MONOGRAFIA ORASULUI PASCANI

MONOGRAFIA ORASULUI PASCANI

1. ASEZARE GEOGRAFICA SI TOPONIM

Municipiul Pascani, este situat in partea de nord-est a Romaniei, pe valea Siretului, la marginea vestica a judetului Iasi. Comunele Miroslovesti si Stolniceni-Prajescu marginesc orasul la sud, Ruginoasa si Todiresti la est, Vanatori si Lespezi la nord, in timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca.

In partea de jos a orasului, in lunca Siretului sunt localitatile suburbane Lunca Pascani si Blagesti, iar in partea din deal, pe versant localitatile suburbane Gastesti, Bosteni si Sodomeni.

Suprafata municipiului Pascani este de 75,49 km².

Numele de Pascani provine se pare de la un anume Oana Pasca, stapan al acestor locuri in sec. al XV-lea.

2. REPERE ISTORICE

Documentele cele mai vechi ale Pascanilor, incep sirul mentiunilor acestei localitati la 1587-1588 : un act, cu valeatul 7096, emis de Nicoara soltuzul si cei 12 pargari ai orasului Baia, priveste vanzarea unui loc  intre movile si intre Siretul Vechi si Siretul Nou , unde se putea face moara si pod ; intre cei noua martori prezenti la aceasta vanzare facuta in fata autoritatilor orasenesti din Baia, se afla si  Toader din Pascani si Andreica de acolo si Ionasco de acolo si Lazor de acolo .

De-a lungul timpului asezarea a avut mai multi stapani. Candva, in prima sau a doua generatie de stapani, s-au delimitat doua jumatati ale satului ( partea de sus si partea de jos ), ceea ce inseamna ca au existat, la un moment dat doi frati care si-au impartit mostenirea parinteasca. Aceste doua jumatati sunt mentionate in documente, cu stapanii lor, in primele decenii ale veacului XVII, cand vechile stapaniri s-au tulburat si apoi s-au schimbat cu totul.

Din cati stapani au avut Pascanii in veacurile medievale, cei care au insemnat cel mai mult pentru istoria locurilor si care si-au legat cel mai strans numele de aceste locuri au fost Cantacuzinii. Primul, care assi intregit asezarea cumparand ambele jumatati de sat a fost Iordache Cantacuzino.

Stapanirea Cantacuzinilor la Pascani a durat mai bine de un secol, prin patru generatii ale acestei familii, din care o ramura insemnata a continuat sa se numeasca si dupa ce n-a mai stapanit acel sat, pana in zilele noastre Cantacuzino-Pascanu : unul dintre ei, marele logofat Dimitrie Cantacuzino-Pascanu (1789-1862), este ctitorul spitalului iesean care ii poarta numele.

In vara anului 1774, cand s-a facut un recesamant cerut de trupele rusesti de ocupatie, Pascanii erau inca in stapanirea Cantacuzinilor ; sase ani mai tarziu, curtea de acolo apreciata ca  minunata  prin pozitia ei deosebita apartinea boierului Iordache Bals. La 1809, prin testament, acesta a destinat Pascanii fiului sau Iancu. In imprejurarile tulburi care au marcat anii 1806-1812, Iancu Bals a plecat in Rusia; Pascanii au trecut un moment in stapanirea fratilor Dimitrachi si Panaiotachi Moruzi, fiii lui Constantin Moruzi, fost domn al Moldovei la 1777-1782; dupa tragica moarte a acestora (sub acuzatia de tradare fata de Sublima Poarta ), in toamna lui 1812, averea fiindu-le scoasa la vanzare prin licitatie, Pascanii au fost cumparati de unul dintre marii boieri moldoveni ai vremii, vistiernicul Iordache Rosetti-Roznovanul ( 1764-1836 ). De la acesta, prin testament, proprietatea a trecut fiului sau, Neculai Rosseti-Roznovanu, al carui fiu omonim va sfarsi prin a ipoteca mosia Pascani. Socotita a fi  una dintre cele mai frumoase, nu numai din judet, ci si din intreaga Moldova , mosia Pascani a devenit, prin cumparare, proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz ( 1808 1892 ).

La vremea aceea, mosia era de mult separata de sat si de targul care se infiripase pe ea.

In recensamantul de la 1774, satul Pascani din Ocolul Siretului de Jos e aratat ca numarand 292 de case, ceea ce inseamna o populatie care se ridica la 1200 de oameni : cifra e foarte mare pentru un sat, intr-o vreme cand numarul locuitorilor unor asezari rurale depasea arareori cifra zecilor.

