Relieful Romaniei

Relieful Romaniei

I. Trasaturi generale

Relieful Romaniei se dispune pe o diferenta altitudinala dintre nivelul marii si cel mai inalt varf (2544-Moldoveanu).

Altitudinea medie este de 420 m, ca urmare a dispunerii inegale a diferitelor trepte de relief. Din suprafata totala a Romaniei, 38% se situeaza sub altitudinea absoluta de 200 m, 40% este cuprinsa intre 200-700 m si numai 22% se situeaza la mai mult de 700m. Daca se ia in vedere faptul ca unele unitati de relief avand sub 700 m apartin muntilor (M.Locvei, M.Dognecei, M.Padurea Craiului, M.Plopis, M.Meses, M.Macin) inseamna ca proportiile treptelor majore de relief sunt apropiate intre ele si se poate vorbi de o distributie echilibrata a lor.

II. Energia reliefului (altitudinea relativa) - explica existenta unui potential de denudare, aproximativ 47% din teritoriul ratii noastre are o energie a reliefului mai mica de 150 m, 20% intre 150-400 m, 15% intre 300-500 m, 16% intre 500-1000 m si aproximativ 2% are enegia de relief mai mare de 1000 m.

Energia reliefului este un indicator care permite detasarea clara a unitatii de relief (camp, deal, munte), precum si proportionalitatea lor.

III. Densitatea fragmentarii - care este la fel, in funcite de marile unitati de relief.

In regiunile montane, valorile desitatii fragmentarii reliefului depasesc 3km/km² si se reduc pana la 0,40 km/km² in regiunile de campie.

Trasaturile de ansamblu ale reliefului Romaniei sunt:

Pozitia centrala a M. Carpati si dispunerea unitar concentrica a principalelor trepte de relief ; aceasta dispunere este expresia concordantei intre structurile geologice, liniile orografice si varsta reliefului.

Proportionalitatea celor 3 trepte majore de relief

Asimetria si zonalitatea morfografica

Fragmentarea radiala a centurii carpatice de existenta depresiunilor a trecatorilor si a pasurilor care au permis mentinerea unor legaturi

Asimetria si zonalitatea morfografica

Fragmentarea radiala a centurii carpatice de existenta depresiunilor a trecatorilor si a pasurilor care au permis mentinerea unor legaturi permanente intre spatiul extracarpatic si cel intracarpatic.

Fragmentarea radiala a lantului carpatic este accentuata si prin faptul ca marilor culoare depresionale li se adauga si dispunerea radiala a retelei hidrografice.

Relieful major prin inaltime, pozitie si caractere orografice isi pune amprenta pe toate celelalte componente ale mediului natural precum si asupra raporturilor dintre om si teritoriul pe care acesta il ocupa.

Relieful determina etajarea conditiilor climatice care la randul lor se reflecta in variatia tuturor celorlalte elemente ale cadrului natural si in final in succesiunea peisajelor incepand de la cele de campie, unde e stepa si pana la golurile alpine.

Dispunerea concentrica a reliefului, precum si fragmentarea radiala a Carpatilor, au influentat organizarea retelei de comunicatii prin formarea celor 2 inele de circulatie feroviara, unul extracarpatic si altul intracarpatic, legate radiar intre ele.

Carpatii : sunt munti de inaltime mijlocie si mica. Altitudinea medie este de 840m si aproape 90% din suprafata lor se afla la sub 1500 m. Sectorul cel mai inalt care cuprinde peste 85% din spatiul montan situat la peste 2000 m apartine Carpatilor Meridionali, a caror altitudine medie este de 1136 m.

Carpatii Orientali - desi sunt situati in proportie de 50% la altitudini de peste 1500m, nu depasesc decat in 2 masive inaltimea de 2000 m, ceea ce face ca altitudinea medie sa fie de doar 950m.

Carpatii Occidentali-altitudinea medie de 650 m , se afla in proportie de numai 5% deasupra curbei de 1000 m.

Particularitatea Carpatilor este masivitatea lor redusa cauzata de numeroase depresiun (peste 300) si a caror suprafata reprezinta peste 23% din aria carpatica.

Dealurile si Podisurile

Ocupa 37% din teritoriul tarii noastre, iar altitudinea medie este de 345 m; cea mai mare parte a lor este situata(60%) intre 200-500 m, dar se intalnesc si inaltimi care depasesc 1000 m.

Campiile : majoritatea lor situate intre cativa zeci de metri si pana la 300 m. Ponderea cea mai mare o au campiile tabulare si cele joase nefragmentate, a caror altitudine medie este de 60 m. In campiile piemontane altitudinea medie este de 180m.

