Pentru cine iubeste natura, florile si muntii sint doua atractii puternice. Si daca un munte poarta nume de floare, drumetia pe cararile lui te ispiteste irezistibil.

Floarea de Semenic (Helycrium arenarium DCm Ganaphalium aren) are ceva din nemurirea si prestanta florilor de colt. Mica, incit o crezi plapinda, aceasta planta cu flori albe batind spre roz si dispuse in capitule[1] face parfe din familia Cyperaceae. In lunile iulie-august, Floarea de Semenic isi etaleaza petalele pufoase printre celelalte plante din jur. Cindva, demult, muntelui i-a fost atribuit numele florii prin legamint statornic. Si astfel, Muntii Semenic au devenit unicul masiv carpatic cu nume de floare de pe meleagurile stravechi ale pamintului romanesc. Ocrotindu-i gingasia, Masivul Semenic i-a oferit adapost in gradina sa bogata, la inaltimea golului cu pajiste montana, pe stinci si versanti puternic inclinati, pe culmi domoale si in vai adinci.

Turistii si vizitatorii, localnicii si cercetatorii naturii au indragit si muntele si floarea lui.

Bucuria de a admira aceasta floare nu a putut cuprinde insa si dorinta omului de a ocroti existenta ei. Astazi, minunata floare a devenit aproape o raritate, Ea nu ne mai intimpina permanent ca un veritabil "ghid', pe poteci, prin poieni, pajisti si pasuni, inainte de a intra ori de a iesi din padure, pentru a aminti turistului ca se afla pe culmile muntilor carora le-a daruit numele ei.

Prin originalitatea naturii, diversitatea atractiilor, frumusetile peisajului si conditiile de confort pentru iubitorii drumetiei, Muntii Semenic constituie o zona de exceptie in cadrul ariei carpatice romanesti. Lipsa marilor altitudini nu diminueaza caracteristicile geografice tipic montane, acestea pastrindu-se pe ansamblul regional intr-o ambianta placuta si proprie celor mai renumite culmi carpatice. Ascensiunile sint posibile din toate directiile, antrenante, usoare, de scurta durata si fara dificultati.

Climatul de nuanta relativ blinda ofera organismului omenesc un mediu cu terapie binefacatoare pentru toate virstele. Intervalul rece al anului, fara a fi aspru, conditioneaza o iarna relativ indelungata, ninsori frecvente si zapezi abundente, care asigura practicarea sporturilor de iarna, similar masivelor montane cu altitudini medii de 1 800-1 900 m.

Renumita pajiste montana, desfasurata pe o suprafata de circa 10 kmp, intre virfurile Semenic, Piatra Goznei si Piatra Nedeia, constituie una dintre minunatele platforme carpatice, acoperita cu iarba deasa, in al carei strat gros pasii se pierd. De la aceasta inaltime, se deschide privelistea panoramica a intregului tur de orizont ce cuprinde ansamblul meleagurilor banatene.

Plimbari usoare sau de nuanta mai sportiva ne duc de la o baza turistica la alta, de la un colt al naturii la altul.

Codrii seculari sint monumentali, printre arborii lor falnici umbra si lumina se contopesc intr-o atmosfera de liniste si prospetime. Zilele petrecute pe potecile lor constituie lungi momente de destindere si reconfortare.

Pentru multiplele lor frumuseti, Muntii Semenic atrag in egala masura, atit vara cit si iarna, iar dorinta de a reveni pe culmile si vaile pline de pitoresc iti ramine adinc intiparita in inima.

De la inaltimea Muntilor Tarcu, din vaile Timisului si Birzavei, de pe flancul estic al Muntilor Aninei ori de pe culmile montane ale Almajului, Muntii Semenic apar bine individualizati, marcind nucleul Orogenului[2] din sud-vestul tarii.

Desfasurati ca o dorsala de la NNE catre SSV, Muntii Semenic formeaza un pivot de care se sudeaza intreaga regiune a Banatului, fiind demarcati pe trei laturi de arii depresionare si culoare tectonice adinci si, numai pe marginea de vest, la contactul cu Muntii Aninei, de vaile Birzava si Poneasca, ale caror trasee de sens opus se remarca prin evidente caractere fizico-geografice de tranzitie.

In cadrul acestui spatiu geografic, Masivul Semenic prezinta specificul geografic al muntilor traversati de paralela de 45, culmile sale fiind cuprinse intre 4500' si 4523' latitudine nordica si 2158' si 2218' longitudine estica, acoperind un areal de aproximativ 1180 kmp, care reprezinta circa 0,4% din teritoriul tarii. Raportati la teritoriul judetului Caras-Severin (8514 kmp), in care se incadreaza, acesti munti ocupa aproximativ 11,8% din suprafata acestuia. In ansamblul Banatului, Muntii Semenic detin recordul de inaltime, fiind depasiti numai ca suprafata de Muntii Almajului.

In ansamblul ariei carpatice, Muntii Semenic se afla aproximativ pe aliniamentul Muntilor Tarcu si Cernei din Carpatii Meridionali. Pe directia nord, el corespund, in linii generale, amplasamentului Muntilor Zarandului. In directia NE-SV, de la Caransebes pina la valea Minisului, Masivul Semenic se desfasoara pe o lungime de circa 54 km, iar pe aliniamentul V-E, intre localitatile Cuptoare si Sadova Veche, pe o latime de aproximativ 31 km.

Fig 01

Limita de nord incepe din Tilva Sirbului (476 m), cca 2 km est de localitatea Soceni, trece pe la sud de Dealul Piatra Straja (445 m), pe la nord de dealurile Paza (450 m), Fintinii (550 m), Sovesna (584 m), Cucuiul Plesii (527 m), Piatra Alba (465 m), oprindu-se la aproximativ 3 km sud de Caransebes in valea larga a Timisului. Ea separa Muntii Semenic de Depresiunea Ezeris-Brebu, Dealurile Sacosului si Depresiunea Caransebes. Denivelarile nu prea mari, dar evidente ale reliefului, alterneaza cu treceri line care fac dificila urmarirea inaintarii spre nord a bordurii propriu-zise a Muntilor Semenic. Contactul dintre sisturile cristaline metamorfice din trupul muntelui si rocile sedimentare mai moi ale Depresiunii Caransebes, a permis unor piraie sa sculpteze un lant de compartimente periferice cu aspect de intrinduri. In aceste mici bazinete de eroziune de la poalele Semenicului, care au imprimat limitei nordice un caracter festonat, s-au "cuibarit' localitati cum sint Apadia, Delinesti, Ohabita, Rugi s.a.m.d.

Limita de est porneste din apropierea orasului Caransebes, desfasurindu-se pe stinga vaii Timisului, pe linia localitatilor: Buchin, Petrosnita, Valisoara, Bucosnita, Golet, Slatina-Timis, Sadova Veche, Armenis, Teregova, separind Muntii Semenic de Muntii Tarcului, prin acest larg culoar tectonic care prezinta caractere de arie depresionara mult alungita. De la Teregova, riul Timis coteste brusc catre nord-vest patrunzind adinc in zona centrala a Masivului Semenic. Dupa ce limita se continua aproximativ 3 km pe valea Teregovei, se orienteaza catre sud-vest ajungind in Dealul Lung situat deasupra comunei Luncavita. Pe aceasta mica portiune, intre Muntii Semenic si Muntii Cernei se intercaleaza extremitatea nordica a culoarului tectonic Cerna - Mehadica, care inainteaza de la sud catre nord, pe aliniamentul Domasnea - Poarta Orientala - Teregova. Din Dealul Lung, limita se continua pe la est de Virful Pietrele de Moara (920 m) si Virful Lazul Mare (764 m). Ca urmare a conditiilor tectonice deosebit de complexe (fracturarea prin faliere, caderea unor compartimente si ridicarea altora etc.) si contactului dintre rocile cristaline ale metamorficului si cele sedimentare, limita de est se prezinta relativ festonata, marcind o serie de patrunderi in rama Muntilor Semenic, in perimetrul carora se afla amplasate majoritatea localitatilor mentionate anterior. Pe aceasta latura, Masivul Semenic si, atasate lui, valea si culoarul tectonic al Timisului ilustreaza exemplar aspectul monumental al reliefului de horst[3] si graben , imprimind o nota de individualitate evidenta a Muntilor Banatului in comparatie cu zona Carpatilor Meridionali. (Fig. 1).

Limita de sud separa Muntii Semenic de Muntii Almaj prin Depresiunea Bozovici. Ea se desprinde de sub Virful Lazul Mare, de unde serpuieste lent, lasind spre sud interfluvii care poarta frecvent denumirea de"tilva', prin care se intelege notiunea de culme neteda si prelunga. Aliniamentul ei trece pe la sud de Virful Capu Dealului (784 m), situat la 3 km vest de localitatea Pirvova, Virful Lacu Cerbului (933 m), mai departe traverseaza Tilva Breazovii, inainteaza pe la sud de Virful Polovirt (954 m), trece peste Dealul Zagrazii si se opreste la confluenta vaii Poneasca cu Valea Minisului. Limita sudica, cu exceptia unor mici sectoare unde apar roci sedimentare neogene, se desfasoara pe formatiunile geologice ale cristalinului metamorfic. Eroziunea apelor curgatoare a generat o bordura franjurata, cu lobatii care inainteaza ori se retrag, cind spre sectoarele depresionare, cind in directia ariei Semenicului. Prezenta chiuvetei sinclinale a Depresiunii Bozovici (Almaj), impreuna cu axa adincita a vaii Nera, amplifica intr-o anumita masura infatisarea de abrupt montan de-a lungul acestei limite de sud.

Fig. 02.

Limita de vest prezinta un grad de complexitate deosebit, despartind Muntii Semenic de Muntii Aninei. Pornind de la confluenta vaii Poneasca cu Riul Minis, ea inainteaza trecind pe la vest de Dealul Zagrazii (921 m). De aici, limita se desfasoara pe dreapta vaii Poneasca, trece prin Virful Poiana Rusului (1 023 m) si patrunde in directia obirsiei riului Birzava. In continuare, limita Muntilor Semenic este marcata de Culmea Raspitel (888 m), Virful Poiana Betii (867 m), Culmea Certej (955 m), trece pe la est de localitatea Cuptoare, peste Dealul Piatra Alba, vest de Poiana Cozia (688 m) si coboara la nivelul albiei Birzavei pe care o traverseaza. Dincolo de acest riu. limita se continua pe la vest de Dealul Pietrosu si Tilva Matricii (574 m), apoi se orienteaza catre nord-vest prin Dealul Poienii (493 m), trece peste Valea Tirnovei si se opreste in Tilva Sirbului (476 m), la contactul cu limita nordica si perimetrul Depresiunii Ezeris-Brebu. Pe acest traseu, Muntii Semenic au in vecinatatea lor imediata culmile si podurile calcaroase ale Muntilor Aninei, pe care ii domina cu denivelari cuprinse altimetric intre 200 si 600 m. O serie de particularitati ale reliefului care se remarca pe flancul vestic al Muntilor Semenic rezulta din contactul geologic cu multiple complicatii tectonice si structurale (chiuvete sinclinale in alternanta cu bolte anticlinale, falii), petrografie diferentiata (roci metamorfice, eruptive, sedimentare) etc.

Formele reliefului din Muntii Semenic reflecta in aspectul lor general efectele actiunii deosebit de complexe a numeroaselor procese si prefaceri geologice, in urma carora regiunea a luat infatisarea de masiv montan, cu toate ca inaltimile maxime nu ating valoarea de 1450 m. Datorita "forfecarii' tectonice[5], pe anumite aliniamente, Masivul Semenic se prezinta asimetric, in sensul ca jumatatea de nord denumita Muntele Nemanul constituie o zona mai joasa, ce coboara sub forma de trepte prelungi spre valea larga a Timisului, iar sectorul sudic alcatuieste un compartiment mai ridicat, Semenicul inalt, in cadrul caruia se afla situate cele mai mari altitudini. Acest al doilea sector cu cele mai reprezentative forme montane prezinta un versant destul de abrupt catre Depresiunea intramontana Garina - Brebu Nou, dincolo de care, catre sud, scade gradat prin trepte largi spre Depresiunea Bozovici. Caracterul de asimetrie este accentuat si pe directia vest-est, datorita faptului ca spre culoarul tectonic al Timisului, edificiul montan este alcatuit din spatii interfluviale plane, dar cu denivelari accentuate intre ele, iar spre vaile Birzava si Poneasca, treptele reliefului sint mai inguste si cu amplitudini altimetrice mai mici. Aceasta asimetrie dubla si complexa care confera Semenicului caracterul de masiv montan de tip bloc dovedeste consecintele bine definite ale etapelor genezei reliefului, ale indelungatelor corelatii cu procesele si for-

motiunile geologice specifice din regiune. Ca urmare a unor astfel de prefaceri si conditii, se apreciaza ca Muntii Semenic sint un tot unitar rezultat prin asamblarea mai multor unitati tectonice si structurale[6] delimitate si strabatute de linii mari de dislocatie directionala . Evenimentele din natura inconjuratoare care au condus la constituirea masivului montan isi au inceputul in timpuri geologice stravechi, sfirsitul cambrianului , cind s-au format si unele dintre cele mai vechi roci din zona (cristalinul metamorfic). In decursul citorva cicluri tectonice (baikalian, hercinic, alpin), din adincul unui geosinclinal , au rezultat, etapa cu etapa, structuri anticlinale si sinclinale strapunse simultan ori ulterior de roci eruptive, care nu au ajuns insa pina la suprafata pentru a da eruptii vulcanice. In asemenea imprejurari deosebit de complicate ca evenimente geologice si dinamica, cind din profunzimea geosinclinalului se ridicau partile componente ale viitorului munte, s-au diferentiat si principalele tipuri de formatiuni si depozite geologice (roci metamorfice, magmatice, sedimentare, aluviuni in albii de riuri etc.). Reconstituind una dintre imaginile peisajelor paleogeografice din negura foarte indepartata a genezei reliefului si anume din timpul permianului , zona centrala a Muntilor Semenic se infatisa ca un arhipelag asemanator celui care acoperea arealul din mijlocul Muntilor Apuseni. Inca de pe aceste vremuri, cel dintii relief a fost supus modelarii specifice unui climat mai cald si mai umed in comparatie cu cel de astazi. Prin erodarea reliefului de catre factorii atmosferici, rezultau materiale dezagregate, pe care gravitatia ce actiona pe pante si apele in miscare le transportau si le depuneau in domeniul marin si lacustru din imediata apropiere, intr-un circuit geologic continuu, din astfel de depozite au rezultat roci sedimentare, iar prin modificari fizoco-chimice substantiale, roci magmatice si metamorfice.

Muntii Semenic sint formati in cea mai mare parte a lor din sisturi cristaline intens metamorfozate, pe care le intilnim de la nivelul celor mai inalte culmi, pina in albiile adinci ale riurilor Timis, Birzava, Poneasca, Nera, Slatina, Teregova s.a.m.d. Rocile sedimentare ocupa al doilea loc ca raspindire, fiind reprezentate printr-o gama destul de diferentiata de categorii (calcare recifale, conglomerate, marne, argile, pietrisuri, nisipuri etc.)- Rocile magmatice detin cel mai restrins areal in spatiul montan, ele fiind prezente in unele perimetre din virfurile Semenic, Piatra Gozna, Piatra Nedeia, Valea Poneasca, Slatina-Timis etc.