Statistica din 1959 pune in evidenta copilaria targului, care fiinta ca asezare marunta pe lanaa satul omonim: acesta din urma numara peste 5500 locuitori, in vreme ce targului i se consemnau numai 91, dintre care 86 erau evrei, trei alti supusi straini si doar doi oameni liberi de dari.

Trei decenii mai tarziu targusorul avea 782 de locuitori, absorbind treptat vechiul sat. Ceea ce a constituit, insa, motorul principal al dezvoltarii Pascanilor pe calea urbanizarii a fost drumul de fier : dezvoltarea retelei de cale ferata a atins, in 1869-1871, aceasta zona ; pentru tronsonul Roman Burdujeni ( Suceava ), s-au construit mai multe statii, intre care si cea de la Pascani. Pentru aceasta din urma, cu tot ce insemna ea ( depou, ataliere etc ), terenul a fost daruit de N. Rosseti-Roznovanu, intr-un gest care il aminteste pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici si manastiri, mai apoi inzestratori de scoli si de spitale, intemeietori de premii si burse.

3. CADRUL NATURAL

Orasul Pascani este asezat in sudul Podisului Sucevei, care ocupa partea de nord-vest a Podisului Moldovei. Aici intra in contact mai multe unitati cu trasaturi si resurse complementare : Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului, Dealul Mare Harlau si seaua Ruginoasa. Relieful actual se datoreaza actiunii apelor curgatoare si celorlalti agenti care au modelat depozitele cuaternare, alcatuite din argile, marne cu alternante de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundisuri si luturi loessoidice, prin eroziune si acumulare. De mentionat prezenta inaltimilor, de o parte si de alta a Siretului : Dealul Peter, Dealul Gura Badilitei, Dealul Osoi si seaua Ruginoasa din stanga Siretului - si Dealul Iorcani, Dealul Runcu sau Gastesti, Dealul Parcului pe dreapta Siretului.

Valea Siretului in acest sector are 290m, cu versanti inclinati.

Datorita pozitiei geografice, orasul Pascani are un climat continental destul de pronuntat, integrandu-se in tinutul climatic al dealurilor inalte. In afara de pozitia geografica si relief, clima vaii Siretului din sectorul Pascani tine si de alti factori, mai importanti fiind radiatia solara si circulatia generala a maselor de aer anticiclonale atlantice si directia vaii Siretului ( N-S ), care canalizeaza curentii de aer. Cantitatea de radiatie solara, la nivelul solului este destul de ridicata, avand influenta deosebita asupra temperaturii aerului, valoarea medie fiind de 8,3 ⁰C.

Circulatia generala a maselor de aer are impact asupra succesiunilor starilor de vreme si asupra tipului de climat. Deasupra intregii Moldove predomina masele de aer temperat-continental care vin dinspre est si care aduc uscaciune, apoi masele de aer polar aducand racirea brusca a vremii, iar cele atlantice si mediteraneene aducand precipitatii.

Cantitatea medie de precipitatii variaza intre 600-700 mm anual. Intr-un an cad precipitatii cam 100-110 zile, in cea mai mare parte sub forma de ploaie.

Vanturile dominante sufla dinspre NNV, NV, NE inregistrand o frecventa de 28,7% si o viteza medie de 3,1 m/s.

Alte fenomene meteorologice, afectand agricultura, sunt : grindina vara, iar toamna burnita de lunga durata, ceata, brumele timpurii si tarzii, si fenomenele de inghet, intre 11-20 octombrie cel mai timpuriu si intre 10-25 aprilie cel mai tarziu.

Datorita particularitatilor fizico-geografice, caracterul general al climatului in zona Pascani prezinta diferentieri care permit cel putin doua concluzii :

- microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale raului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar si diurne. De mentionat frecvente inversiuni termice, ceturi, brume, umezeala relativ accentuata.

- microclimatul de terasa si versanti insoriti, implica temperaturi medii anuale in jur de 8,5 ⁰C, insolatie mai accentuata vara si umezeala relativ mai redusa decat in Lunca Siretului.

Apele de suprafata sunt reprezentate de raul Siret, de afluentii sai, de lacurile, iazurile si helesteele amenajate de om. Siretul, la o altitudine de 209 m fata de nivelul marii, se distinge printr-o vale, cu directia N-S, cu un grad inalt de meandrare si o panta medie de 0,5 m la km. Scurgerea medie anuala a Siretului la Lespezi este de 27,2 m³/s. Pe partea dreapta, Siretul primeste ca afluenti paraiele : Iermolia, Arini, Gastesti, Sodomeni, iar pe stanga paraiele Gura Badilitei si Harmaneasca.

