane au impus rezolvarea alimentarii cu apa a principalului centru polarizator, Iasul, prin aductiune, din conul aluvionar de la Timisesti, din Culoarul Siretului.

Biogeografic, Moldova de nord-est apartine subregiunii pontico- central-asiatica definita de peisajul stepic si silvostepic. Gramineele (Festuca, Stipa) le regasim in compozitia pajistilor naturale, iar stejarul pufos si pedunculat in palcurile de padure intercalate. In luncile Prutului si Jijiei apar zavoaie cu salcii, plopi, arini, papura. Rozatoarele, alaturi de iepuri, vulpi, mistreti anima peisajul.

Resursele subsolului sunt aproape inexistente, exceptand nisipul cuartos de la Miorcani, utilizat in industria sticlei, pietrisurile si nisipurile din luncile raurilor exploatate in balastiere. Un rol major revine, ca urmare, terenurilor agricole extinse ce pot fi valorificate pentru diverse culturi sau, in zonele colinare, plantatii de pomi fructiferi sau vita de vie. Solurile aluvionare fertile ale luncilor stimuleaza practicarea legumiculturii. Extensiunea larga a fondului funciar agricol s-a realizat in detrimentul suprafetelor impadurite, in consecinta resursele forestiere sunt extrem de limitate. Importante sunt obiectivele turistice naturale si antropice (iazurile, apele minerale de la Strunga, fauna piscicola si cinegetica; bisericile, manastirile, muzeele, casele memoriale, palatele (Iasi, Botosani, Ruginoasa),obiceiurile si folclorul zonelor etnografice Iasi si Botosani.

3. Componenta antropica a sistemului regional

Din punct de vedere antropic, regiunea Moldovei de nord-est se constituie intr-un veritabil rezervor de populatie datorita sporului natural din ultimele decenii ce a asigurat, la nivel national, echilibrul periclitat de comportamentul demografic restrictiv al populatiei din sud-vestul tarii. Natalitatea depaseste mortalitatea chiar si in anii tranzitiei fapt repercutat insa si in marimea fluxului migratoriu spre alte regiuni din tara sau alte tari in vederea asigurarii unui loc de munca. Predomina populatia rurala, ocupata in sectorul primar, de nationalitate romana, ortodoxa. Este in crestere inclusiv prin exod rural, populatia urbana a oraselor Iasi, Botosani, Dorohoi, Targu Frumos, Saveni, Darabani.

Un rezervor demografic pentru regiunile cu bilant

negativ al populatiei din sud-vestul tarii.

Iasiul - ca principal centru polarizator regional si interregional.

Asezarile rurale apartin grupei satelor mari si mijlocii, cu structura rasfirata sau compacta, amplasate langa apele curgatoare, iazuri, de-a lungul cailor de acces. Functiile lor sunt agricole, cu o serie de specializari in cultura cerealelor, viticultura (zona Cotnari), pomicultura (Dealu Mare-Harlau), legumicultura, agricultura mixta.

Centrul polarizator ramane orasul Iasi (348 707 locuitori), datorita potentialului sau pozitional, la rascrucea unor drumuri comerciale, inclusiv spre vechea provincie geografico-istorica a Romaniei antebelice - Basarabia. Functia de capitala a statului Moldova detinuta inainte de 1859, de regiune si judet dupa unirea Principatelor, i-a asigurat atribute sporite de ordin administrativ si cultural (aici a luat fiinta, in 1864 cea mai veche universitate moderna din tara), urmate de cele economice materializate in concentrarea unor ramuri industriale (constructia de masini, industria lemnului, alimentara, textila etc. Este in afirmare aria de polarizare secundara a orasului Botosani (126 628.locuitori) stimulata de functia de resedinta judeteana pe care o detine incepand din 1968. Dezvoltarea industriei prelucratoare, asociata diversificarii serviciilor publice a generat o interrelatie tot mai stransa cu propriul hinterland ceea ce a contribuit la cresterea rolului sau atractor. Celelalte centre urbane ale regiunii (Dorohoi, Targu Frumos, Saveni, Darabani) fac parte din grupa oraselor mici (sub 50 000 locuitori) si au un profil in care functia industriala se asociaza cu cea agricola si de servicii

Test de autoevaluare

O intrebare poate fi pusa in momentul delimitarii unei regiuni a Moldovei de nord-est si anume: care este modul de participare a peisajului natural la individualizarea sistemului teritorial respectiv (1) si cum influenteaza el factorii dinamici ai sistemului (2) ?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

_{4. Economia si perspectivele regiunii}

A treia regiune agricola a tarii, dupa Campia Romana si Campia de Vest

Industrie prelucratoare in restructurare. Turism cultural.