Privind in sinteza scara cronologica a evenimentelor geologice si a etapelor in care s-a desfasurat constituirea reliefului din Muntii Semenic, rezulta ca durata acesteia a fost neintrerupta, din primele faze ale erei paleozoice, s-a continuat in erele mezozoica si neozoica, ajungind astfel in etapa evolutiei actuale.

Toate particularitatile alcatuirii geologice, impreuna cu influentele pe care le-au exercitat conditiile climatice de-a lungul timpului, au imprimat reliefului de ansamblu cit si formelor sale de detaliu caracteristici fizionomice deosebit de variate.

Relieful din Muntii Semenic este frumos si atractiv, accesibil excursiilor si plimbarilor, fara a fi deosebit de spectaculos, bogat in monumente naturale si unicate. Regiunea pastreaza cel mai expresiv grad de masivitate din intregul areal montan al Banatului, impreuna cu specificul morfografic pe care il constituie frecventa interfluviilor plate sau cu aspect de "cimpuri', care ocupa aproximativ 70% din suprafata Masivului Semenic. Acolo unde ruperile de echilibru in profilul versantilor s-au manifestat mai puternic in etapele mai recente ale evolutiei, reflexul modelarii reliefului s-a materializat prin aparitia culmilor interfluviale rotunjite, asa cum acestea se grupeaza in bazinul superior al Timisului, cit si in lungul vailor Birzava, Poneasca, Poiana, Golet, Slatina s.a.m.d.

Una dintre trasaturile specifice ambelor tipuri de interfluvii o constituie prezenta in cadrul acestora a martorilor de eroziune cu infatisare de virfuri piramidale lipsite de proeminente, intens degradate de variatiile temperaturii aerului, inghetului si dezghetului, ploilor, zapezilor si vinturilor, la poalele carora se intind mici "cimpuri de pietre'. Ele marcheaza si altitudinile maxime ale reliefului din Muntii Semenic, asa cum sint virfurile Piatra Gozna (1447 m); Semenic (1446 m); Piatra Nedeia (1437 m). Alaturi de acestea se schiteaza mici proeminente, uneori de marimea unor blocuri de roca de citiva metri cubi, ramasitele unor foste virfuri tocite datorita uzurii lor extrem de indelungate, exercitata de climatul regiunii. Virfurile si ingramadirile de pietre de la baza acestora, in contopirea lor cu turbaria pajistei montane din Semenicul inalt, imprima peisajului geografic in zilele calde de vara unele reflexe ce amintesc de exotismul podisurilor din regiunile climatului semiarid. In efectul optic al micilor diferentieri altimetrice, un rol important il au inseuarile (pasurile) si depresiunile de nivatie[13] ale caror pante sint deosebit de line si prelungi, inclusiv in unele perimetre mal coborite si impadurite. Astfel de forme ale reliefului permit o deplasare extrem de odihnitoare, o veritabila terapie a mersului pe jos pe suprafata culmilor montane principale, stimuleaza excursiile si plimbarile pe poteci si in afara acestora, ademenindu-te sa strabati multi kilometri peste valuririle lor "impietrite' si confortabil capitonate cu iarba cruda si deasa.

Imaginile frumoase pe care le ofera deschiderile mari ale reliefului in sectoarele de culmi inalte sint completate de tablourile "panoramice' pe care le ofera punctele de belvedere de pe virful Semenic, in directia Depresiunea Garina - "Trei Ape'; Virful Piatra Goznei pentru imaginile peisajelor dinspre Valiug, Resita, Cheile Carasului; Virful Piatra Nedeia de pe care se deschid largi perspective cu pastelurile verdelui intens al padurilor, care acopera bazinul superior al vaii Nera Nergana si afluentii acesteia.

Exista sectoare, ca de exemplu in partea centrala, in extremitatile nordica, estica si sud-estica unde majoritatea versantilor cuprinzind peste 40% din arealul pe care il detine in ansamblul sau relieful, prezinta pante relativ echilibrate; de aceea, patrunderea pe anumite aliniamente in cadrul portiunilor de vai se face aproape imperceptibil, motiv pentru care aceste directii sint dintre cele mai odihnitoare si atractive pentru turism. O asemenea conditie a fost determinata de raporturile existente intre treptele majore ale reliefului si procesul de adincire a vailor, care a condus la aparitia unei energii de relief[14] cuprinsa intre 100 si 800 m, repartizata insa foarte diferentiat in cadrul Masivului Semenic. In privinta cresterii accentuate a valorilor energiei sau adincimii fragmentarii reliefului, impreuna cu actiunea deosebit de intensa a eroziunii pe verticala desfasurata de apele curgatoare, o influenta importanta au avut-o conditiile tectonice, structurale si petrografice locale, care au amplificat procesul de constituire al denivelarilor dintre formele sau treptele de relief, dirijindu-i si accelerindu-i ritmul desfasurarii. Un exemplu in acest sens il constituie principala denivelare creata de culoarul vaii Birzava, care masoara valori altimetrice cuprinse intre 450 si 650 m in raport cu regiunea mai joasa a Muntilor Aninei, contribuind in acest sector la edificarea caracterului de masiv montan cu infatisare de "fortareata redutabila'. Dealtfel, prezenta reliefului cu versanti de tipul abrupturilor este specifica perimetrelor de la periferia Muntilor Semenic. In spatiile interfluviale din interiorul regiunii exista mai multe discontinuitati de tipul "repezisurilor' ale caror dimensiuni altimetrice sint de ordinul zecilor de metri.

Structura geologica concretizata prin particularitatile de asezare ale pachetelor de roci, cit si specificul duritatii acestora au conditionat o serie de nuantari in aspectul formelor de relief din spatiul interfluviilor si acela al vailor. Astfel, inclinarile generale intr-o directie constanta a unora dintre perimetrele interfluviale din sectorul vestic al Muntilor Semenic, constituie o urmare directa a pozitiei succesiunilor de formatiuni geologice corespunzatoare structurilor monoclinale[16] si flancurilor de anticlinale si sinclinale. O asemenea desfasurare a reliefului interfluvial a jucat un rol important si in privinta sensului de scurgere al multora dintre riurile din regiune, caracterului simetric ori asimetric al vailor in sectiunea lor transversala etc. Chiar si v nele dintre punctele din sectorul inalt al muntelui pastreaza anumite amprente ale influentei structurii geologice, asa cum se constata la virful Semenic, care in terminologia stiintifica de specialitate este cunoscut prin denumirea de cuesfo de tip hog-back . Intr-o masura mai redusa se observa aceste caractere la virful Piatra Goznei si, cu mult mai putin, la Virful Piatra Nedeia. Efectul cuestic se manifesta si in alte locuri din Muntii Semenic, ca de exemplu pe dreapta vaii Poneasca, in Dealul Zabal (686 m), intre riurile Hielisag si Cosava etc. Formele de relief cu specific cuestic sau de coaste, asa cum mai sint denumite printr-o titulatura de provenienta populara, apar relativ frecvent si in estul regiunii. Cit priveste materialul geologic pe contul caruia ele au fost modelate, acesta corespunde tuturor categoriilor principale de roci - metamorfice, sedimentare, eruptive. Dealtfel, insusi gradul lor de conservare in timp a fost efectiv conditionat de rezistenta mai mare ori mai mica a rocilor, fapt care explica si caracterul mai ruiniform al portiunilor proeminente ale cuestelor ajunse in stadiul de virfuri puternic erodate. Daca spinarile cuestelor, datorita pantelor domolite sint deosebit de accesibile pentru deplasarea turistica, in schimb fronturile acestora impun un anumit efort mai ales pentru cei care nu au antrenamentul necesar mersului pe jos. Particularitatile imprimate reliefului de tipul de roca se afla conturate prin intermediul unor forme relativ specifice, asa cum sint unii dintre martorii de eroziune, abrupturile petrografice, sectoarele de chei, unele forme carstice de suprafata. Dintre toate acestea, numai unele dintre formele de relief petrografic prezinta o atractie deosebita pentru vizitatorii regiunii. Astfel, Riul Timis, in aval de "Trei Ape', ofera un peisaj de chei cu un traseu foarte ingust, mult adincit si incadrat in peretii masivi retezati in sisturi metamorfice, la o altitudine medie de 850-900 m. Aici, pe o distanta medie de 1,5 km, valea s-a incrustat profund, albia ei minora fiind marcata de serii de cascade, mici repezisuri , peste care apele riului se arunca vijelios rostogolind cu furie pietrisuri grosiere si adeseori blocuri mari de roca. Acestea sint "Cheile Timisului de Sus', care pot fi observate in toata amploarea lor daca sint privite de pe potecile de deasupra peretilor si pe sectoare, in general, mici din cauza gradului accentuat de impadurire, in aval de confluenta cu Piriul Rece, Timisul strapunge alte doua sectoare de vale ingusta prin roci metamorfice separate, in preajma localitatii Armenis, de un bazinet de eroziune prin care curge Piriul Fenes. De la nord de Teregova si pina la sud de Armenis, se desfasoara Cheile Teregovei si, la foarte mica distanta catre nord, Cheile Armenisului. Aceste "Chei de Jos' ale Timisului sint mai putin monumentale, prin ele trecind soseaua modernizata Domasnea - Poarta Orientala - Caransebes (DN 6). Formele reliefului calcaros si carstic de suprafata se afla grupate pe un areal restrins, fiind conditionate de existenta a doua categorii de roci calcaroase. Pe fisia de calcare jurasice strabatuta transversal de vaile Poneasca si Minis se intilneste o gama restrinsa de forme. In calcarul cu urme de lamelibranchiate (moluste) si corali, riurile Minis, Poneasca, cit si unii dintre afluentii acestora au creat sectoare mici de chei, in versantii carora se deschid grote putin evoluate. Carstul propriu-zis este constituit din cimpuri mici de lapiezuri' si doline , acestea din urma fiind presarate pe diferitele spatii interfluviale. Frecvent, nu numai lapiezurile dar si dolinele sint orientate cu axa mare in directia desfasurarii pantei suprafetelor pe care se dezvolta. Pe calcarele marmoreene care detin suprafete restrinse, relieful se remarca prin sectoare de abrupturi petrografice cu dimensiuni mici si martori de eroziune cu aspect rotunijt. Din loc in loc, deschiderile albului zaharoid al calcarelor marmoreene semnaleaza pozitia fruntilor teraselor Timisului, ca de exemplu in perimetrul de la sud de statia C.F.R. Balta Sarata.

Modelarea actuala a reliefului din Muntii Semenic se realizeaza prin participarea unei game largi de agenti, procese si conditii genetice, fiind deosebit de complexa si diferentiata in compartimentele si treptele altimetrice ale regiunii, de la nivelul virfurilor, pina la adincimea maxima a vailor. In functie de categoriile de agenti genetici principali, formele de relief sint supuse actiunii proceselor generate de apa curgatoare neorganizata; apa curgatoare organizata; proceselor de inghet si dezghet; actiunii zapezii; fortei de gravitatie, proceselor biochimice, bio-mecanice si antropice, care au un rol secundar dar nu lipsit de importanta pentru turism. Toate aceste forte modificatoare ale reliefului intervin pina in cele mai mici si intime detalii, imprimind in fizionomia muntelui trasaturi de maxima actualitate.

In ansamblul reliefului din Masivul Semenic, o nota de originalitate se surprinde in aria depresionara intramontana de la Garina - Brebu Nou, situata la contactul dintre Muntele Nemanul si Semenicul inalt. Aceasta depresiune a indeplinit un rol important in procesul de constituire a vaii Timisului in cursul sau superior. De la inaltimea virfului Semenic, privirea cuprinde cu usurinta, atunci cind timpul este senin iar vizibilitatea perfecta, intreaga desfasurare a depresiunii, in zilele cu vreme instabila, prin deschiderile de moment care se intercaleaza valurilor de ceata si negura, se ivesc printre umbre, fragmente din sirurile de case de la Garina, intr-un joc rapid de imagini. Perimetrul depresionar se infatiseaza bine conturat, fiind constituit din doua compartimente diferentiate, mai ales prin trasaturile lor de detaliu, in care se afla localitatile de la care au primit si numele - Garina spre vest si, Brebu Nou, catre est. Ambele sectoare au fost sculptate in formatiuni cristaline metamorfice, reprezentate prin roci de tipul micasisturilor, paragnaiselor si cuartitelor alterate intens in unele locuri si acoperite cu depozite mai noi, sedimentare, majoritatea lor apartinind cuaternarului[24]. Rama depresiunii, mai inalta, datorita eroziunii intense a apelor curgatoare, se remarca prin aliniamentele martorilor de eroziune cu aspect de mici virfuri tesite. Catre sud, Culmea Dosul Semenicului care coboara priporos, marcheaza mai evident limita spatiului depresionar. Altitudinea medie a partii celei mai joase din depresiune este cuprinsa intre 800 si 850 metri, fiind jalonata de albia riului Timis, denumit aici Piriul Gradiste, care o traverseaza. De aici, catre rama inconjuratoare, inaltimile cresc gradat sau chiar brusc, pe alocuri, in lungul unor culmi plate, dar cu panta ce se amplifica continuu, ajungind la altitudini medii maxime de 1 000-1 100 m. O culme cu pozitie relativ centrala, desfasurata de la NV catre SE, separa cele doua compartimente ale depresiunii, scazind altimetric de la aproximativ 1 050 m la 950 m. Ea constituie si cumpana de ape interioara pentru afluentii Timisului din sectorul Garina - Brebu Nou, in majoritatea lor cu regim de torenti si ogase, care desfasoara o actiune intensa de eroziune si transport, dislocind cantitati enorme de roca degradata. Pe linga astfel de procese, evidente sint activitatea antropica, manifestata predominant prin efectele despaduririlor, prin deschideri de drumuri locale si supra-umezirea solului datorita abundentei de izvoare, toate conducind la desfasurarea proceselor de degradare a suprafetelor interfluviale, versantilor, teraselor riurilor. Nu lipsesc nici alunecarile superficiale, acolo unde pantele sint mai accentuate si lipsite de vegetatie forestiera; astfel au fost scoase din starea de echilibru necesara unele portiuni de teren. Culmile depresionare larg tesite trec gradat, in sectoarele de confluente, in uriase conuri de dejectie .

Prilejul de a cunoaste caracterele formelor de relief din Muntii Semenic trebuie impletit si cu o imagine de ansamblu, pe fondul careia sint brodate multiplele aspecte de "rafinament' si detaliu care, de cele mai multe ori, ramin intiparite in amintirile de neuitat ale turistului si vizitatorului. Dar reconstituirea usoara a meleagurilor si a colturilor de natura plina de lumina si pasteluri, ori primul contact cu drumurile din Masivul Semenic, devin mai clare si instructive atunci cind cunoastem cu certitudine sectorul principal sau treapta majora a reliefului prin ale caror inlantuiri de peisaje am cutreierat. Sa retinem, de aceea, ca unitatea montana Semenic prezinta intre limitele sale trei compartimente distincte. Compartimentul central cu o desfasurare generala axiala nord-sud constituie treapta montana, cea mai inalta si reprezentativa, cu cel mai vechi relief din regiune. In cadrul lui sint cuprinse Semenicul inalt, Muntele Nemanul si Depresiunea Garina - Brebu Nou. Compartimentul submontan, care reflecta anumite diferentieri pe mai multe sectoare (central-estic; sudic; marginal-vestic; nordic), exprimind in peisajul geografic trasaturi de legatura si trecere gradata catre relieful specific arealelor depresionare de la bordura Muntilor Semenic. Compartimentul depresionar, cu pozitie periferica, contribuie la accentuarea caracterului de asimetrie generala a reliefului, inscriind in cadrul subunitatilor lui cele mai mici valori altimetrice.