Vegetatia este caracteristica zonelor de podis. Padurea ocupa suprafete restranse in estul si vestul municipiului, pe dealurile din apropiere, la Motca, Miroslovesti, Valea-Seaca, Harmanesti. Domina fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacanul. Arbustii au o dezvoltare restransa, fiind reprezentati prin alun, vornicel, darmoz, corn, soc. Pajistile sunt domiate de paiusca, pieptanarita, ovazcior, trifoi. In locurile mlastinoase creste papura, rogozul, nufarul galben, lintita, sageata apei.

Fauna este caracteristica padurilor de fag din apropiere. Intalnim astfel caprioara, mistretul, vulpea, iepurele, la care se adauga dihorul, popandaul, soareci, etc. Dintre pasari: vrabia, sturzul, mierla, porumbelul salbatic, graurul, uliul. Baltile din Lunca Siretului gazduiesc rata salbatica, gasca salbatica, batlanul, pescarusul albastru si numerosi batracieni.

In apa vietuiesc crapul, cleanul, linul, salaul, carasul, rosioara.

Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiloiluviale podzolite ( vest ), iar pe sesul Siretului , soluri aluviale si lacovisti. Acestea din urma apar in jurul izvoarelor si meandrelor din albia majora a Siretului. In stanga acestuia sunt soluri argiloiluviale cenusii si cernoziomuri levigate slab si moderat, care ofera conditii bune pentru culturile de grau, porumb, sfecla de zahar, cartofi si altele.

4. POPULATIA

A. Consideratii geografico-istorice

In zona centrala a municipiului, pe o terasa de 235m, atrag privirile Casa Iordache Cantacuzino si Biserica Sfintii Voievizi Mihail si Gavril, constructii ridicate la jumatatea secolului al XVII-lea. In acelasi perimetru se aflau curtea boiereasca, doua hanuri, iarmarocul. Astazi, pe amplasamentul fostelor constructii se situeaza Primaria, noua si vechea Casa de Cultura, Hotelul, Spitalul Municipal, Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu, doua scoli, biserici si cel mai vechi cartier de locuinte, cu blocuri intre doua si zece etaje. De asemenea, in vecinatate se afla yona industriala. Pe langa partea centrala, Pascanii mai cuprind: zona Garii, cartierele Vatra si Fantanele si cateva localitati suburbaneS Blagesti. Bosteni, Sodomeni, Gastesti si Lunca.

Cartierul Gara a inceput sa se dezvolte dupa constructia Atelierelor si a caii ferate. Cele mai vechi locuinte sunt cele de langa Depoul si statia CFR. In acest cartier mai sunt amplasate: sediul Politiei, Grupul Scolar CFR Unirea, doua biserici, scoli si gradinite, piata agroalimentara si Policlinica CFR. Tot aici se afla mai multe unitati industriale si spatii comerciale.

Cartierul Vatra, situat in sudul orasului, este, asa cum arata si denumirea, cel mai vechi sector al asezarii. In aceasta zona se afla mai multe unitati industriale si mestesugaresti ( Scudas, Nectar, Moara, Pakmaya ), Statia Meteorologica, Serele orasenesti, Fabrica de lapte, targul de vite, fosta Scoala nr. 1 etc. Tot aici a functionat scoala Domnului Trandafir; au locuit in zona parintii lui Mihal Sadoveanu si familia academicianului Constantin Ciopraga.

B. Evolutia numerica si densitatea populatiei

Statisticile din a doua jumatate a sec. al XIX-lea si din secolul actual arata ca populatia localitatii Pascani a inregistrat o continua crestere, datorita sporului natural cat si migratiei locuitorilor. Acest din urma fenomen este strans legat de industrializarea orasului si de noua impartire administrativ-teritoriala.

Daca in 1859 populatia era in numar de 5.535, aparitia drumului de fier a facut ca acesta sa se dubleze in numai 4 decenii ( 10.598 in 1890 ). O noua dublare o inregistreaza dupa 86 de ani, in 1976, fiind inscrisi in documente 21.867 locuitori. Dupa numai 16 ani se produce o noua dublare, ultima statistica, cea din 1996, consemneaza in municipiul Pascani 46.106 persoane.

Densitatea medie a populatiei pe suprafata locuibila este de cca 584 locuitori/km², mai accentuata in zona centrala si zona Garii, si mai rara in suburbii, unde distributia locuibila se face numai pe orizontala.

C. Mobilitatea populatiei

a. Mobilitatea naturala a populatiei.