Cai de transport variate cu conexiuni spre Republica Moldova.

Economia Campiei Moldovei este mixta, agricultura si industria, dezvoltandu-se pe coordonate proprii. Solurile cernoziomice bine structurate asigura conditii prielnice culturii plantelor (grau, porumb, sfecla de zahar, in pentru ulei, soia, plante furajere). In zona dealurilor s-au dezvoltat, inca din evul mediu podgorii, cele de la Cotnari si Harlau fiind cunoscute prin calitatea vinurilor produse atat in tara, cat si peste hotare. Mai recent s-a extins cultura pomilor fructiferi, in special mar, livezile ocupand partea vestica, mai inalta a teritoriului. Cresterea animalelor insoteste permanent cultura plantelor, raporturile intre cele doua ramuri fiind dictate de traditii si conditiile locale de sol si relief. Se cresc ovine din rasa karakul, in care Moldova de nord-est si regiunea Barladului prezinta o veritabila specializare, bovine, porcine si pasari. Din punct de vedere al importantei agricole, regiunea se situeaza pe locul trei in tara in urma Campiei Romane si a Campiei de Vest

Industria, exceptand municipiul Iasi, este de data relativ recenta, teritoriul fiind unul dintre cele mai slab industrializate din Romania pana la al doilea razboi mondial. Productia de energie electrica este asigurata in termocentralele din Iasi si Botosani, iar la Stanca-Costesti se produce hidroenergie (in colaborare cu Republica Moldova). Industria metalurgica este simbolic reprezentata in Iasi (Teprom) in vreme ce industria constructoare de masini produce la Botosani masini agricole. Electronice si electrotehnice se fabrica la Iasi si Botosani. La Dorohoi se produc corpuri pentru iluminat. Industria alimentara si textila are printre produse zaharul (la Bucecea, langa Botosani), uleiul (la Iasi), vinificatie (Cotnari), lactate, morarit si panificatie la (Iasi si Botosani), confectii, tricotaje (Iasi, Botosani). La Iasi functioneaza o fabrica de medicamente.

Turismul releva un potential antropic dominant, cel natural rezumandu-se la elemente de natura hidrografica (lacul de acumulare de pe Prut, iazurile din Campia Moldovei, apele minerale de la Strunga, Raducaneni si Nicolina). Intre obiectivele de mare atractie amintim bisericile si manastirile din Iasi (Trei Ierarhi, Mitropolia. Galata, Golia), Botosani (Uspenia, Sf. Nicolae Popauti), Dorohoi (Sf. Nicolae, ctitorita de Stefan cel Mare), casele memoriale, Palatul Culturii, Parcul Copou din Iasi, palatul lui Cuza de la Ruginoasa etc. Infrastructura sa are ca baze principale hotelurile din Iasi si Botosani, precum si dotarile singurei statiuni din regiune, Strunga.

Transporturile asigura vehicularea persoanelor si marfurilor pe soselele nationale Targu Frumos-Iasi-Ungheni; Iasi - Botosani, pe drumurile judetene si comunale aflate insa intr-un grad de modernizare insuficient. Un rol major prin intensificarea traficului revine soselei internationale Targu Frumos-Iasi-Ungheni pe care se realizeaza o mare parte a traficului spre Republica Moldova, data fiind pozitia pe aceeasi axa a oraselor reprezentative ale celor doua teritorii despartite de Prut, Iasul si Chisinaul.

Perspective ample de dezvoltare transfrontaliera.

Transportul feroviar este servit, in primul rand, de calea ferata Pascani-Targu Frumos-Iasi, si ea cu legatura spre reteaua feroviara spre Republica Moldova, dar si spre magistrala feroviara Bucuresti- Pascani-Siret cu conexiune spre Ucraina, respectiv spre Transilvania, grefata pe Culoarul Siretului. A doua cale ferata importanta ajunge tot la Iasi, dupa ce strabate Podisul Barladului venind dinspre sud, iar legatura directa cu Botosaniul este asigurata de un tronson feroviar ce strabate zona centrala a regiunii. Aeroportul din Iasi faciliteaza transportul aerian de persoane, avand legaturi cu capitala, dar si cu Chisinaul sau cu alte orase din centrul si sudul Europei. Infrastructura de transport ramane insa, per total, la un standard redus sub aspectul modernizarii.