Pozitiei si originalitatii peisagistice a Semenicului, i se alatura si nuante contrastante de natura climatica cu un specific rar intilnit in alte regiuni carpatice din Romania. Tablourile generate de clima sint magnifice. Pe timp senin si calduros, cind ploua si bate vintul, cind ninge si viscoleste, in zilele geroase ori cu ceata, Muntii Semenic te primesc totusi cu ospitalitate. Aproape in toate anotimpurile, ei ramin o gazda accesibila, cu multe decoruri fascinante, oricit de capricioasa si mohorita ar fi vremea. Harta topoclimatica a Muntilor Semenic este complexa si mozaicata, cuprinzind in cadrul ei o gama diversificata de nuante ale regimului parametrilor meteorologici. Adeseori, vara, blocul central al muntelui constituie "tribuna' de la inaltimea careia ti se infatiseaza imagini ale unui veritabil buletin meteorologic "pus in scena' de fortele naturii. Aflindu-te in plin soare pe platoul larg ondulat si golas al pajistei montane, poti sa urmaresti, din apropiere, cursa de viteza a maselor de nori care inainteaza cu unde argintii, alburii ori cenusii, intr-un curent plutitor pe deasupra culoarului larg si adinc al vaii Timisului. Catre sud, aria joasa a Depresiunii Bozovici se umple repede cu nori amenintatori sfisiati de sagetile sclipitoare ale fulgerelor. In timp ce la poalele Semenicului ploaia cade torential, sus catre culmile cele mai inalte, norii sidefii, rarefiati si usurati de povara lor de apa, escaladeaza versantii. Daca furtuna este puternica jos in vai si depresiuni, atunci ea isi anunta prezenta sus, la inceput prin picaturi mari si rare de apa, pentru ca apoi, aproape prin surprindere, sa invaluie prin tumultul norilor ei si al perdelelor de ploaie intregul masiv. Iarna, spectacolul oferit de fenomenele meteorologice prezinta un plus de frumusete devenind feeric.

In definirea ofertei turistice pentru Muntii Semenic, din ansamblul calitatilor geografice ale peisajului fac parte integranta conditiile climatice si, in mod deosebit, particularitatile de manifestare ale acestora, in functie de anotimp, dar si in trecere de la o luna la alta. Muntii Semenic sint atractivi in tot timpul anului, dar exista perioade cind natura din cadrul acestora se infatiseaza printr-o frumusete desavirsita. Chiar si atunci cind vremea devine nefavorabila, turistul descopera imagini de un inedit impresionant. Exista temeiuri pentru multe satisfactii si bucurii cind strabati drumurile din Masivul Semenic, dar toate acestea trec si prin filtrul pastelat, mai luminos ori mai intunecat, pe care il conditioneaza clima din regiune. De aceea, din "ghidul muntelui' nu poate sa lipseasca caracterizarea vremii, care indeplineste un rol de necontestat atunci cind pornesti la plimbare pe meleagurile din Muntii Semenic. Pregatirea echipamentului pentru drumetie nu poate sa treaca cu vederea anumite imperative ale conditiilor climatice specifice. Vacantele si concediile pastreaza in specificul lor calitatea pe care o are vremea pe culmile acestor munti.

Masivul Semenic este incadrat 'in sectorul cu clima continental-moderata al tinutului muntilor cu altitudine mijlocie. Datorita pozitiei sale, regiunea se afla sub influenta directa a maselor de aer dinspre vest si sud-vest. Particularitatile de etajare si compartimentare a principalelor sectoare montane conditioneaza o manifestare cu specific topoclimatic[26]. Ca urmare, sint posibile numeroase diferentieri ale valorilor medii ale elementelor meteorologice, in functie de treptele mai importante ale reliefului, expozitia acestora in raport de circulatia maselor de aer, orientarea fata de radiatiile solare s.a.m.d. Pe fondul general al conditiilor climatice regionale, caracteristicile topoclimatice se manifesta sub aspectul strict local al unor influente de tip submediteranean. Treapta inalta a reliefului montan, care depaseste altitudinea medie de 1 000 m, nu reflecta decit partial efectul unor astfel de influente climatice. De exemplu, intervalul rece este indeajuns de lung (6-7 luni), timp in care se inregistreaza temperaturi mici, iar stratul de zapada adeseori mai gros decit in alte masive montane mai inalte din Carpatii Meridionali este prezent aici mai mult de cinci luni pe an.

Temperatura aerului se caracterizeaza prin oscilatii anuale moderate, amplitudinile medii incadrindu-se intre 18 si 19C. Temperatura medie anuala pentru ansamblul montan prezinta valori cuprinse intre 9C si 4C, dovedind un echilibru termic relativ si o concordanta cu regimul unei umiditati destul de accentuate a climatului. Tinind seama de aceste particularitati ale distributiei generale a temperaturii aerului, rezulta ca exista conditii bune pentru desfasurarea activitatilor turistice in cadrul peisagistic al Masivului Semenic.

Pentru treapta cea mai inalta a reliefului situata la altitudinea de 1400 m, valoarea medie a temperaturii anuale este cuprinsa intre 3,5 si 4,0C, marcind o diferenta de circa 4-5C in comparatie cu sectoarele situate la poalele regiunii montane. In aceasta privinta, culoarul vaii Timis, Depresiunea Caransebes, Depresiunea Bozovici reprezinta areale cu debite suplimentare de incalzire, media anuala a temperaturii aerului fiind cuprinsa intre 9C si 10C, fapt conditionat de altitudinea lor mai mica, orientarea in raport cu deplasarea maselor si curentilor de aer cu grad ridicat de umiditate s.a.m.d. Cu toate variatiile inregistrate de regimul termic anual, Muntii Semenic pastreaza nota unui climat preferential pentru activitatea turistica, din care nu lipsesc nuantarile deosebit de originale ale anotimpurilor

Fig. 03

Temperatura maxima mijlocie incadreaza sectorul inalt al Muntilor Semenic la valori apropiate de 7,1C, in timp ce minima mijlocie se mentine la aproximativ 0,8C.

Temperatura maxima absoluta a atins valoarea de 27,6C la 14 iulie 1956, iar minima absoluta - 24,5C la 24 ianuarie 1963, remarcindu-se in acest fel o amplitudine termica absoluta de 52,1C, care se prezinta foarte apropiata de aceea din Muntii Tarcu (51,5⁰C), fiind apreciabil mai mica decit a orasului Caransebes (62,7C) si foarte mica in comparatie cu aceea a municipiului Bucuresti (74,6C). Regimul termic al aerului conditioneaza pe culmile inalte ale Masivului Semenic posibilitatea producerii inghetului aproximativ in noua dintre lunile anului (septembrie-mai), insumindu-se in aceasta privinta circa 155 zile, astfel ca durata medie a zilelor fara inghet se cifreaza la aproximativ 210. Cine pleaca la drumetie cu cortul prin Muntii Semenic este bine sa-si aminteasca faptul ca in ultima decada a lunii septembrie are sansa sa simta efectul termic al intiiului inghet, iar in primele zece zile din luna mai ingheturile tirzii sint un fenomen meteorologic aproape obisnuit, care devine si mai neplacut atunci cind sufla vintul rece din directiile N si NE.

Cerul senin da Masivului Semenic o imagine de reflectare ca intr-o imensa cupola de cromatica azurie. Cind norii argintii care platineaza vazduhul sint repede alungati de izbucnirile negurilor de furtuna, viscole si averse, natura intregului munte se tulbura, iar codrii intr-un freamat prelung iti transmit fiorul si nelinistea apropiatei schimbari de vreme.

Nebulozitatea medie anuala pe ansamblul regiunii se mentine in jurul valorii de 6,4. In lunile decembrie, februarie si martie, nebulozitatea depaseste valoarea de 7,0, iar in intervalul iulie-octombrie, aceasta scade la aproximativ 5,2. Partiala ori totala, nebulozitatea este prezenta in fiecare luna din an, numarul de zile noroase fiind de aproximativ 190, iar cele cu cer total acoperit de cca 110. Numarul de zile cu cer in intregime senin se cifreaza in medie la 65. Iubitorii de drumetii care isi indreapta pasii spre Muntii Semenic beneficiaza, insa, de o perioada cu timp frumos cu mult mai mare, deoarece zilelor senine li se adauga aproape jumatate din zilele noroase, cind nu se realizeaza conditii corespunzatoare pentru caderea precipitatiilor atmosferice.

Soarele este prezent un numar mare de ore deasupra culmilor si vailor din Muntii Semenic, asigurind celor care indragesc natura din aceasta regiune, numeroase imprejurari in care sa profite de efectul lui terapeutic. Cu foarte rare exceptii, soarele invaluie cu razele sale peisajul montan in fiecare dintre lunile anului.

Durata medie anuala de stralucire a soarelui insumeaza la nivelul cel mai inalt al muntelui 1741,5 ore, depasind de exemplu pe aceea de la Virful Tarcu (1561,8 ore), Virful Vladeasa din Muntii Apuseni (1696,0 ore), Predeal (1698,1 ore), Virful Omu din Muntii Bucegi (1597,6 ore). Din acest punct de vedere, cele mai insorite luni sint: august (240,6 ore); iulie (236,0 ore); iunie (204,0 ore); septembrie (195 ore), soarele aratindu-se cel mai putin in decembrie (59,5 ore) si februarie (72,5 ore). Iubitorilor de multa lumina, caldura si imagini peisagistice de un inedit deosebit le recomandam ca in zilele de efectiva vara montana sa intimpine rasaritul de soare in perimetrul de la "Trei Ape' - Garina si Brebu Nou, iar orele cind se produce apusul, pe marginea platoului de linga virful Piatra Nedeia. Cind peste bronzul obtinut pe litoralul Marii Negre doresti sa suprapui patina cromatica a soarelui din Muntii Semenic, citeva plimbari in cele doua directii mentionate sint de o maxima eficienta. In zilele senine de iarna, cura heliotermica o recomandam la adapostul oferit de peisajul din preajma statiunii turistice "Trei Ape', fie in apropierea cladirilor complexului turistic Semenic, in excavatiile largi si cu foarte mici denivelari ale depresiunilor de nivatie de la Baia Mare si Baia Mica a Vulturilor, acolo unde actioneaza mai putin curentii de aer rece.

Precipitatiile atmosferice sint deosebit de abundente in Masivul Semenic, regiunea constituind o exceptie in comparatie cu alte unitati montane cu altitudini mai mari situate atit in apropierea lui cit si in unele dintre sectoarele carpatice din nordul tarii. Contactul direct al maselor de aer predominante din directia sud-vestica, care detin o mare cantitate de umiditate aproape in tot timpul anului, conditioneaza revarsarea peste culmile Muntilor Semenic a unui volum de precipitatii atmosferice de-a dreptul impresionant. Citeva date comparative sint indeajuns de convingatoare in aceasta privinta. La altitudinea medie de 1400 m pe Muntii Semenic, cantitatea medie anuala de precipitatii atmosferice masoara 1402,7 mm, in timp ce, in Muntii Bucegi, la Sinaia (Cota 1500 m) se insumeaza 971,8 mm, la Virful Omu (altitudinea 2507 m) cad 1134,0 mm, iar in Muntii Tarcu (la inaltimea medie de 2000 m), se inregistreaza 1177,7 mm de precipitatii atmosferice. Acest volum mare de precipitatii atmosferice cade in regiune in timp de cca 150 de zile.

Lunile cu cele mai abundente cantitati de precipitatii atmosferice sint: iunie (211,1 mm); iulie (176,8 mm); august (158,6 mm); mai (155,9 mm) si aprilie (115,7 mm). Cele mai reduse cantitati se produc in martie (64,9 mm) si octombrie (65,0 mm). Surpriza deosebita o constituie ploile torentiale, care pot inregistra cantitati de apa exceptionale in interval de 24 de ore, ca de exemplu maxima de 196,4 mm de la 12 iunie 1968. In cadrul regimului anual al precipitatiilor atmosferice, un loc important il detin ninsorile, datorita carora stratul de zapada cunoaste o prezenta indelungata in intervalul rece al anului, cit si o grosime ce asigura desfasurarea unui sistem complet de activitati sportive. Intre prima zi (29 octombrie) si ultima zi cu ninsoare (3 mai) se afla cuprins un interval mediu de 187 de zile cind exista conditii efective pentru caderea ninsorilor, timp in care complexul turistic Semenic functioneaza si ca statiune montana pentru sporturile de iarna. Posibilitatile in aceasta privinta sint cu atit mai mari, cu cit datele medii ale primei zile cu strat de zapada (7 noiembrie) si ale ultimei zile (8 mai), delimiteaza un interval cu o durata de aproximativ 183 de zile. Pentru aceste considerente, Muntii Semenic detin un loc principal in "ierarhia' masivelor carpatice care au conditii optime pentru activitati sportive pe zapada, tinind seama si de existenta unui regim termic si a unei activitati eoliene lipsite de asprime.

Grosimea stratului de zapada joaca un rol esential in aceasta privinta. In prima jumatate a lunii noiembrie grosimea stratului de zapada nu depaseste, in medie, 10-15 cm, unele invazii de aer mai cald de la sud si sud-vest reusind sa-l topeasca destul de repede, incepind cu ultima parte a lunii noiembrie, grosimea zapezii creste treptat, astfel ca in majoritatea cazurilor ea nu mai poate fi topita de incalzirile trecatoare. Din decembrie si pina in martie, grosimea medie a stratului de zapada se mentine de 60-80 cm. In iernile deosebit de umede si reci stratul de zapada masoara grosimi maxime de 100-150 cm, conditionind astfel prelungirea anotimpului de iarna pina catre inceputul lunii mai.

Regimul vintului se afla sub influenta centrelor barice care actioneaza predominant din directiile sud, sud-vest, vest, nord-vest si nord (Fig. 4).

Frecventa anuala a vintului din directiile sud si sud-vest este de 35% iar a celor de la nord si nord-vest de 29%. Tinind seama de specificul acestei circulatii a maselor de aer, rezulta ca Muntii Semenic se afla in drumul curentilor de aer umezi si relativ reci, fatadele estica si sud-estica fiind mai putin expuse acestei influente.