In perioada 1960-1996, valorile sporului natural sunt fluctuante. Natalitatea cea mai ridicata, de 30,8, s-a inregistrat in 1975, iar cea mai coborata, de 10,7 in 1992. Mortalitatea cea mai crescuta a fost de 9,9 in anul 1970, cea mai coborata fiind de 5,2 in 1985. Date comparative sunt prezente in tabelul urmator:

Valoarea cea mai ridicata a sporului natural corespunde perioadei 1970-1985; atunci s-au construit in Pascani Integrata, SC Nectar, Fabrica de Mobila, Fabrica de lapte, Abatorul, unitati industriale ce au atras forta de munca tanara din nordul Moldovei. Dupa 1989, sporul natural scade, atat datorita abandonarii politicii demografice, cat si datorita cresterii somajului.

b. Miscarea mecanica a populatiei

Miscarea migratorie a populatiei a fost excedentara in raport atat cu cererea de forta de munca, determinata de aparitia unitatilor economice de interes republican, cat si de posibilitatea de cazare a localitatii.

La populatia autohtona s-au adaugat odinioara multi dintre specialistii care au contribuit la constructia nodului de cale ferata. Multi dintre lucratorii germani, austrieci si polonezi au ramas in spatiul pascanean, fapt demonstrat de nume ca: Suler, Camer, Zolineac, Schneider, Racik, Braner si altele.

Asezarea atrage iarasi forta de munca intre cele doua razboaie mondiale, cand apar mici intreprinderi mestesugaresti: tabacarie, fabrica de mezeluri, fabrica de ulei, ateliere diverse. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, populatia a scazut; unii au murit pe front, altii au fost rapusi de bolile momentului.

In anul 1975, numarul locurilor de munca determinat de pulsul economic al orasului era de 12.079, cifra depasind chiar populatia orasului la acea vreme. In aceste conditii, forta de munca a fost intregita cu persoane provenind de pe principale artere de circulatie spre oras. Astfel s-a nascut navetismul, intr-o crestere continua pana in 1992. De la acea data fenomenul migratiei se inverseaza, cauzele economice fiind binecunoscute.

D. Structura populatiei

a. Structra demografica

Structura pe sexe a populatiei localitatii demonstreaza ca numarul femeilor a fost mai mare intotdeauna decat al barbatilor. Acest lucru se observa si in tabelul urmator:

Se observa ca diferenta maxima pe sexe apare in anul 1992: 778 femei in plus fata de sexul masculin. Daca pana in 1965 forta de munca era preponderent masculina, dupa acea data, industria usoara, in expansiune, a absorbit forta de munca feminina, ea fiind in 1992 de 51,8%

Structura populatiei pe varste a fost urmatoarea in ultimile decenii:

Structura nationala releva o pondere a etnicilor romani. Ultimile date arata ca populatia municipiului cuprinde: 44.596 romani, 240 rromi, 32 rusi-lipoveni, 16 maghiari, 4 germani, 9 alte nationalitati.

Structura confesionala se prezinta astfel: 42.859 ortodocsi, 4.334 romano-catolici, 346 crestini dupa evanghelie, 156 pendicostali, 16 adventisti, 161 alte religii.

b. Structura profesionala

In anul 1996, activitatile industriale ocupau 23,5% din forta de munca; 12,5% reprezenta cuantumul ocupat in prestari de servicii, in timp ce populatia inactiva reprezenta 63% din total. Anul 1996 include in activitatile in activitatile industriale 43%, iar in prestari de servicii 55,7%; forta de munca ocupata in agricultura reprezenta 1,3%. Acest ultim procent cuprinde numai salariatii agricoli; numarul celor care lucreaza practic in acest sector este, practic, mult mai mare, fapt datorat intoarcerii unora in suburbii, fie ca efect al somajului, fie al reconstituirii propietatii funciare.

E. Evolutia administrativa a localitatii

De-a lungul istorie sale, localitatea Pascani a fost centru cu populatie rurala, curte feudala, sat, targ, comuna urbana, oras; in prezent este municipiu. In octombrie 1892, targul devenea resedinta a plasei Siretul-de-Jos, judetul Suceava. Comuna urbana devine in urma unei legi emise in anul 1923. In 1925, s-a infiintat judetul Falticeni, care cuprindea 5 plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Malini si Pascani. Patru ani mai tarziu, judetul Falticeni isi schimba denumirea in Baia cu capitala la Falticeni.