Moldova de nord-est, ca sistem teritorial functional, se sprijina pe cei doi poli ai dezvoltarii regionale, Iasi si Botosani, si pe o serie de orase mijlocii si mici cu rol de optimizare si armonizare a relatiilor spatiale. Riguros delimitata spatial, aceasta regiune are perspectiva unei individualizari si mai pregnante in perspectiva, odata cu fortificarea componentelor sale sistemice si optimizarea lor functionala. Traversarea sa de viitoarea autostrada est-vest: Iasi- Pascani-Suceava-Vatra Dornei-Cluj Napoca-Oradea, cu sanse de prelungire spre est pana la Chisinau; vecinatatea fata de autostrada necesar a se construi prin Culoarul Siretului spre Ucraina si Marea Neagra; magistralele feroviare grefate pe aceleasi trasee sunt factori favorizanti ai dezvoltarii circulatiei, a integrarii ei in circuitul larg al schimburilor interregionale. Specializarea agriculturii pe o serie de ramuri care si-au probat viabilitatea (cultura vitei de vie si a pomilor fructiferi, cultura cerealelor si cresterea oilor din rasa karakul), stimularea unor ramuri industriale ce valorifica materiile prime ale si forta de munca excedentara din zona (alimentara, textila, constructia de masini, materiale de constructie, prelucrarea lemnului); amplificarea si diversificarea ofertei turistice sunt directiile ce trebuie urmate pentru atingerea dezideratului respectiv. In corelatie cu evolutia geopolitica din zona, in cadrul regiunilor transfrontaliere din care fac parte, cele doua centre urbane mari, Iasi si Botosani, au sanse sa-si extinda aria de gravitatie si la nord si est de Prut.

Comentarii si raspunsuri la teste

1. Dupa cum s-a relatat anterior, Moldova de nord-est include un teritoriu dominat de un spatiu depresionar evazat, o campie cu altitudini si denivelari reduse ce genereaza aspectul de uniformitate morfologica. Ea conduce, in mod dialectic, la o variatie redusa a climatului, tipurilor de sol si vegetatiei. Mergand in continuare pe sirul conditionarilor, apare un tip de interactiune cu factorul antropic, putin nuantat, etalat indeosebi prin modul de utilizare a terenurilor, a unei productivitati relativ asemanatoare etc. Este cat se poate de evident ca astfel de aspecte sunt in favoarea delimitarii regiunii, chiar daca epoca regiunilor naturale a trecut. Toate aceste elemente conlucreaza la constituirea unui anumit tip de sistem teritorial a carui structura si functii le vor impune prin potentialul lor de actiune si

interactiune. Uniformitatea (sau variatia redusa) a unei componente sistemice intr-un teritoriu dat se va impune ca factor al individualizarii acestuia inclusiv prin contrastul oferit in raport cu situatia din teritoriile invecinate (Bucovina, Barladul, in cazul de fata) unde heterogenitatea partilor este mult mai accentuata.

2. Se constata ca gradul de stabilitate al unui sistem teritorial este dependent de numarul, ponderea si potentialul de actiune al elementelor sale constituente. Cu cat numarul lor este mai mare, cu atat probabilitatea disfunctiilor creste, si invers. Or, in cazul de fata, numarul mai redus al factorilor de impact si ecartul mai restrans al variatiei lor devin aspecte favorabile, a caror actiune se exercita pozitiv in dinamica organismului teritorial. Spre exemplu, relieful aplatizat, fara energie si fragmentare deosebita, reduce riscul declansarii unor fenomene de torentialitate sau deplasare in masa, atat de ample in Podisul Barladului aflat in proximitate. Etc.

6. Bibliografie selectiva

1. Bacauanu, V. (1968), Campia Moldovei. Studiu geomorfologic,

Editura Academiei, Bucuresti.

2. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu, Al, Chiriac, D. (1980), Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

3. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei, Editura Univ. "Al. I. Cuza", Iasi.