Fig 04

Viteza medie anuala a vintului in sectoarele inalte ale regiunii montane prezinta valori de cca 10 m/s. Iarna, pe treptele cele mai inalte ale reliefului, viteza vintului in rafale ajunge la 40-45 m/s. Drumetiile pe caile rutiere si pe potecile din Masivul Semenic in intervalul rece al anului sint adeseori conditionate de caracterele manifestarii vintului in functie de frecventa unor praguri de viteza.[27] Daca pentru pragurile care nu depasesc viteze de 10-15 m/s nu apar dificultati deosebite pentru activitatile turistice in general, in situatiile cind aceste limite depasesc 25-30 m/s si chiar 35-40 m/s, conditiile devin mai dificile, mai ales cind se produc viscole, strat de zapada gros, ploi abundente si de mai lunga durata, temperaturi negative sub valoarea de - 10C, frigul devenind greu de suportat. Cele mai mari frecvente se inregistreaza pentru pragurile de 0-1 m/s; 2-5 m/s; 6-10 m/s; 11-15 m/s si 16-20 m/s, acestea inscriindu-se intre valori de la aproximativ 110 pina la 620 in perioada unui an. In cazurile pragurilor de 21-24 m/s; 25-28 m/s; 29-34 m/s; 35-40 m/s si mai mari de 40 m/s, frecventele se reduc sensibil, fiind cuprinse intre 1 si 50. Cind vintul inregistreaza viteze de acest gen, se recomanda practicarea deplasarii pe trasee cit mai adapostite, evitindu-se sectoarele cu o expunere maxima in fata curentilor atmosferici puternici, mai ales in perimetrele din cadrul platoului montan de maxima inaltime, in sectoarele unde versantii cu inclinare mai accentuata flancheaza vaile Birzava, Poneasca, bazinul superior al Nerei etc. Traseele situate pe fundul vailor adinci si orientate neconcordant in raport cu directiile de unde bate vintul puternic, sint arterele de circulatie preferentiala in asfel de imprejurari.

Brizele indeplinesc si ele un rol important pentru o desfasurare cit mai placuta a drumetiei prin Muntii Semenic. Efectul lor reconfortant, iar in zilele calduroase de august si inceput de septembrie remarcabil de tonifiant, trebuie folosit cu iscusinta pe cararile care urca cu panta mai energica spre virful muntelui, acolo unde padurea lipseste. Brizele care adie dinspre Depresiunea Bozovici, culoarele adinci ale vailor Minis, Caras, Poneasca, Birzava si Timis sint dintre cele mai prielnice, datorita aerului lor racoros si usor umezit. Cu totul diferita este influenta brizelor care se ridica ziiua catre munte venind din directiile E NE E si SE, datorita caracterului lor de curenti de aer mai uscat si incins. Urcind peste Muntele Nemanul, briza care escaladeaza versantii provenind din masa de aer din cadrul ariei depresionare de la Caransebes dovedeste lipsa calitatilor specifice circulatiei atmosferice diurne din directiile opuse. Pe portiuni mai restrinse, efectele brizelor nu se resimt si, acest lucru are loc mai ales pe drumurile din padurile cu arbori mai rari, in cadrul carora calmul atmosferic nu poate fi anulat in totalitatea lui de umbra slaba.

Fenomenele atmosferice deosebite (ceata, bruma, chiciura, poleiul, descarcarile electrice, grindina s.a.m.d.) completeaza tabloul sinoptic al caracteristicilor meteorologice si topoclimatice din Muntii Semenic. Dintre acestea, unele contribuie si la infrumusetarea ansamblurilor peisagistice, fara a scuti insa pe turisti si de anumite surprize mai putin placute, asa cum se intimpla atunci cind se formeaza chiciura. Altele devin uneori suparatoare, generind dificultati in special pentru vizitatorii mai putin deprinsi cu orientarea pe munte, asprimea frigului, conditiile create prin declansarea furtunilor etc.

Ceata se produce predominant in intervalele mai reci si mai umede ale anului, devenind o piedica pentru efectuarea traseelor turistice relativ mai lungi. De exemplu, media anuala se cifreaza la aproximativ 230 de zile cu ceata, ea fiind specifica ariilor depresionare, culoarelor adinci ale vailor si intr-o masura ceva mai redusa, celor mai inalte culmi din Muntii Semenic. In timpul anului, nu exista luna in care sa lipseasca zilele cu ceata totala ori partiala. Prezenta ei este posibila aproape in oricare interval al zilei si al noptii, pe timp senin, cind cerul este acoperit cu nori, dupa ploaie etc. In general, ceata este mai frecventa si mai persistenta in perimetrul vestic si sudic al Masivului Semenic si, cu totul local, in preajma lacurilor de acumulare de la "Trei Ape' si dintre Valiug-Crivaia.

Anotimpurile si sectoarele topoclimatice din Muntii Semenic au o serie de particularitati de factura proprie, regionala, care isi vadesc prezenta in ansamblul Semenicului. Datorita pozitiei matematice, conditiilor sale de asezare geografica si etajarii reliefului, se constata anumite diferentieri intre muntele propriu-zis, mai inalt, si periferia acestuia, alaturi de care se afla atasate ariile depresionare mari si culoarele de vale principale. Intre aceste doua categorii de trepte de relief distincte, se remarca o serie de nuantari in modul de comportare al elementelor meteorologice, in intervalul care se desfasoara de la zi la noapte, de la o luna la alta, conducind la conturarea unor conditii specifice anotimpurilor. Trasatura primordiala care angajeaza anumite cerinte ale activitatilor turistice o constituie faptul ca pentru sectorul montan inalt nu se poate face o departajare distincta a celor patru anotimpuri, asa cum sint ele cunoscute prin manifestarile lor climatologice obisnuite. Anotimpurile de tranzitie se afla predominant integrate prin regimul elementelor meteorologice la anotimpurile de opozitie. Primavara este mai mult o "prelungire domolita' a iernii iar toamna, in prima ei parte, o intirziere a unei veri mai racoroase si mai putin umede, la sfirsitul careia dupa o racire relativ rapida, se iveste un inceput de iarna timpurie. De aceea, nu toate anotimpurile "urca' in ansamblul nuantelor climatice pe culmile Muntilor Semenic. Cele patru "cadrane' ale regimului climatic anual ramin astfel relativ caracteristice pentru sectoarele periferice, in timp ce muntele mai inalt prezinta un interval rece si altul cald, durata lor fiind inegala.

Sezonul rece se desfasoara aproximativ din a doua parte a lunii octombrie pina la sfirsitul lunii aprilie, iar sezonul cald din a doua jumatate a lunii mai pina catre sfirsitul lunii septembrie. In unii ani, trecerea de la un sezon la altul se face destul de repede, incalzirile ori racirile producindu-se aproape surprinzator de galopant. Cele mai mici temperaturi medii ale aerului in sezonul rece se produc in lunile ianuarie, februarie, martie si decembrie, valorile fiind sub -2,0C. In perioada calda a anului, valorile termice medii cele mai ridicate depasind 10,0C sint in lunile iulie, august si iunie. Intervalele in decursul carora cad cele mai abundente precipitatii atmosferice sint: iunie, iulie, august, mai, perioade in care cantitatile medii sint cuprinse intre 150 si 210 mm. Sus, la nivelul celor mai mari inaltimi ale muntelui, nu exista luni in timpul carora sa lipseasca percipitatiile atmosferice, fenomenul de seceta fiind extrem de rar. Cele mai mici cantitati de precipitatii cad in lunile martie si octombrie, fiind de aproximativ 65 mm.

Masivul Semenic constituie cel mai important "rezervor' de ape din zona Banatului. El functioneaza ca un urias "castel de ape' de la inaltimile caruia sint "pompate' debite mari pe albii de riuri si torenti. Regimul precipitatiilor atmosferice, deosebit de bogat, asigura in permanenta un volum important de ape, in pinze freatice, izvoare, ape curgatoare, bazine lacustre de retentie si mlastini.

Un drenaj adinc si o infiltratie intensa conditioneaza mai multe orizonturi de ape freatice cu o deosebita calitate potabila. Debitele de ape subterane variaza in perimetrul Muntilor Semenic intre 2,6 si 7,0 l/s/kmp, fapt care dovedeste o contributie si o cota de participare foarte activa la alimentarea riurilor din regiune. Cea mai mare densitate a izvoarelor este specifica sectorului central al regiunii, ea marcind in principal perimetre de obirsii ale apelor curgatoare. Rocile metamorfice permit o circulatie buna a apelor de infiltratie si asigura un grad ridicat al calitatii acestora. Prezenta sisturilor metamorfice conditioneaza existenta izvoarelor si in cadrul versantilor, de la partile lor superioare pina la baza acestora, la nivelul fundurilor de vale, unde debitul lor devine mai bogat, in anii cind regimul precipitatiilor atmosferice este mai redus si, mai ales cind devin mai rare ploile in intervalul iulie-septembrie, debitele unora dintre izvoarele mai mici scad mult, ori seaca pentru un interval scurt, si, numai dupa caderea citorva ploi ele reapar. In perioada aprilie- iunie, pe suprafata larg valurita situata deasupra altitudinilor de 1350-1430 m, izvoarele se ivesc la tot pasul. Majoritatea acestora se transforma in siroiri de ape limpezi ce formeaza ochiuri de lacuri si balti care, odata cu scurgerea si infiltrarea mai adinca a apelor provenite din topirea ultimelor zapezi si a caderii ploilor frecvente, devin mlastini localizate in preajma izvoarelor permanente.

APELE CURGATOARE. Artere hidrografice numeroase, cu dimensiuni variate si debite bogate, strabat Muntii Semenic in toate directiile, de la cele mai mari pina la cele mai mici inaltimi. Prin culoarele de vai, riurile deschid unele dintre cele mai captivante drumuri de acces, datorita frumusetilor peisagistice ce le creeaza impreuna cu treptele de relief pe care le strabat, padurile ce le impodobesc, poienile care le imprima atmosfera de popasuri odihnitoare, cararile, soselele amenajate si localitatile in care pulseaza viata in ritmurile noi ale activitatilor social-economice. Doua riuri (Timis, Birzava), aproape la fel de importante pentru regiune, flancheaza marginile de est si de vest ale Masivului Semenic, lasind impresia ca vor sa-i delimiteze cit mai evident pozitia in spatiul geografic al Banatului.

TIMISUL izvoraste de sub virful Semenic, de la altitudinea medie de 1410 m, din perimetrul unor izvoare si turbarii de inaltime (tinoave). Primul sector, de la obirsie si pina la extremitatea sud-estica a localitatii Garina, este cunoscut prin denumirea de Piriul Semenicului, considerat si unul dintre primii afluenti ai Timisului avind bazinul hidrografic cu o suprafata de 29 kmp, iar lungimea cursului de 10,4 km. Privita mai larg, aria de obirsie a riului Timis mai include si alte cursuri de apa, toate situate la nord de virful Semenic, dar in pozitii altimetrice mai coborite. Astfel, de-a lungul extremitatii sale vestice, localitatea Garina este delimitata de Piriul Lupului, care prezinta mai multe puncte de izvoare situate sub Virful Radomir (1090 m). In aval de Garina, pe un traseu de aproximativ 6 km lungime, cursul Timisului este cunoscut sub numele de Piriul Gradiste. De la punctul "Trei Ape' in jos, pe tot parcursul sau, riul poarta apoi denumirea de Timis. In perimetrul Semenic si sectoarele de la poalele acestora, Timisul isi desfasoara valea pe o distanta de 69,4 km, iar bazinul hidrografic acopera o suprafata de 630 kmp din ansamblul sistemului hidrografic care masoara o arie de 5248 kmp. Fiind cel mai mare riu al Banatului, Timisul constituie artera hidrografica principala care dreneaza cursurile de ape din tot spatiul incadrat de Muntii Cernei, Tarcu, Muntele Mic si Muntii Poiana Ruscai. Bazinul hidrografic al Timisului se prezinta bine dezvoltat inca din sectorul montan inalt, unde primeste numerosi afluenti, dintre care mai importanti sint Piriul Brebu, cu o lungime a cursului de 5,7 km si o suprafata a bazinului de 16,3 kmp si Teregova avind o lungime de 14,8 km, ocupind un areal de 52,3 kmp. Cel de al doilea afluent se varsa in Timis in cadrul sectorului de bazinet depresionar unde se afla si localitatea Teregova. In acest spatiu se afla si gura de varsare a piriului Criva, pe valea caruia patrunde calea ferata si soseaua modernizata care trec peste Poarta Orientala (Pasul Domasnea, 515 m altitudine). Pina aproape de intrarea sa in culoarul tectonic, respectiv de la Teregova in aval, Timisul se infatiseaza ca un riu cu un evident caracter montan, albia sa minora coborind in medie cu 22-24 m/km, iar pe unele sectoare scaderile ei altimetrice inregistrind valori maxime de 38-39 m/km. De la Teregova, cursul Timisului isi schimba directia, orientindu-se de la sud catre nord, afluentii pe care ii primeste provenind din Muntele Nemanul si din Muntii Tarcu. Unul dintre afluentii sai, Piriul Rece, lung de 35,6 km, isi aduna apele de pe o suprafata bazinala de 172 kmp desfasurindu-si cursul, in mare parte, aproape paralel cu cel al Timisului, motiv pentru care albiile lor vecine fiind deosebit de largi au format impreuna o lunca mult extinsa cu infatisare de ses. In spatiul geografic al Muntilor Semenic, acest piriu masoara numai 8,3 km lungime si un bazin hidrografic de 10,2 kmp. Riul Fenes a contribuit la sculptarea unui bazinet de eroziune larg si asimetric in perimetrul localitatii Armenis, separind cele doua sectoare de chei ale riului Timis. Intre Armenis si Caransebes, afluentii de pe dreapta sint mai dezvoltati; cei de pe partea stinga, desi mai mici, aduc in albia Timisului volume mari de ape. Dintre afluentii care se varsa pe dreapta, mai importanti sint: Armenisul, cu o lungime de 4,5 km si un bazin cu o suprafata de 6,5 kmp; Ilova, lung de 6,2 km si un bazin care se extinde pe 10,5 kmp; Bolvasnita, cu un curs de 14,7 km si un bazin hidrografic de 28,5 kmp in arealul corespunzator Masivului Semenic si, Piriul Zlagna, al carui curs strabate pina la confluenta cu Timisul, un drum lung de 12,8 km, desfasurindu-si bazinul hidrografic pe un areal de 25,2 kmp. Cursurile situate pe stinga, reprezinta riuri care apartin in totalitatea lor Muntilor Semenic, unde si-au adincit profund albiile in cristalinul metamorfic, iar catre gurile de varsare in formatiunile de roci sedimentare. Slatina este un riu care izvoraste din partea centrala a muntelui, la nord-est de comuna Brebu-Nou, prezentind o vale puternic adincita, cu multe meandre incatusate printre stinci. Apele sale bogate si repezi se arunca cu forta peste treptele numeroase din talvegul[28] vaii, oferind privelisti in care natura te cucereste prin atractiile ei. Alungindu-ti oboseala drumului parcurs pe jos si antrenindu-ti curiozitatea, Valea Slatina te determina sa afli ce se mai poate ascunde, din frumusetile de nebanuit, dupa fiecare curba sau serpuire pe care o face, ademenindu-te cu jocul intortocheat al cursului sau. Lungimea riului este de 11,5 km, cuprinzind un bazin hidrografic cu o suprafata de 26,5 kmp. Goletul, un piriu care se aseamana mult cu riul Slatina, si-a deschis pe un front larg izvoarele sub virful Nemanul Mare, la altitudinea medie de 1100 m. Dezvoltarea sa viguroasa i-a determinat o lungime a cursului de 15,3 km si un bazin hidrografic extins pe 41 kmp, inscriindu-se astfel printre cei mai lungi afluenti de pe stinga Timisului. Cernetul Mare ia nastere dintr-o linie de izvoare amplasate pe versantul nordic al Nemanului Mic, la altitudinea medie de 1030 m, dupa care isi dezvolta o albie adincita in directia vest-est, varsindu-se in Timis la aproximativ 1,3 km sud de localitatea Petrosnita; bazinul sau hidrografic acoperind o suprafata de 13,5 kmp incadreaza un curs cu o lungime de 12,5 km. Deosebit de viguros, acest riu inainteaza activ cu obirsiile sale in interiorul muntelui, cumpana de ape care il desparte de bazinul hidrografic al Goletului ingustindu-se continuu, astfel ca Virful Nemanul Mic fiind atacat de riuri din directiile nord si sud isi perfecteaza trasaturile specifice unui martor de eroziune. Oarecum mascata, dar agresiva, lupta Cernetului Mare impotriva vecinului sau de izvoare dovedeste o tendinta de inaintare a obirsiilor acestuia pe teritoriul Goletului. In acest loc, unde se consuma de multa vreme un eveniment specific disputelor naturale de la izvoarele apropiate ale acestor riuri, se pregateste pentru viitorul indepartat implinirea fenomenului denumit "captare'. Deznodamintul acestuia il va constitui prelungirea sus la cumpana de ape a cursului Gemetului Mare si scurtarea printr-o "decapitare' a unei portiuni din albia riului Golet, obligat astfel sa cedeze "cuceritorului' un anumit spatiu din bazinul sau hidrografic. Este cit se poate de interesant ca atunci cind pasii ne vor purta pe aceste meleaguri sa incercam a patrunde cu privirea si gindul in aceasta taina a naturii din Muntii Semenic. Ne vom simti multumiti descoperind chiar la locul lui fenomenul, mai ales ca peisajul inconjurator este deosebit de atragator, iar linistea si umbra padurii in zilele calde te desfata si indeamna la meditatie. Poiana sau Valea Mare este ultimul afluent mai important pe stinga Timisului, situat aproape de periferia nordica a Muntilor Semenic. Bazinul lui hidrografic, cu o suprafata de 47,2 kmp, se dezvolta cu o simetrie frumoasa datorita afluentilor bilaterali cu dimensiuni si forte echilibrate. Gursul sau lung de 14,5 km incepe din apropierea bazinului riului Birzava, la sud-vest de localitatea Lindenfeld; prin unii dintre afluentii sai, isi extinde aria bazinului hidrografic catre sud, izvoarele acestora ajungind sub Virful Nemanul Mare. Valea Mare are calitatile unui traseu turistic cu atractii peisagistice inedite, fiind o calauza buna si placuta, care te conduce in interiorul jumatatii nordice a Masivulul Semenic si te readuce la poalele acestuia, la legaturile cu caile de comunicatie modernizate dintre Caransebes si Resita. La nord de acest din urma afluent, Timisul patrunde in Depresiunea Caransebes, parasind perimetrul Masivului Semenic, cu o vale foarte larga si cu maluri joase, terase bine dezvoltate si o lunca extrem de extinsa, prezentind infatisarea unui ses nivelat cu pinze alternative de aluviuni grosiere si fine. Acum, la sfirsitul incursiunii prin marea arie a bazinului riului Timis, este bine sa cunoastem citeva dintre caracteristicile hidrologice cu implicatii directe in ansamblul potentialului geografic natural din regiune. Retinem, de exemplu, ca in cadrul Masivului Semenic, riul prezinta un debit mediu cuprins intre 35,0 si 36,5 mc/s si un debit maxim cu asigurarea de 1%, care depaseste 1140 mc/s. Astfel de valori mari ale debitului maxim dovedesc faptul ca Riul Timis exceleaza in anumite imprejurari, producind in cazul viiturilor catastrofale volume de apa care ajung la valori de circa 170-175 milioane mc. De asemenea cu exceptia citorva sectoare, prezenta teraselor este specifica din bazinul superior pina mai jos de Caransebes, ele constituind cele mal propice terenuri pentru agricultura si asezari.