Potrivit unui decret emis in 1950, orasul Pascani devine resedinta raionului Pascani, regiunea Iasi. In urma impartirii teritoriale din anul 1968, orasul Pascani, cu localitatile componente: Blagesti, Sodomeni, Bosteni, Gastesti si Lunca, este inclus in judetul Iasi.

La 5 iunie 1995, orasul Pascani devine al doilea municipiu al judetului Iasi.

5. ECONOMIA

Locuitorii acestui sector al Siretului s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu agricultura si cresterea animalelor. Unii dintre ei se ocupau si cu prelucrarea lemnului din padurile aflate in lunca Siretului sau pe dealurile inconjuratoare.

Caracterul rural al localitatii s-a mentinut pana la inceputul sec. al XX-lea, chiar daca intre timp aceasta a fost declarata targ ( 1825-1835 ) sau au fost construite caile ferate si Atelierele C.F.R. ( 1869 ). Primele lucrari de urbanizare dateaza de la inceputul secolului nostru; localitatea fiind declarata oras in 1923. fata acestuia se schimba dupa al doilea razboi mondial, datorita aparitiei de noi intreprinderi industriale si cresterii populatiei de aproape patru ori fata de cea din preajma razboiului.

Dezvoltarea economica a orasului se datoreaza in cea mai mare parte pozitiei geografice, la intalnirea mai multor cai de comunicatii, si mai putin resurselor locale.

La nivelul municipiului Pascani, in anul 1998 functionau 1.161 unitati, dintre care 8 de stat, 8 mixte si 1.145 private.

A. Industria

In activitatea industriala erau implicati in anul 1998, 33 de agenti economici, dintre care 6 cu capital integral de stat, iar restul cu capital privat sau mixt. Pe principalele ramuri, ponderea este detinuta de industria grea cu trei mari agenti economici: S.C. REMAR S.A., S.C. SCUDAS S.A., S.C. RETROM S.A.; urmata de industria usoara: S.C. SIRETUL S.A., S.C. INTEGRATA S.A., S.C. LINOLAND S.A., S.C. GABRIEL si  LEONARD S.A.; in industria alimentara: S.C NECTAR S.A., S.C. KOSAROM S.A., S.C. LACTIS S.A., S.C. ROMPAK S.A.; in constructii: S.C. CONSTRUCTORUL S.A., S.C. MOBIMIXT S.A.

Unitatile sunt grupate in doua mari platforme industriale: platforma de jos si platforma de sus. Cele doua platforme industriale au dotari tehnice comune: energia electrica, apa potabila si industriala, sistemul de colectare, de tratare si evacuare a apelor uzate, retele de transport urban de calatori, precum si transportul de marfuri cu mijloace auto sau racorduri de cale ferata.

Pe platforma de jos sunt amplasate:

S.C. REMAR S.A., in fata statiei C.F.R., unitate simbol a orasului Pascani, infiintata in anul 1991, prin transformarea fostelor Ateliere C.F.R. in societate comerciala. Atelierele C.F.R. Pascani si-au inceput activitatea la 31 octombrie 1869, odata cu darea in exploatare a primei linii de cale ferata din Moldova: Itcani-Veresti-Pascani-Roman. La acea vreme Atelierele C.F.R. aveau ca profil de lucru reparatii de locomotive cu aburi si vagoane cu doua osii pentru transport calatori si marfa si constituia cel mai mare centru feroviar din Romania.

S.C. SCUDAS S.A., amplasata langa calea ferata, intre Parcul orasului si Triajul C.F.R. Vatra. Unitatea s-a infiintat in 1979 sub denumirea de Intreprinderea de scule si accesorii speciale; denumirea actuala luandu-si-o in 1991. pana in anul 1989 producea scule, port-scule, accesorii speciale pentru masini-unelte, dispozitive la tema, aparate de prereglat scule, si altele. Dupa anul 1989 profilul de fabricatie se largeste, producand piese de schimb pentru industria extractiva, piese de schimb pentru masini, utilaje si instalatii specifice agriculturii, pentru transportul feroviar si alte produse necesare industriei prelucratoare a metalelor.

S.C. NECTAR S.A. a fost inaugurata in septembrie 1978 sub numele de Intreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zahar. Pana in 1989 producea zahar prin prelucrarea sfeclei de zahar, sau rafinarea celui din trestie de zahar din import. In prezent produce zahar, serbet, siropuri, concentrate si bauturi racoritoare.

S.C. NECTAR S.A. a infiintat societatea mixta ROMPAK, in cooperare cu firma PAKMAYA din Turcia, in vederea valorificarii melasei pentru producerea drojdiei de panificatie.