Tipuri genetice de relief

I Relieful sculptural - este rezultatul unei indelingate evolutii subaeriene in timpul careia procesele morfogenetice externe au reusit nivelarea sa aducandu-l la stadiul de peneplena sau de pediplena. In tara noastra ca urmare a desfasurarii mai multor cicluri de nivelare se gasesc o succesiune de suprafete de nivelare intre care s-au intercalat faze de fragmentare.

Peneplena cambriana : se gaseste astazi fosilizata si formeaza fundamentul podisului Moldovenesc si al campii Romane. Spre sfarsitul cambrianului aceasta peneplena a fost afectata de miscari de scufundare care au condus la acoperirea sa de Marea Siluriana

Tot in aceasta etapa a avut loc si modelarea peneplenei sisturilor verzi din Dobrogea Centrala, care apoi cuprinde pe masura ridicarii si Dobrogea de Sud.

Peneplena post-hercinica: a carui simbol este masivul Macinului, care a ramas exondat din hercinic si pana azi. O data cu M.Macin au mai fost peneplenizate Dealurile Tulcei si Podisul Babadag.

Studiul suprafetelor de nivelare carpatice a fost inaugurat in tara noastra la inceputul secolului XX de catre marele geograf francez Emanuil de Martonne. Studiul lor a fost preluat si completat de cercetatori pana in zilele noastre.

Cele 3 suprafete de nivelare din campiile romanesti sunt:

Borascu

Rau-Ses

Gornovita

Suprafata de nivelare Borascu: s-a format in lunga perioada de timp dintre faza laramica (cretacic superior) si faza savica (la sfarsitul oligocenului). In acest timp spatiul carpatic a fost complet nivelat si redus la o suprafata larg ondulata, dominata de martori de eroziune.

In Carpatii Meridionali suprafata Borascu se afla intre 2000-2400 m , in M. Rodnei si M. Maramuresului intre 1800-2200 m, in M. Apuseni intre 1600-1848 m, in M. Banat intre 750-1400m.

In M-tii Bihor poarta denumirea de carligatele, in M-tii Rodnei poarte denumirea de platforma Nedeilor.

Suprafata Rau-Ses: ea se pastreaza sub forma unor culmi prelungi, ondulate si usor inclinate spre periferia muntilor, intre suprafata lor si vaile inguste si adanci exista un contact clar.

In Carpatii Meridionali si Occidentali aceasta suprafata ocupa o pozitie intermediara intre suprafata Borascu si Gornovita. In Carpatii Orientali, in partea centrala, ea niveleaza si cele mai inalte culmi.

Altitudinea la care ea se gaseste: in C.Meridionali la peste 1400m, in C.Occidentali intre 500-600-1200m. In Apuseni poarte denumirea de Maguri-Marisel.

In timpul formarii sale se apreciaza ca a fost realizata in miocen.

Suprafata de nivelare Gornovita: ea s-a format in pliocen, dar perioada scurta de timp in care s-a format si repetatele miscari tectonice au fost nefavorabile unei extensiuni spatiale mai mari a ei. Ea se intaleste azi ca o treapta mai coborata la periferia masivelor muntoase. Situata la inaltimi cuprinse intre 500-800 m in Apuseni, pe partea vestica, in Rodna intre 1100-1300 m, in C. Meridionali intre 800-1300 m.

II Relieful structural - este o expresie a modului cum sunt asezate stratele geologice.

Cele mai specifice forme se intalnesc in fostele bazine de sedimentare ramase necutate sau slab deranjate, este cazul Podisului Moldovei, a Podisului Trasilvaniei si in parte a Podisului Getic si Dealurilor de Vest.

Urmeaza regiunile slab cutate - Subcarpatii - unde cutele reprezinta elementul esential care a determinat aparitia unui relief structural complex.

In Carpati, datorita alcatuirii pedografice, predomintate fiind sisturile cristaline, cat si a nivelarii lor in etape succesive, formele structurale sunt mai putin reprezentative, cea mai slaba reprentativitate o are acest tip de relief din Podisul Moldovei.

Podisul Moldovei: relieful structural de aici este modelat in formatiunile ultimului ciclu de sedimentare(tortonian, sarmatian, levantin). Caracteristica structurala de aici este inclinarea monoclinala a stratelor catre Est si Sud-Est si alternanta unor strate cu comportament foarte diferit la actiunea agentilor subaerieni.

Relieful structural de aici este reprezentat prin cueste (front) si reversul cuestei.

Cuestele se dispun in cazul Podisului Moldovei pe cateva aliniamente majore, formand limite intre bazinele hidrografice principale.