BIRZAVA flancheaza mai mult de jumatate din versantul vestic al Muntilor Semenic, avind izvoarele imediat la vest de Culmea Cracul Lung, de la altitudinea medie de 1080 m, la mica distanta de izvoarele vaii Poneasca. La numai circa 2 km catre est se afla situat cantonul silvic Cosava, unde intilnim si obirsiile piriului Cosava, afluent al riului Nera. Cumpana de ape care desparte aceste riuri este foarte joasa in raport cu pozitia punctelor de izvoare. Birzava isi poarta apele pe directia SSV-NNE, cu exceptia sectorului de obirsie si a celui din extremitatea nordica, unde valea se orienteaza pe un aliniament general E-V. Din lungimea totala a cursului sau de 130,3 km, pe teritoriul Masivului Semenic se afla numai 40,3 km, iar din suprafata intregului sau sistem hidrografic de 974,6 kmp, doar 187,2 kmp. Inclestarea puternica a apelor sale cu muntele a determinat aproape pe tot traseul sau in jos de Valiug, infatisarea de defileu alcatuit dintr-o vale mult adincita in lungul careia alterneaza sectoare mai inguste de chei cu bazinete mici unde albia se largeste. Birzava este un riu care desi primeste numerosi afluenti, acestia au dimensiuni mici si un regim de manifestare hidrologica de tipul unor organisme torentiale, avind debite de apa foarte variabile, transportind vijelios cantitati aprecibile de bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri. Riul Alb, afluent pe dreapta Birzavei, izvorasete de sub Culmea Certej (955 m), desfasurindu-si valea la contactul dintre sisturile metamorfice ale Muntilor Semenic si calcarele din Muntii Aninei. Prezenta rocilor din urmi constituie si motivul pentru care a fost denumit Riul Alb. Adincit sub forma de chei, isi desfasoara cursul pe o lungime de 9,8 km, suprafata bazinului sau hidrografic insumind 11,6 kmp.

Cerintele pentru utilizarea potentialului hidroenergetic, alimentarea cu apa a industriei si satisfacerea altor necesitati, au conditionat construirea unor canale de aductie, care preiau apa din diferite obirsii si albii ale bazinelor vecine si o dirijeaza in lacuri de retentie. De exemplu, pentru suplimentarea alimentarii cu apa a lacului de la Valiug, au fost construite canalele Semenic si Zanoaga. Canalul Semenic dreneaza spre albia Birzavei circa 30 kmp din sectorul de izvoare al Timisului, si aproximativ 7,2 kmp din bazinul superior al riului Nera, transportind un debit mediu de 500 l/s. Construit incepind din anul 1911, in mai multe etape, canalul traverseaza cumpana de ape din bazinele hidrografice ale Timisului si Nerei in cel al Birzavei, in punctul denumit inseuarea sau pasul Prislopului (1000 m altitudine). Lungimea canalului depaseste 26 km, are o panta medie de 1,8% si colecteaza debitele a 42 de ogase[30], folosindu-se in acest scop baraje mici din beton si lemn. Apele pe care le dirijeaza la castelul de echilibru "Semenic' sint conduse apoi la hidrocentrala "Crainicel' situata in apropiere de Valiug. Plimbarile placute de-a lungul canalului si privelistea reconfortanta de la castelul de apa terminal sint mult pretuite de turistii si vizitatorii Muntilor Semenic. Canalul Zanoaga colecteaza din arealul sudic al Muntilor Semenic apele de pe o suprafata de 16,3 kmp, realizind un debit mediu de 360 l/s. In afara unor foarte mici portiuni, valea Birzavei constituie cel mai important traseu turistic de pe latura vestica a Masivului Semenic, avind multi kilometri de sosea modernizata, permitind o patrundere comoda de la Resita la Valiug si Statiunea Crivaia, iar de aici, pe un drum modernizat, inaintarea catre obirsia riului. Itinerarul din lungul vaii este foarte pitoresc, prin imaginile de adinca perspectiva peisagistica, care abunda pe serpentinele soselei, frumusetea falnica a padurilor de foioase si amestec cu unele conifere, poienile bine insorite si brodate cu flori in pasteluri de neuitat, izvoare lesne de gasit, mai ales ca unele sint si amenajate pentru popasul celui insetat si multe alte conditii de atractie si delectare in mijlocul naturii.

NERA este un riu care te incinta cu feeria tablourilor sale impestritate cu verdele nuantat al arborilor si freamatul tainic al frunzisurilor. Padurile invesminteaza aproape in intregime acest mare sistem hidrografic din jumatatea sudica a Muntilor Semenic. Privind de la Piatra Nedeia in jos catre obirsiile Nerei, te cucereste repede, strecurindu-ti in suflet satisfactii depline, linia orizontului, a numeroaselor culmi masiv impadurite si aliniate aproape perpendicular in raport cu albia riului. Prin decupari adinci si aproape liniare, afluentii repezi rostogolesc prin vai inguste ca niste canale blocuri de piatra rotunjite din fuga la "strungul' apelor. Nera propriu-zisa izvoraste imediat la sud de Baia Mare a Vulturilor, izvoarele sale constituindu-se mai jos de Baia Mica a Vulturilor, intr-un curs cu directia nord-sud. Pozitia cea mai avansata a obirsiilor acestui riu este marcata de sectorul denumit Nera-Nergana, ale carei izvoare se afla la sud-est de Virful Piatra Goznei, la marginea depresiunii de nivatie Baia Mare a Vulturilor, de unde porneste prin trei suvite de ape, ale caror debite sint destul de variabile in decursul anului.

Legenda spune ca Nera a fost o neinfricata femeie-haiduc, care cutreiera tinuturile din partea sudica a Muntilor Semenic, facind dreptate cu flinta in fruntea unei cete de luptatori indirjiti. Ramasa vaduva, si-a crescut unicul ei copil, Nergana, care a devenit cea mai frumoasa fata de pe meleagurile Semenicului. Cu cit crestea, pe fata o cuprindea o dorinta mistuitoare sa stie ce se afla in Soare, pe Luna si in stelele care sclipeau pe bolta inalta si nemarginita a cerului din noptile senine. Privind continuu si neclintita de curiozitate si uimire la toti acesti astri, din ochii ei fermecatori au inceput sa cada lacrimi de oboseala. Din ele s-au format izvoare si mici lacuri cu ape cristaline care, dupa multi, foarte multi ani, se ivesc si astazi in clipocit molatec din interiorul pamintului. De acolo, Nergana, disparuta ca orice fiinta muritoare, isi trimite privirile ei patrunzatoare catre lumina zilei printre undele limpezi si racoritoare ale apelor de izvor. Din lungimea totala de 132,5 km, in spatiul montan al Semenicului, riul Nera isi desfasoara albia pe o distanta de 25,2 km, mentinindu-si directia generala nord-sud in cadrul unei suprafete a bazinului hidrografic de 141,2 kmp, reprezentind aproape o zecime din ansamblul bazinal de 1 363 kmp. Dintre afluenti, citiva sint mai importanti. Pe stinga primeste pe Nerganita ale carei izvoare pornesc de sub Tilva Nerganita Mare (1364 m), din locul numit Zanoaga[31] (1280 m) si trece pe la vest de Tilva Nerganita Mica. Pe dreapta doi sint afluentii mai mari. Piriul Cosava, care rezulta din unirea a doua. ramuri, Cotava Mare sub Culmea Printiului, foarte aproape de Nera si, Cotava Mica cu obirsia sub Virful Cracul Lung (1244 m) prezinta o vale ingusta salbatica, cu frecvente rupturi de panta (trepte) in talveg si versanti abrupti. Cursul sau are o lungime de 8,7 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 25,2 kmp. Cel de al doilea afluent, Hielisagul, isi desfasoara cursul lung de 10,7 km mai catre sud-vest, cu un bazin hidrografic dezvoltat in general simetric pe o suprafata de 24,2 kmp. Unul dintre afluentii importanti ai Nerei este Minisul care strabate arealul Muntilor Semenic pe un sector foarte mic, in extremitatea sud-vestica, de la confluenta cu Poneasca si pina in apropiere de intrarea sa in Depresiunea Bozovici. Izvoarele lui se afla situate in zona calcaroasa a Muntilor Aninei, sub Dealul Culmea (977 m). Lungimea riului pe bordura Masivului Semenic este de circa 9,5 km, arealul bazinului sau hidrografic in acest spatiu montan fiind de aproximativ 44,2 kmp. La numai 0,7 km in aval de varsarea riului Poneasca, valea Minisului se angajeaza in Cheile Bigarului care, desi cu mult mai scurte in comparatie cu alte sectoare de chei din lungul traseului vaii, se infatiseaza deosebit de pitoresti prin inaltimea si inclinarile mari ale versantilor, dar si prin interesul pe care il prezinta sub aspect turistic, marmitele laterale si de albie adinc incrustate, lapiezurile verticale si grotele deschise in peretii de calcar. In perimetrul cheilor, Minisul primeste ca afluent pe partea dreapta piriul Bigar, care izvoraste sub forma de izbuc de sub stinca denumita Cirsa Goznei. Pravalindu-si apele inspumate peste doua praguri cu aspect de cascade mici, unul situat in amonte, iar altul imediat linga confluenta, locul de varsare al Bigarului se observa usor chiar de pe Drumul National 57 B, in apropiere de linia alba care marcheaza pe soseaua asfaltata pozitia paralelei de 45 lat. nordica. Poneasca este cel mai mare afluent care isi varsa apele in Minis pe partea stinga, cursul sau fiind in intregime pe teritoriul Muntilor Semenic. De la izvoare care sint situate foarte aproape de obirsiile Birzavei si pina la confluenta, riul masoara o lungime de 13,2 km, iar bazinul lui hidrografic se extinde pe o suprafata de 47,2 kmp. Pentru iubitorii traseelor turistice de un inedit deosebit, care prefera mersul pe un drum in lungul apelor repezi de munte, cu umbra si racoarea padurii intrerupte, din loc in loc, de lumina mai calda a poienilor, le recomandam o plimbare pe Valea Poneasca, de care isi vor aminti intotdeauna cu nostalgie. Micile bazinete de confluenta din lungul riului constituie unele dintre cele mai atractive locuri de popas, pe drumurile care urca sau coboara in cadrul vaii.

LACURILE, in peisajul Muntilor Semenic sint prezente lacuri antropice (de baraj) si, in unele perimetre restrinse, unde apele stagnate provenite din izvoare si precipitatii atmosferice sint retinute de mici denivelari ale reliefului, se formeaza mlastini. Si unele si altele constituie dovada unei abundente de ape, caracteristica naturii din regiune.