S.C. ROMPAK S.A. este asezata in latura de est a Fabricii de zahar, inaugurata in martie 1998, producand drojdie alimentara. Face parte din concernul PAK, cel mai mare producator mondial de drojdie de panificatie.

S.C. PANGRAN S.A., s-a construit in 1967. Avea 52 salariati si producea 15 tone de paine in 24 ore. Prin modernizarea unitatii in anul 1989 se realizase o mare diversitate de produse de panificatie, producand 35 tone in 24 ore. In prezent, datorita procesului de privatizare si concurentei noilor unitati din oras, capacitatea de productie s-a restrans mult.

Tot pe platforma de jos mai sunt amplasate si unitatile: S.C. GABRIEL si LEONARD S.R.L., care produce perdele de tip jakard, produse de foarte buna calitate ce merg aproape in totalitate la export; fabrica de branzeturi S.C. LACTIS S.A., S.C. MOBIMIXT S.A., prelucratoare de mobila si societatea de constructii S.C. CONSTRUCTORUL S.A.

Pe platforma industriala de sus sunt amplasate:

S.C. SIRETUL S.A., profilata pe realizarea de tricotaje, perdele si tricoturi. Produsele ei ajung in Anglia, Franta, Germania, Suedia, Italia, S.U.A., Canada, Arabia Saudita si Republica Moldova. Se exporta lenjerie fina de dama, articole sportive, perdele si tricoturi.

In perioada 1985 -1989, intreprinderea a primit cinci ani la rand Distinctii de Stat.

S.C. INTEGRATA S.A., a luat fiinta in 1990 pe structura intreprinderii Integrata de Tesaturi tip In, fondata in 1976. Initial se realizau aici fire si tesaturi de tip in, cu destinatia imbracaminte si decoratiuni. In 1979 a inceput sa produca blue-jeans, iar din 1985 intra in functiune un atelier care prelucreaza tesaturile proprii. In prezent este singura producatoare de tesaturi de canepa din tara, tesaturi finisate cu produse ecologice.

S.C. LINOLAND S.A., s-a infiintat in anul 1994 prin desprinderea de Integrata a Sectiei de Filatura. Intreprinderea Comerciala LINOLAND este societate mixta romano-americana-belgiana. Produce fire de in si canepa in amestec si fire de in suta la suta, cu materii prime din Belgia si din tara.

S.C. RETROM S.A., este amplasata la marginea orasului, la intrarea dinspre Tg. Neamt. S-a infiintat in 1979 ca Intreprindere de Traductoare si Regulatoare Directe.

Pana in 1980 profilul productiei era: proiectarea, producerea si comercializarea de produse pentru automatizari industriale ( regulatoare, ventile electromagnetice, diafragme, termorezistente, termocupluri ). Dupa anul 1989 la nomenclatorul de fabricatie existent s-au adaugat produse pentru S.N.C.F.R.

In zona industriala din deal mai sunt amplasate unitati cu caracter de servicii precum: R.A.G.C.L., S.C. TRANSMIXT MOLDOVA, S.C. AGROMEC, CONEL, OCOLUL SILVIC, 3 unitati PECO si 5 autoservice-uri, Directia Apa-Canal. O insemnata pondere in industria municipiului o au activitatile specifice industriei mici si mijlocii, precum si cele mestesugaresti, in care in general se valorifica resursele locale.

B. Agricultura si Silvicultura

Agricultura, ramura de traditie, ramane o ocupatie importanta a locuitorilor, chiar si dupa transformarea localitatii in centru urban.

In 1995 1,5% din forta de munca activa era salariata in agricultura, dar numarul celor care lucrau in acest domeniu era mult mai mare. In momentul de fata suprafata agricola este de 5.274 ha.

In anul 1997, din suprafata totala a teritoriului administrativ de 6.028 ha., 754 ha reprezinta intravilanul. Suprafata fondului funciar este urmatoarea:

- arabil 4.041 ha

- fanete si pasuni 1.196 ha

- vii si livezi 47 ha

- teren neagricol 1. 563 ha

Dupa disparitia cooperativelor agricole si a AEI-urilor, agricultorii din zona s-au organizat, dupa 1989, in 6 asociatiii: S.C. AGROCOMPLEX Lunca S.A., S.C. AGROSPIC Vatra S.A., S.C. BABY-BEEF S.A., S.C. VATRA S.A., S.C. CALITATEA Blagesti, S.C. UNIREA S.A.

In anul 1997, societatile industriale cu profil agricol AGROCOMPLEX   Lunca si BABY-BEEF detineau 1.450 ha teren. Societatile AGROSPIC Vatra si CALITATEA Blagesti detineu 1.512 ha, iar cele doua asociatii familiale de la Gastesti 62 ha; 2.082 ha reveneau producatorilor particulari din suburbii, iar 268 ha reprezentau pasunile primariei.

a. Cultura plantelor

Agricultura zonei Pascani are traditii in cultura cerealelor, sfeclei de zahar, cartofului si legumelor. In anul 1997 structura culturilor agricole a fost urmatoarea: grau 1.124 ha; orz 150 ha; orzoaica 50 ha; ovaz 67 ha; porumb 1.361 ha; floarea-soarelui 90 ha; sfecla de zahar 345 ha; fasole 10 ha; mazare 50 ha; cartofi 167 ha; legume 106 ha.

b. Cresterea animalelor

Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine; furnizeaza carne, lapte, oua, lana. Cea mai mare parte a animalelor este furnizata de gospodariile individuale si de S.C. AGROCOMPLEX Lunca.

In anul 1997, pe aria municipiului Pascani erau urmatoarele efective de animale: vaci si junci 1.380 capete; porcine 2.450 capete; ovine 12.650 capete; pasari outoare 13.500 capete; pui de carne 100.000 capete.

c. Silvicultura

Patrimoniul forestier se intinde in cea mai mare parte in jurul Pascanilor; doar cateva palcuri de lunca ( zavoaie ) din Valea Siretului se afla in arealul propriu-zis al orasului.

In momentul de fata padurea Pascanilor are o suprafata de 14.000 ha; este administrata de catre OCOLUL SILVIC Pascani care cuprinde padurile de la: Boureni, Soci, Bratesti, Motca, Valea Seaca, Tatarusi, Siretel, Vascani-Ruginoasa, Mircesti si Lunca Siretului, precum si cele din raza orasului. Specia dominanta este fagul, alaturi de care mai cresc: carpenul, stejarul, coniferele, iar in lunci plopul.

C. Transporturile

Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea orasului Pascani a fost pozitia geografica, la intersectia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordica cu Orientul Apropiat precum si Europa Centrala de Rasaritul Europei. Prin reteaua rutiera si traseele de cale ferata, municipiul Pascani are legaturi directe pentru transporturile de calatori si marfuri cu orasul Iasi, capitala judetului, cu orasul Tg. Neamt spre vest, cu orasul Suceava spre nord, cu Bucuresti, capitala tarii spre sud.

a. Transporturile feroviare

Constructia caii ferate inseamna punctul de pornire a localitatii in devenirea sa spre urbanism. Datorita pozitiei geografice, inca din 1854, inainte de construirea caii ferate, pe aici trecea serviciul de diligenta Iasi-Tg. Frumos-Pascani-Tg. Neamt.

Inaugurarea liniei ferate Itcani-Pascani-Roman a avut loc in decembrie 1869. La 1 iunie 1870 avea sa fie inaugurata linia Pascani-Iasi. Reteaua feroviara a fost inzestrata de la inceput cu instalatii de telegraf.

La 30 decembrie 1996 a fost inaugurata linia Pascani-Tg. Neamt.

Complexul C.F.R. Pascani este format din Statia C.F.R., Depou, Triaj Vatra si Revizia de vagoane.

Statia C.F.R. Pascani

Unitatea a fost terminata si data in folosinta odata cu calea ferata. Profilul productiei de la infiintare si pana in prezent este de prestari servicii transporturi marfa si calatori pe calea ferata. Statia C.F.R. Pascani este, de la inaugurare si pana in prezent, cel mai important nod de cale ferata din Moldova. A fost modernizata si s-a construit actuala cladire in anii 1958-1960. In partea de sud a statiei se gaseste Statia Vatra ( Triaj ), cu profil principal de triat vagoane-marfa si secundar, de calatori. Pentru fluidizarea activitatii in cele doua statii si pentru marirea sigurantei in circulatie, in anul 1963 a fost introdusa instalatia electro-dinamica tip C.R.3, cu un numar de 85 macaze.