Lacurile, pe linga functia lor economica de profil industrial, fiind incadrate sistemului hidroenergetic si de alimentare cu apa a orasului Resita, reprezinta o atractie turistica de performanta, prin conditiile pe care le ofera serviciile de agrement, odihna, excursii in perimetrul lor, cit si prin posibilitatile create cerintelor de sporturi nautice etc. Desi, datorita altitudinii mai mici a reliefului, Muntii Semenic nu sint inzestrati cu lacuri glaciare, totusi cele citeva bazine lacustre artificiale compenseaza, prin dimensiunile lor mai mari, pitorescul pozitiei si conditiile climatice blinde, valoarea turistica de acest gen prezenta in masivele carpatice inalte. Redutabile "porti ale apelor', barajele de pe valea Birzavei au zagazuit trei lacuri de acumulare, iar pe Riul Timis un lac de retentie. Pornind din Resita pe Birzava, spre interiorul Masivului Semenic, te intimpina pe soseaua din lungul vaii, la poalele Muntelui Nemanul, la numai 3 km de mers, intre confluentele piriului Secu si Riul Alb cu Birzava, lacul de acumulare Secu, al carui nume provine de la afluentul de pe stinga al Birzavei si localitatea miniera din imediata apropiere. Lacul flancheaza bordura de NV a Muntilor Semenic. Lung de aproximativ 4 km, cu o suprafata de 101 ha si un volum de apa de 14400000 mc, lacul gazduieste pe malul sau sting mai multe cabane turistice legate printr-o sosea asfaltata care pleaca din Resita. Impresionant prin dimensiunile si originalitatea constructiei, barajul lacului se afla situat imediat in amonte de varsarea piriului Secu. Lacul Breazova se desfasoara la o distanta de circa 14 km in amonte de coada lacului Secu, impreuna cu uzina electrica constituind un alt obiectiv turistic important. Situat in mijlocul unei paduri de amestec (foioase si conifere), lacul are o suprafata de 12 ha si un volum de 1230000 mc, constituind un minunat loc de popas in inima muntelui. Lacul Valiug, amplasat in amonte de localitatea cu acelasi nume, reprezinta ultimul lac de pe Birzava inainte de a se ajunge la obirsiile vaii. El se desfasoara ramificindu-se putin si pe vaile afluente, acoperind un areal de aproximativ 59 ha si acumulind un volum de apa de 10710000 mc. Constituie cel mai renumit si indragit loc de recreatie si activitate turistica de pe culoarul vaii Birzava; coada lacului ajunge pina in imediata apropiere a statiunii climaterice Crivaia. Intre localitatile Garina si Brebu Nou, la o altitudine medie de 815 m, se afla situat in bazinul superior al vaii Timisului, lacul de baraj artificial "Trei Ape'. Folosindu-se configuratia de chiuveta a reliefului, in sectorul de confluenta a trei piraie, Semenic care isi aduna apele de sub Virful Semenic si Culmea Nergana, Gradiste ce colecteaza apele de pe versantul cu paduri de molid de la nordul aceluiasi virf si de pe plaiurile golase de la Garina si Piriul Brebu care izvoraste de linga comuna Brebu Nou, din directia nord, a fost barat in aval cursul Timisului, rezultind astfel lacul antropic "Trei Ape'. Fostul bazinet de confluenta in prezent inlocuit pe o arie larga de chiuveta lacului poate fi considerat si "obirsia de jos' a Timisului, intrucit "obirsia de sus' a riului o constituie izvoarele propriu-zise ale piriului Semenic. Catre aceasta minuscula "mare' intramontana, constituind cel mai inalt lac de acumulare, ca pozitie geografica, din Masivul Semenic, converg cursurile mici din vecinatatea imediata, care isi varsa "tributul de apa' in acest nivel de baza[34] local. Marginita de plaiuri si finaturi insorite, de paduri cu aer racoros si mereu proaspat, oglinda lacului atrage prin farmecul ei tainic, cu locuri multe de popas si drumuri de excursii, ce se desprind din panglica lata a soselei asfaltate care leaga localitatile turistice Garina si Brebu Nou, cu resedinta de judet, municipiul Resita. Lacul "Trei Ape' detine pentru regiune si recordul in privinta volumului sau mediu de ape, 14800000 mc, acoperind o suprafata de 45 ha. Va invitam pe malurile lui pentru citeva zile de recreatie, constatind singuri cit de mult pretuieste o vacanta in preajma lacului.

MLASTINILE sint specifice sectorului cu relief inalt din Masivul Semenic, la altitudinea care depaseste in general 1350 m, ele fiind deosebit de frecvente pe "podul' montan desfasurat intre virfurile Semenic, Piatra Goznei si Piatra Nedeia. Rezultat al apelor provenite din izvoare si precipitatii atmosferice care stagneaza in interiorul depresiunilor si niselor de nivatie, mlastinile din Muntii Semenic stau amplasate pe turbariile groase presarate cu musuroaie de turba. Ele sint intilnite mai frecvent in sectoare cum sint Baile Mari ale Vulturilor, Baile Mici ale Vulturilor, Zanoaga Rosie etc. Primavara si la sfirsit de toamna, arealele ocupate de mlastini cresc vizibil mai ales in locuri cu denivelari pronuntate. Plimbarile si excursiile nu sint insa stinjenite de prezenta mlastinilor, datorita arealelor restrinse pe care acestea le ocupa, cit si faptului ca lumina zilei pune bine in evidenta verdele intens al vegetatiei hidrofile, ca pe un semnalizator optic de mare precizie. De asemenea, chiar daca un astfel de factor indicator ne scapa din vedere, apropierea unei eventuale mlastini ori punct de mustire al apei este sensibil "palpat' de transformarea mersului elastic si lansat cind turbaria este uscata, intr-un pas mai anevoios, care incepe sa se afunde, datorita excesului de umiditate care imbiba vegetatia de pajiste montana.

Invelisul de soluri din Masivul Semenic este in ansamblul lui zonal, avind particularitatile pedogenetice destul de variate si complexe, ca o consecinta a diferentierilor pe care le au conditiile fizico-geografice. Treptele de relief, pozitia si gradul de fragmentare al acestora, categoriile de roci si depozite parentale[35], specificul climatic, topoclimatic, etajarea vegetatiei etc. au condus la formarea solurilor de tip intrazonal. Solurile din Muntii Semenic au fertilitate si productivitate buna, cu exceptia unor perimetre reduse unde terenurile sint degradate (de exemplu, Dealul Gargaun care domina localitatea Teregova, mici sectoare cu mlastini si turbarii, etc.).

SOLURILE ZONALE. Pe culmile cele mai inalte sint prezente soluri brune acide subalpine, podzoluri humico-teriiluviale, soluri brune podzolice feriiluviale, precum si areale cu soluri brune acide, cele din urma intilnindu-se in perimetrul virfului Piatra Nedeia si Piatra Goznei. In cadrul etajelor cu vegetatie forestiera, formele reliefului sint acoperite cu soluri brune acide. Solurile brune podzolice, brune si brune acide se intilnesc si in zona depresiunii Garina - Brebu Nou si continua sa coboare pina in partea de vest a Depresiunii Caransebes. Pe Dealurile Sacosului de la marginea nordica a Muntilor Semenic, solurile brune podzolice sint intens erodate.

SOLURILE INTRAZONALE. Diferitii factori pedo-genetici locali, intre care o importanta deosebita o prezinta roca parentala, conditioneaza prezenta solurilor intrazonale relativ diversificate pe teritoriul Masivului Semenic. Pe traseele Timisului si Birzavei se dezvolta soluri argiloiluviale pseudogleice podzolice, iar pe luncile largi ale riurilor sint raspindite solurile aluviale, alaturi de care isi fac loc si solurile gleice. Sub forma de petice si fisii pe suprafata montana inalta a Semenicului exista soluri de mlastina si turba. Excesul de apa, descompunerea materiei organice si alterarea partii minerale genereaza la partea superioara a solurilor de mlastina si turba un orizont gleizat, cu acumulare de substanta organica. Turba din Masivul Semenic este de inaltime sau oligotrofa[36], fiind cunoscuta si prin denumirea de tinov, ea rezultind datorita prezentei formatiunilor parentale silicioase, climatului bogat in precipitatii atmosferice si temperaturilor in general scazute. Turbariile si solurile mlastinoase au fertilitate redusa, ele corespunzind in intregime arealului cu pajiste montana.

Masivul Semenic constituie o gradina impresionanta in ale carei covoare de vegetatie multicolora se contopesc genuri si specii de arbori, plante si flori daruite spontan de natura, ori cultivate de oamenii locurilor, cu multa pricepere si pasiune. Paduri, pasuni, finaturi, livezi si ogoare stau rinduite pe treptele mai mari si mai mici ale muntelui, prin vai si depresiuni, pe culmi inalte si plaiuri insorite, alcatuind impreuna un vesmint nu numai bogat si frumos, dar si original, care decoreaza peisajele geografice din regiune cu pasteluri in reflexe de lumina calda, atragatoare.

VEGETATIA DE TIP SUBALPIN. De la altitudinea medie de 1350 m in sus, pe culmile lipsite de padure, este prezenta vegetatia ierboasa specifica pajistei montane in structura careia sint pronuntat imprimate influentele antropice, in strinsa legatura cu defrisarile facute cu secole in urma. Datorita acestui proces, pe locurile despadurite s-a format un gol de munte, pe fondul caruia astazi se profileaza cele trei virfuri de stincarie cu aspect ruiniform si, cu totul izolat, pilcuri de molidisuri si fagete. In cea mai mare parte a ei, pajistea montana se intrepatrunde in sectoarele usor denivelate cu formatiuni de vegetatie de turbarie si mlastina. Din familia Cyperaceae fac parte: rogozul alpin (Carex curvula); graminee cum sint: firuta (Poa media), paiusul rosu (Festuca rubra), paiusul vulgar (Festuca varia), ovasciorul (Avenastrum versicolor), parusca (Festuca supina) si altele, care constituie furaje de calitate. La acestea se mai adauga: iarba stinilor (Agrostis rugastius), parul porcului sau taposica (Nardus stricta), patlagina de munte (Plantago gentianoides), iarba vintului (Agrostis tenuis) etc. Un farmec deosebit il dau numeroase plante cu flori, atragind atentia in mod deosebit clopotelul de stinca (Campanula alpina), cu flori albastru-violet pe margini, ale caror corole isi fac aparitia la mai putin de doua saptamini dupa echinoctiul de primavara; degetarutul (Soldonella pulsilla), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinum vitis idaea), iar in locurile mlastinoase frecventul muschi de turba (Sphagnum). Este regretabil ca frumoasa floare de Semenic (Helycrium arenarium DCm Graphalium aren) aproape disparuta, ramine mai mult o amintire pentru meleagurile acestei regiuni.

Pe stincarii se cuibaresc in petice cafenii-verzui si albicioase lichenii si muschii de piatra, iar prin crapaturi de roca imbatrinita de vreme patrund radacinile cimbrisorului (Thymus vulgaris).

VEGETATIA DOMENIULUI FORESTIER. Acopera cea mai mare suprafata din perimetrul Muntilor Semenic, incepind de la altitudinea medie de 1350 m in jos, cu exceptia unor culmi, virfuri izolate si poieni, in cadrul carora se desfasoara finate, livezi si, mai restrins, ogoare. Padurile coboara pina in vaile cele mai adinci, in ariile depresionare interioare si in cele de la periferia muntelui. Reflectind numai partial concordanta cu variatia pe verticala a factorilor ecologici, se constata o anumita etajare a speciilor de arbori. Fenomenul de inversiune in pozitia categoriilor de arbori se manifesta ca o consecinta a expozitiei versantilor, a dimensiunii culoarelor de vale, amplasarii sectoarelor depresionare etc. Sub golul montan, mai ales pe versantii nordici ai Semenicului, se intilnesc benzi si pilcuri intercalate de molid (Picea excelsa) si brad (Abies alba) de pe ramurile carora coboara prelung pisla de fire verzui-alburii de matreata bradului (Usnaea barbata). Padurile amestecate de molid, brad si fag se afla cantonate in centrul Masivului Semenic, ca de exemplu in perimetrul de obirsie al Birzavei, Timisului si Nerei. Padurile de fag au cea mai mare extindere, coborind de pe culmile montane pe funduri adinci de vai si depresiuni. Pe linga esenta dominanta Fagas silvatica cresc carpenul (Carpinus betulus), paltinul (Acer speudoplatanus), frasinul (Fraxinus excelsior), mesteacanul (Betula verosa), ulmul de munte (Ulmus montana), sorbul (Sorbus aucuparia), alunul (orylus avellana) s.a. In partea inferioara a etajului padurilor de fag se iveste in amestec gorunul (Quercus petraea). Prezenta gorunului este mai masiva intre 400 si 600 m altitudine, in timp ce arbori izolati escaladeaza culmile pina catre 1000 m inaltime. Structura padurilor pe care le formeaza este relativ complexa, intilnindu-se, printre alte genuri si specii Quercus polycarpa, girnita (Quercus frainetto), cerul (Quercus cerris), stejarul pufos (Quercus pubescens); sub forma insulara in Dealurile Sacosului si deasupra sectorului depresionar de la Caransebes se intilneste stejarul pedunculat (Quercus robur), iar pe versantii mai mult insoriti teiul argintiu (Tilia tomentosa), mierea ursului (Pulmonaria mollissima) etc. Pe sub arbori si arbusti cresc numeroase ferigi, ca de exemplu navalnicul (Dryoterius filis max), planta medicinala de mare valoare, coada calului (Equiselum maximum) s.a. In parchetele de exploatare forestiera si poieni cresc delicatele brinduse (Crocus banaticus), cu flori mari liliachii, care in lunile august-septembrie decoreaza verdele inchis al ierburilor de vinarita (Asperula ondorata), ce imbalsameaza suav aerul in serile si diminetile de vara. In padurile din Masivul Semenic sint caracteristice si unele elemente termofile, dar intr-o masura mai redusa, in comparatie cu regiunile montane din sud si sud-vest (Muntii Cernei, Almaj, Aninei si Locvei). Existenta acestora este legata de orientarea versantilor, altitudine, natura rocilor (de exemplu, calcarele) etc. Majoritatea speciilor din aceste paduri apartin etajelor forestiere prezentate anterior (cer, gorun, tei s.a.m.d.), carora li se adauga si anumite elemente de origine sudica, iubitoare de caldura: carpinita (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus), artarul trilobat (Acer monspessulanum), mai rar alunul turcesc (Corylus celurna), arbustul carpato-balcanic, liliacul salbatic (Syringa vulgaris), care nuanteaza unele trasaturi ale asociatiilor vegetale de tip submediteranean.

Padurile din Muntii Semenic trebuie privite de aproape, de la margini catre interiorul lor, de pe culmile cele mai inalte, pina jos pe firul vailor adinci. In inima lor vibreaza viata, freamatul vintului transformat intr-o simfonie a frunzisului infiorat de rafale ori mingiiat de adieri usoare ce imprastie mirosul proaspat de rasinoase si parfumul florilor si fructelor de padure. Oricind, codrii din Masivul Semenic te intimpina cu atmosfera lor monumentala, sobra si prieteneasca. Bogatia padurii este implinita pe margini de rodul tufisurilor alcatuite din zmeurisuri, coa-cazi, scorus (Sorbus acuparia), soc alb si rosu (Sambucus racenosa), cires salbatic etc.

VEGETATIA CULOARELOR DE VALE. Exceptind categoriile de vegetatie din domeniul forestier care, in buna parte, patrunde si in cadrul vailor, in lungul riurilor cu albii si lunci largi se dezvolta zavoaie alcatuite din esente moi cum sint: plopul alb (Populus alba), salciile (Salix alba, S. fragilis, -S. triandra) si pajisti formate din plante ierboase de genurile Poa pratensis, Carex vulpina, C. gracilis, C. distans s.a.m.d. Impreuna cu toate acestea, pe terasele apelor curgatoare se extind pe mari suprafete culturile agricole, apoi livezile, gradinile de legume etc.

Conditiile de mediu asigura existenta si dezvoltarea unei faune bogate si variate ca genuri si specii; pe treptele si formele diferentiate ale reliefului se rinduiesc specii tipice muntelui inalt. Elementele faunistice populeaza padurea, pajistea montana si apele, ele fiind reprezentate prin mamifere, pasari, pesti, insecte etc. Daca tinem seama si de faptul ca o buna parte din aceste vietuitoare constituie si un fond cinegetic, sporeste cu mult dorinta cunoasterii si pretuirii la fata locului a potentialului faunistic din Muntii Semenic.

MAMIFERELE detin ponderea cea mai mare in domeniul padurilor, ele avind insa o densitate de indivizi foarte variabila de la un sector la altul al Masivului Semenic. Dintre mamifere pot fi intilnite: caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), iepurele (Lepus timidus), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de padure (Martes martes), risul (Lynx lynx), care a devenit extrem de rar, pisica salbatica (Felix silvestris), pirsul (Glis glis), viezurele (Meles meles), soarecele gulerat (Apodemus tauricus), dihorul patat (Vormela peregusna) etc.

Pasarile aduc culmilor largi ale Semenicului o permanenta delectare cu ciripitul si orchestratia cintecului vesel, iar zborul lor fugar da plinul vietii din paduri, pajisti, pasuni, poteci si luminisuri. Cu miscari repezi, ochi vioi si zbor suplu sageteaza poienile fisa alpina (Anthus splnoletta), ierunca (Tetrastes bonasia), mierla de stinca si mierla de piriu nordica (Cinclus c.c.), apoi alunarul sau gaita de munte (Nucifraga casyocatactes), cu penajul intens colorat, cocosul de mesteacan (Lirurus tetrix), uliul pasarar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax).

PESTII abunda in cursurile superioare ale riurilor din zona Muntilor Semenic. Pescarii amatori pot prinde la undita de la pastravul indigen (Salmo trutta faria), zglavoaca (Cottus gobio), mreana vinata (Barbus meridionalis), pina la lipan (Thymallus thymallus) si alte specii de mai mica insemnatate piscicola.

REPTILELE sint in general rare, intre ele ivindu-se unele specii de serpi si sopirle.

INSECTELE sint numeroase si diverse, de la cele care misuna in interiorul si la suprafata solului, prin ierburi, pe copaci, pe oglinda apelor, pina la cele care planeaza in zboruri line ori in tisniri rapide. Fluturi si bondari multicolori, libelule, lacuste s.a.m.d. dovedesc ca lumea insectelor este deosebit de complexa si eterogena ca alcatuire.

Dovezile de populare a arealului Semenic sint dintre cele mai vechi, ele afectind constituirea in timp si prezenta indelungata si permanenta, de la poale si pina pe virfurile muntilor, a elementului etnic romanesc. Urmele de cultura materiala isi au inceputurile tocmai din epoca pietrei (paleolitic si neolitic); vestigii ale civilizatiei milenare s-au pastrat din etapa premergatoare bronzului pe valea Birzavei. Forme superioare de organizare sociala apar mai pronuntat in epoca fierului, cind dacii infiripa metalurgia. Ulterior, civilizatia romana, intensa si larg extinsa pe plaiurile Banatului, se face cunoscuta prin numeroasele castre militare, dintre care unele erau amplasate si in zonele periferice ale Semenicului (Caransebes, Balta Sarata, Buchin, Valea Timisului, Teregova, cit si in alte puncte de pe culoarul vaii Timisului). De asemenea, cercetarile arheologice din ultimul deceniu au reusit sa reconstituie stravechi artere de comunicatie de pe timpul romanilor, ca de exemplu pe directiile Slatina-Timis - Caransebes; drumul care inainta din Depresiunea Domasnea - Mehadia in lungul cursurilor inferioare ale riurilor Mehadica si Luncavita, trecind direct peste Poarta Orientala pentru a patrunde si continua catre nord, pe valea Timisului. S-a constatat ca aceste drumuri romane, chiar atunci cind urmareau cursul unui riu, se mentineau pe forme de relief mai inalte in raport cu firul vaii, preferind terasele, versantii cu inclinari mai reduse, spatiile interfluviale, evitind albia majora (lunca) frecvent inundabila. De exemplu, pa valea Timisului, drumul se mentine pe versantul drept, folosind pina la Jupa (Tibiscum)[37] indeosebi podurile teraselor a doua de 10-15 m si a treia de 20-30 m altitudine relativa . Folosind anumite trepte mai inalte ale reliefului, drumurile romane evitau unele obstacole naturale care constituiau dificultati pentru circulatie, asa cum sint Cheile Teregovei si Cheile Armenisului. Dezvoltarea intensa a castrelor si ridicarea unora dintre asezarile romane la rangul de orase (de exemplu Tibiscum), au creat conditii dintre cele mai propice pentru desfasurarea vietii pe aceste meleaguri banatene, unde mai tirziu s-a constituit formatiunea politico-teritoriala a voievodatului lui Glad. In prima jumatate a mileniului al doilea, populatia romaneasca crease in aceasta regiune asezaminte sociale si forme ale productiei economice cu un nivel social-politic dezvoltat. Pe fondul social-economic in permanenta dezvoltare, dupa anul 1700 au fost realizate primele forme de organizare ale industriei care folosea resurse minerale locale, avind ca centru principal uzinele din Resita urmate, incepind din secolul al XIX-lea, de instalatiile de la Otelul Rosu, Ruschita, Rusca Montana etc.

Prin pozitia lor, Muntii Semenic si imprejurimile fac parte dintr-o zona geografica de concentrare demografica, reprezentind un areal de rascruce si convergenta a cailor si fluxurilor comerciale. In decursul timpului, evolutia numerica a populatiei a cunoscut o crestere deosebita pentru culoarul vaii Timisului, Depresiunea Caransebes si perimetrul mai larg din jurul orasului Resita. Diferitele stagnari si stari de regres ale numarului de locuitori pina in preajma anului 1948, au fost conditionate de o serie de factori social-economici, ca de exemplu mortalitatea infantila si generala, consecintele celor doua razboaie mondiale, mentalitatea de a exista un numar redus de copii in familii etc. In ultimele trei decenii, cresterea populatiei a cunoscut un ritm ascendent si rapid. Excedentul natural al populatiei reprezinta unele variatii teritoriale, iar valorile pozitive ale sporului natural se mentin in jurul cifrei de 10%o, localitatile mai mari depasind in general aceasta limita. Exceptind orasele Resita si Caransebes unde densitatea medie a populatiei ajunge la 300-400 loc./ kmp, in cadrul regiunii montane aceasta inregistreaza valori de cca 20-25 loc./kmp. In lungul vaii Timisului, densitatea populatiei este de 30-50 loc./kmp.

POPULATIA PE SEXE reflecta tendinta de echilibrare intre grupa masculina si cea feminina.

POPULATIA PE GRUPE DE VIRSTA reflecta, de asemenea, o structura relativ echilibrata in evolutia demografica regionala. Ponderea populatiei care grupeaza tineretul pina la 19 ani si locuitorii grupelor de 20-39 ani insumeaza aproximativ 58%. Dezvoltarea industriilor cu traditii (siderurgica si constructii de masini), cit si mecanizarea muncilor de baza in agricultura au conditionat cresterea ponderii muncitorilor la peste 75%, motiv pentru care in ultimele doua decenii s-a modificat substantial si structura populatiei pe medii, in prezent predominind procentul populatiei urbane.

Prielnic vietii si activitatii omenesti, Masivul Semenic cuprinde teritorial o retea de asezari densa, in cadrul careia localitatile se afla dispuse nu numai periferic, dar si in interiorul regiunii. Unele dintre localitati, desi nu se incadreaza teritorial Muntilor Semenic propriu-zisi, se afla situate in imediata lor apropiere fiind strins legate prin functiile social-economice de formele multiple de activitate turistica din arealul geografic al acestora. Asa este cazul municipiului Resita, orasului Caransebes si al localitatilor Cuptoare, Secu, Tirnova, Apadia, Definesti, Ohabita, Rugi, Zervesti, Turnu Ruieni, Borlova, llova, Rusca, Luncavita s.a.m.d.

ASEZARILE RURALE, datorita specificului montan, submontan, al ariilor depresionare si culoarelor de vale, cuprind doua tipuri de organizare a habitatului si chiar a constructiilor: sezoniere si permanente.

ASEZARILE "SEZONIERE' alcatuiesc forme specifice de locuinte temporare, cunoscute prin denumirea de salase.[39] Unele dintre salase au infatisarea de case instarite. Atunci cind salasele au o functionalitate intensa si aproape neintrerupta in timpul anului, ele tind sa devina asezari permanente, mai ales cele care sint grupate la periferiile mai indepartate ale satelor. Asa sint de exemplu salasele care apartin comunelor Teregova, Slatina-Timis, Brebu Nou s.a.m.d.

ASEZARILE "PERMANENTE' - satele ofera privirii vizitatorului imaginile convingatoare ale unui categoric spirit gospodaresc. Satele din zona montana si piemontana practica o economie agricola concentrata preponderent pe zootehnie si pomicultura. Peisajele geografice montane din apropierea lacurilor de retentie si a principalelor culoare de vai si-au conturat in activitatea lor economica traditionala si preocupari de un profil nou, conditionate de functiile turistice si climatice, proprii de exemplu localitatilor Valiug, Garina, Brebu Nou. In privinta pozitiei si localizarii se constata ca satele s-au instalat preferential pe culoarele de vai cu terase si lunci bine dezvoltate, folosindu-se adapostul versantilor, asigurindu-se astfel alimentarea cu apa, apropierea si legatura cu diferitele cai de comunicatie si centre comerciale, contactul cu curentele de cultura spirituala specifice poporului roman. Vaile Timisului si Birzavei sint edificatoare in acest sens, ele reprezentind factori polarizatori deosebit de importanti pentru asezarile rurale, localitatile din cadrul lor fiind bine dezvoltate, populatia depasind cifra de 3 000 locuitori (Teregova, Slatina - Timis, Valiug). Procesul de sistematizare si gradul inaintat al vietii social-economice contribuie evident la eliminarea treptata a deosebirilor esentiale dintre sat si oras, astfel de localitati avind perspectiva transformarii lor in viitoare centre urbane. Dintre localitatile tipice din interiorul muntelui fac parte Brebu Nou, Garina si Valiug, asezari de "tip adunat'. Cladirile si-au pastrat din vechi timpuri atit forma cit si pozitia constructiilor de munte, model banatean. Localitatile Garina si Brebu Nou, situate in cadrul compartimentelor depresionare cu acelasi nume, au amplasamentul actual pe suprafata unor pajisti submontane de origine antropica, care s-au format pe locul unor vechi paduri de fag defrisate cu secole in urma insasi denumirea satului Garina inseamna "padure arsa', fapt care dovedeste conditiile obtinerii terenurilor pentru pasune, finaturi naturale, livezi si unele culturi agricole (secara, ovaz, cartofi). Comuna Brebu Nou ca si piriul care o strabate, isi trag numele de la "castor' (breb), un rozator cu blana pretioasa care, intr-un trecut nu prea indepartat, era frecvent prin aceste locuri. Soseaua asfaltata care porneste din statiunea climaterica "Trei Ape', trecind prin Garina si Valiug, asigura celor doua localitati din depresiune legaturi rapide si comode catre resedinta de judet, municipiul Resita.

Orasele, stiuate in apropierea Muntilor Semenic, indeplinesc un rol important in polarizarea activitatilor si fluxurilor turistice. Aparitia oraselor din cele mai indepartate timpuri a fost stimulata de pozitia lor geografica in raport de renumitele drumuri comerciale desfasurate pe flancurile regiunii montane, resursele subsolului si spiritul mestesugaresc de un distins rafinament si traditionala calitate tehnica al locuitorilor. Este edificator in acest sens faptul ca inca de pe timpul administratiei romane localitatea Tibiscum (Jupa, de azi) era unul dintre centrele urbane de prim rang ale Daciei, el echivalind cu rangul de municipiu, in decursul vremii si alte asezari existente astazi, datorita specializarilor mestesugaresti au primit functii urbane (Resita, Caransebes), pe care si le-au pastrat continuu, in etapa actuala intensificarea procesului de urbanizare fiind larg oglindita de noi si multiple activitati economice si sociale. Destoinicia, iscusinta si tenacitatea locuitorilor din aceste centre urbane, profund activizate si mobilizate de organele locale si organismele de conducere colectiva ale oamenilor muncii, constituie ansamblu! celor mai solide temeiuri ale dezvoltarii oraselor din regiunea Muntilor Semenic, pe cele mai inalte culmi ale civilizatiei si progresului.

MUNICIPIUL RESITA, resedinta judetului Caras-Severin, se desfasoara de o parte si alta a cursului Birzavei, la altitudinea medie de 225 m. In vatra actuala a orasului s-au contopit vechiul sat romanesc datat ca asezare in secolul XV si colonia muncitoreasca din apropierea uzinelor. Dezvoltarea Resitei ca centru industrial a inceput din etapa lucrarilor de construire si largire a uzinelor in preajma anului 1769, cind au fost adusi muncitori si de la Bocsa, in conditiile oferite de padurile care asigurau combustibil, existenta carbunilor, a hidroenergiei etc. Treptat, intra in activitate industriala furnale, sectii de fierarie, piese turnate din fonta, fabricarea sculelor etc. Aparitia uzinelor si modernizarea acestora, construirea unor linii de cale ferata care faceau legatura cu asezari mai importante din apropiere au contribuit intr-o masura importanta la dezvoltarea simultana, economica si urbana a localitatii Resita. La inceputul veacului XIX, Resita se conturase ca centru metalurgic important, reprezentind o puternica baza siderurgica si constructoare de masini. Marele oras are in structura sa o alternanta si impletire de sectoare uzinale cu spatii rezidentiale, uzina de astazi, producind anual mai mult de doua milioane tone de otel, fonta si laminate, un volum impresionant de masini grele, municipiul fiind un puternic centru de convergenta economica, intr-un proces neintrerupt de reconstructie si reutilare, sectiile de baza ale uzinelor resitene ofera noutati an de an. Oricind intri pe "portile' Resitei, incerci un sentiment de mindrie vazind o elocventa modernizare pretutindeni. Uriasul pod, cu funicularul care traverseaza orasul la 40 m inaltime, venind din valea Domanului si ducind calcarul necesar transformarii minereurilor de fier catre siluetele zvelte si impunatoare ale furnalelor impresionante prin marimea si linia lor eleganta, iti transmit fiorul unei legitime admiratii fata de minunatele creatii ale oamenilor muncii din Resita. Combinatul siderurgic, Fabrica de aglomerate de la Mociur si Uzina de motoare Diesel sint constructii industriale de mare importanta. Aceste caracteristici sint intregite pe zi ce trece de valorile civilizatiei materiale si spirituale de care se bucura cei aproximativ 91 000 de locuitori ai orasului. Procesul larg de sistematizare prin care trece azi municipiul Resita ii va imprima caracterele celor mai moderne trasaturi. Dupa anul 1952, rind pe rind, au fost cladite cartiere de locuinte noi cum sint: Lunca Pomostului, Moroasa, Lunca Birzavei, Gavindari s.a.m.d. In arhitectura orasului se profileaza edificii monumentale ca palatul postei si telefoanelor, casa de cultura a sindicatelor, teatrul de stat, cinematografe, magazine universale, hoteluri, restaurante s.a.m.d.