Depoul CFR Pascani

Paralel cu extinderea Atelierelor C.F.R., in anul 1928 s-a construit la Pascani o cladire mare a Depoului ( la sud de Ateliere ), care trebuia sa satisfaca traficul in plina crestere. Pana atunci a functionat in una din cele 8 hale de la Ateliere, unde in anul 1910 se reparau 45 locomotive. Depoul ca si Statia si Atelierele s-au construit pe pamanturile donate de familia Nicolae Roset-Roznovanu. In acea vreme, linile ferate din Moldova erau exploatate de Societatea particulara austro-engleza Lemberg-Csernowitz-Iasi Eisenbahn (Calea ferata Lemberg-Cernauti-Iasi ).

b. Transporturile rutiere

Caile rutiere care fac legatura intre orasul Pascani si zonele preorasenesti, mergand spre zonele vecine, comporta urmatoarele trasee:

- drumul D.N. 28 A: Motca Pascani Tg. Frumos Iasi, care leaga municipiul Pascani de resedinta de judet;

- drumul judetean D.J. 208 Mircesti Pascani Lespezi care este o paralela a drumului european E 25;

- drumul comunal D.C. 109 Pascani Bratesti Miroslovesti;

- drumul comunal D.C. 101 Pascani Bosteni Sodomeni Boureni;

- drumul comunal D.C. 125 Pascani Lunca Pascani Lespezi.

Strazile orasului Pascani au o lungime de 115 km si sunt asfaltate in proportie de 60%. Marea majoritate au trotuare cu mozaic, asfalt sau dale. Localitatile suburbane au o retea de 90 km de drum ( asfaltate mai putin de jumatate ) si 28 km trotuar. Transportul urban este asigurat de catre un serviciu specializat din cadrul R.A.G.C.L., dotat cu 11 autobuze si 28 taximetre particulare.

D. Comertul

Fiind asezata la un vad peste Siret, intre muntii din vest si Campia Moldovei din est, localitatea a fost dintotdeauna un vad comercial. Asa se explica existenta hanurilor si carciumilor care gazduia trecatorii in trecere pe aici. La 18 ianuarie 1835, Iordache Roset adreseaza o jalba la domnie in care cere innoirea hrisovului vechi pentru zilele de iarmaroace de la Pascani, obtinand organizarea a 12 iarmaroace pe an.

In 1968, O.C.L. Pascani avea 68 unitati de desfacere cu amanuntul. Populatia din cele 5 localitati suburbane era aprovizionata de Cooperativa de Consum din cadrul U.R.C. Pascani, care avea 8 unitati de desfacere cu amanuntul.

Pentru aprovizionarea locuitorilor cu legume si fructe, O.R.V.L.F. Pascani avea pe raza orasului 10 unitati comerciale. Cele doua piete din deal si din vale, existente si in momentul de fata, ofereau conditii de desfacere a produselor satenilor din imprejurimi. In 1979 erau in oras 100 unitati comerciale; se desfaceau marfuri in valoare de 900 milioane lei.

Dupa 1990 sectorul comercial cunoaste un ritm ridicat de privatizare. Daca inainte de aceasta data marea majoritate a unitatilor comerciale erau de stat, in 1998 un numar de 1136 unitati erau private iar 6 cu capital mixt statul neavand nici o unitate. Un alt salt spectaculos l-au cunoscut cele doua piete unde se desfac zilnic produse alimentare, iar duminica la piata din vale se tine targ pentru marfuri.

E. Turismul

Factorii favorabili activitatii turismului din orasul Pascani sunt: cadrul geografic pe care-l ofera valea Siretului, in acest sector, si dealurile impadurite din imprejurimi.

Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino si Biserica Sf. Mihail si Gavril, ridicate in a doua jumatate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate in parcul orasului din zona centrala.

De mare valoare istorica sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului  Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Pascani, ridicat in 1811 si cumparat de el in 1862, construit in stil neogotic. La Prigorenii Vechi langa Tg. Frumos se gasesc urmele caselor si mormantul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos si Mircesti, langa Baile Strunga, se gaseste castelul de la Miclauseni, in stil englezesc cu turnuri gotice si frumoase decoratiuni interioare; la Mircesti, langa calea ferata, la 30 km sud de Pascani, te intampina Casa Memoriala si Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri; la Cozmesti, comuna Stolniceni-Prajescu, la 10 km sud de Pascani, langa soseaua Pascani-Roman se afla Palatul lui Grigoras Sturdza, ridicat in 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.

Pascanenii se mandresc cu faptul ca orasul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui parinteasca se afla nu departe de centrul civic, in cartierul Vatra. In zona se mai pastreaza casa in care a locuit Mihai Busuioc, invatatorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir. In cimitirul orasului, la intrarea dinspre PECO, se gasesc mormintele parintilor lui Mihail Sadoveanu si cel al lui Mihai Busuioc.

Activitatea turistica in municipiul Pascani este sustinuta prin: Hotelul Central, construit in 1980, cu o capacitate de 155 locuri, restaurant si braserie. In padurea Motca se afla o cabana turistica cu hotel, Codrii Pascanilor, la 8 km vest de Pascani.