Excursiile si plimbarile turistice in Muntii Semenic, trebuie sa fie inaugurate si nu mai putin incheiate, trecind prin orasul Resita. Cei care merg frecvent in regiunea acestor munti sint atrasi intotdeauna de viata si noutatile care pulseaza neincetat in Resita, Orasul te primeste cu ospitalitate oricind, indemnindu-te in acelasi timp la drumetie pe culmile muntelui sau vecin, de la care primeste izvoare bogate in ape, o buna parte din forta energetica pentru industrie, lumina care alunga intunericul noptilor, dar si nepretuitele peisaje care-i desfata locuitorii dupa zile de munca rodnica. Muntii Semenic, de la inaltimile lor, ofera o belvedere unica asupra orasului, care se recomanda ca una din creatiile minunate ale omului vrednic de maretia pamintului romanesc.

ORASUL CARANSEBES, situat in aria depresionara cu acelasi nume, la confluenta riului Bistra cu Timisul, se incadreaza marginii de NNE al Masivului Semenic. Vatra localitatii s-a extins acoperind spatiul strabatut de vaile Potoc la nord si Sebes la sud. Lunca inalta (1-2 m) si prima terasa a Timisului (4-7 m) sint formele reliefului de vale care, datorita plani-tatii si desfasurarii pe spatii mari, au asigurat terenuri bune pentru constructii edilitare, astfel ca raza orasului a crescut mult in ultimul timp. La numai 4 km de multisecularul municipiu roman Tibiscum, din care astazi se pastreaza doar marturiile arheologice de la Jupa, Caransebesul s-a constituit ca o cerinta generata de concentrarea drumurilor comerciale si de tranzit de marfuri din perimetrul asezarii medievale Karan si al tirgului Sebes. Din anul 1290, localitatile apar atestate sub denumirea comuna de Caransebes - desi cele doua componente administrative si-au mai pastrat individualitatea pina in preajma anului 1450. Resedinta a Banului de Severin, orasul Caransebes a fost un puternic centru pentru activitati politice si social-culturale in epoca evului mediu. Dupa anul 1872, pentru o durata scurta, orasul a fost capitala cu functie de municipiu in cadrul comitatului de Severin, jucind un rol important in evolutia si propagarea traditiilor culturii banatene. Dezvoltarea orasului Caransebes a cunoscut dimensiuni de o valoare exceptionala dupa anul 1950, datorita numeroaselor dotari industriale, comerciale, social-culturale etc. In cadrul lui functioneaza astazi o intreprindere de constructii metalice, un combinat modern pentru industrializarea lemnului, fabrica de tigla, ateliere de zona C.F.R., un centru de prelucrare a minereului de mica, fabrici de piine, conserve s.a.m.d. Cu o populatie de circa 29000 locuitori, Caransebesul a devenit si un oras de tranzit turistic, apreciat mult de vizitatori pentru infatisarea sa placuta si conditiile confortabile pe care le ofera atit de aproape de poalele Muntilor Semenic. Din oras pornesc patru drumuri principale ale Banatului, care duc spre nord prin Lugoj la Timisoara; catre vest pe vaile Poganisului si Birzavei spre Resita; in directia est prin Sarmizegetusa, spre Hunedoara; spre sud catre Orsova si valea Dunarii.

Bogatiile naturale si conditiile oferite de peisajul geografic propriu Muntilor Semenic si regiunilor inconjuratoare sint valorificate cu spirit gospodaresc de locuitorii acestor meleaguri. Factorii istorici si social-economice au contribuit esential la dezvoltarea si cultivarea unor traditionale ramuri economice al caror nivel atinge in etapa actuala cel mai inalt ritm al dezvoltarii cunoscut vreodata in zona Masivului Semenic. Bogatiile subsolului asociate cu abundenta padurilor, pasunilor si finatelor naturale montane si fertilitatea solurilor au stimulat intotdeauna populatia la o activitate economica sustinuta si complexa.

Dezvoltarea industriei cu ramurile ei de baza, siderurgia si constructiile de masini, a determinat cresterea ponderii productiei industriale, marind rolul populatiei active muncitoresti si contribuind la consolidarea raporturilor orasului cu satul. In domeniul productiei agricole se remarca progrese deosebite in formarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

Transformarile profunde petrecute in structura si baza industriei in ultimele trei decenii ca urmare a procesului amplu de industrializare au conditionat cresterea impetuoasa a investitiilor, diversificarea ramurilor si dezvoltarea accelerata a productiei. Uzinele din municipiul Resita sint profilate pe multiple directii: combinat siderurgic cu un inalt grad de mecanizare si automatizare; constructii de masini cuprinzind fabrici de utilaj greu, motoare Diesel, subansamble, utilaje pentru industria chimica etc. Profilul industrial a devenit specific si orasului Caransebes, cu intreprinderi de constructii metalice, utilaj pentru morarit, industrializarea lemnului, materiale de constructie, industria alimentara etc.

Muntii Semenic constituie un rezervor important pentru fondul de materie prima necesara industriei energetice. De exemplu, lacul Valiug alimenteaza combinatele din Resita cu volumele necesare de apa tehnologica si hidrocentrala "Crainicel'.

INDUSTRIA EXTRACTIVA obtine unele resurse si din imediata apropiere a Masivului Semenic, ca de exemplu minereul de mangan de la Definesti, utilizat in tehnologia producerii otelurilor superioare.

INDUSTRIA METALURGICA este puternic dezvoltata avind o serie de elemente traditionale la Resita, acest oras ocupind locul al treilea pe tara dupa Galati si Hunedoara, fabricind fonta, oteluri aliate, oteluri speciale, laminate finite grele, mijlocii si usoare etc.

INDUSTRIA EXTRACTIVA A MINEREURILOR NEMETALIFERE este reprezentata si prin contributia adusa de exploatarile de pegmatite de la Teregova si Armenis, din care se extrag foile de minerale de mica folosite pe scara larga ca material izolator pentru piesele electrotehnice si in mod deosebit feldspatul necesar pentru industria ceramica si a sticlei.

INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI A PRELUCRARII METALELOR isi are centrul tot in puternica "cetate de foc' a Resitei, complexul uzinal de aici contribuind la echiparea multor fabrici si uzine al caror renume a depasit de mult granitele Romaniei (fabrica de tevi din Roman si de rulmenti din Birlad; uzinele "Tractorul' din Brasov; Combinatul siderurgic Galati; hidrocentrala de la "Portile de Fier' s.a.m.d.). Tot in marele centru de la poalele Muntilor Semenic, . se produc masini si utilaje necesare transporturilor feroviare, pe primul loc situindu-se subansamblurile de boghiu-motor pentru locomotive Diesel-electrice de 2100 CP, iar industria agregatelor energetice este specializata in productia de turbine cu abur de mare forta, turbine cu abur si generatoare electrice pentru centrale electrice, diferite alte utilaje electrotehnice, utilaje pentru industria siderurgica, masini si utilaje agricole etc.

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE incadreaza exploatarea rocilor calcaroase, a caror prelucrare se face la Resita si la Constantin Daicoviciu (nord de Caransebes), piatra de var pregatindu-se in cuptoare in perimetrul regional; de asemenea, ceramica bruta si prefabricatele ocupa un loc important in cadrul acestei ramuri industriale.

EXPLOATAREA FORESTIERA SI INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI. Masivul Semenic fiind bine impadurit detine un fond forestier important, culoarele de vai largi si ariile depresionare inlesnind exploatarea si transportul materialului lemnos, cu cele mai moderne mijloace. In bazinele riurilor Nera, Birzava, Timis si Poneasca exista importante rezerve de masa lemnoasa, in lungul lor fiind construite sute de kilometri de drumuri forestiere. Fagetele ocupa primul loc atit in privinta profilului de esente, cit si in privinta volumului de lemn exploatat, dupa care urmeaza fagul si apoi rasinoasele. Complexul industrial Balta Sarata situat in partea de sud a orasului Caransebes produce furnire pentru mobila si furnire tehnice, panele, mobila curbata, placi din particule aglomerate s.a.m.d.

INDUSTRIA USOARA este reprezentata prin citeva ramuri, asa cum sint confectiile, pielaria si industria alimentara, ele bazindu-se intr-o anumita masura pe obtinerea materiei prime si din zona montana a Semenicului, unde sint dezvoltate o serie de ramuri ale agriculturii in masura sa satisfaca anumite cerinte in acest sens.

Economia agricola se desfasoara la nivelul treptei de relief montan propriu-zis, in sectoarele piemontane de la bordura, in cadrul ariilor depresionare si culoarelor de vale. Activitatea din aceste categorii de perimetre geografice pastreaza o serie de note specifice cit si elemente care completeaza armonios profilul agricol regional. Prezenta unor conditii propice de relief, clima si soluri asigura un potential biologic optim pentru diferite culturi, pe fondul general al unei tehnici agricole moderne, in cadrul zonei montane predomina cresterea animalelor, practicindu-se o agricultura de proportii reduse, posibila mai ales in aria depresionara intramontana Garina-Brebu Nou si in unele sectoare de vale mai larga de tip bazinete, din cursurile superioare si medii ale riurilor Timis, Birzava etc. Culturile cerealiere de tipul porumbului, ovazului, orzului si secarei ocupa suprafete relativ mici. Pondere mai ridicata prezinta cartoful, plantele de nutret si perimetrele ocupate de finaturi naturale si pasuni. Padurile detin areale extinse, coborind de pe treapta montana pina pe culmile cu spinari prelungi si netede ale reliefului piemontan. Profilul functional-agricol al sectoarelor piemontane se caracterizeaza prin existenta mai intensiva a culturilor cerealiere, pomilor fructiferi si cresterii animalelor. In lungul culoarului larg al vaii Timisului, prezentind o extindere spatiala mai cuprinzatoare in vecinatatea orasului Caransebes, se afla cele mai mari suprafete cu livezi si pepiniere pomicole, existind comune cu o perfectionare de mult timp recunoscuta, ca de exemplu Teregova, Slatina-Timis, Buchin, Turnu Ruieni s.a.m.d., care atribuie bazinului pomicol din care fac parte o valoare de rang national. In componenta pomilor fructiferi predomina prunii, dupa care urmeaza merii, perii, ciresii. Excursiile de la sfirsit de vara si inceput de toamna te rasplatesc din plin in zona Muntilor Semenic, cu bogatia de fructe delicioase si parfumate, alaturi de frumusetea peisajelor scaldate in razele soarelui si pastelurile frunzisurilor din padurile care se pregatesc de iernat. Fructele de padure, afinele in primul rind, folosite in industria alimentara, fac si ele parte, alaturi de zmeura si mure din, placutele tentatii care te intimpina in plimbarile din Muntii Semenic.

Bogatia naturii inconjuratoare din Muntii Semenic, vrednicia, iscusinta si talentatul spirit gospodaresc al locuitorilor banateni, strins impletite cu tezaurul valorilor etnografice, folclorice si culturale, ofera posibilitati deosebit de mari pentru o multipla si originala gama de activitati si conditii turistice. Amploarea dotarilor turistice, care depaseste pe a multor masive montane din tara noastra, valorificarea complexa a acestora certifica calitatea si dinamica functionalitatii turistice. Zona Semenicului, prin obiectivele, programul de amenajare si sistematizare realizat, cit si in curs de desfasurare, constituie cea mai importanta concentrare turistica din Muntii Banatului.

Traditiile preocuparilor turistice din Masivul Semenic sint o reflectare concludenta a faptulu ca structura naturala a peisajelor locale este constituita in ansamblul ei din numeroase capacitati (cantitati) si calitati de potential natural apartinind componentelor fizico-geografice (relief, conditii climatice, hidrografie, soluri, vegetatie si fauna), indragit de multa vreme de localnici, acest "munte de linga casa', cum ii mai spun resitenii, ofera o multitudine de aspecte ale potentialului natural, cu implicatii directe si de un real efect turistic, prezente de la nivelul celor mai semete culmi, pina in vetrele stravechi ale depresiunilor si pe firul vailor care alearga in toate directiile cu panglicile lor de ape repezi si cristaline. Printre elementele de record ale valorilor de potential natural, conditiile de relief, clima si vegetatie, axate pe fondul unor dotari social-economice si amenajari turistice, dau regiunii acel optim de atractie si confort mult solicitat. Omul contemporan, dupa perioadele de munca, dornic de odihna activa, pasionat excursionist si sportiv, are nevoie pentru destindere si sanatate de cit mai multa natura integrala in mijlocul careia gazdele sa-i ofere conditii cel putin la fel de bune "ca acasa'.

Potentialul natural al turismului, prin specificul existentei sale regionale, prezinta o serie de categorii distincte. Privit prin prisma cuprinzatoare a regimului sau de functionalitate pentru interesele turistice, el poate fi: potential permanent si sezonier; activ si latent (in rezerva); total si partial.

POTENTIALUL PERMANENT corespunde in linii generale tuturor conditiilor pe care le ofera relieful Muntilor Semenic, favorabilitatea (pretabilitatea) elementelor climatice, particularitatile, alcatuirea si abundenta componentelor hidrografice, ale vegetatiei si faunei, pentru aceasta din urma importanta deosebita avind-o posibilitatile cinegetice. Existenta potentialului permanent a creat premisele necesare organizarii pe ansamblul Masivului Semenic a complexului turistic montan instalat la altitudinea medie de 1 410 m, cit si a statiunilor amplasate la diferite nivele altimetrice (Crivaia, "Trei Ape', Secu, Poneasca). De asemenea, in arealul depresionar intramontan functioneaza satele turistice Garina si Brebu Nou, existind posibilitatea ca si alte localitati asa cum sint Valiug, Teregova, Slatina-Timis s.a.m.d. sa fie organizate in acest sens.

POTENTIALUL SEZONIER constituie de fapt pentru Muntii Semenic o completare si o amplificare necesara serviciilor turistice, atit pentru intervalul cald al anului, cit si in cel rece. Daca baile de soare, plimbarile extrem de usoare si odihna in aer liber alcatuiesc o latura deosebit de activa a potentialului turistic estival, sporturile pe zapada pentru care exista dotari speciale, vacantele de iarna, petrecerea revelionului etc. reprezinta domeniul potentialului turistic hibernal.

POTENTIALUL ACTIV reprezinta o multitudine de aspecte pe care le imbraca sursele oferite turismului regional de catre natura inconjuratoare a muntelui. El cuprinde pe scara larga tot ceea ce poate fi utilizat si cunoscut de vizitatorii si turistii pasionati, provenind din cadrul pe care-l alcatuieste fiecare dintre componentele peisagistice. Tot in aceasta categorie se includ minunatele baze turistice, traseele frecventate, lacurile de agrement, activitati sportive, pescuitul, vinatoarea etc. In aceasta categorie se includ: partea centrala a regiunii montane, principalele culoare de vai (Timis, Birzava, Poneasca, Slatina, Minis s.a.m.d.); localitatile de trafic turistic pe ansamblul lor de spatiu fizico-geografic s.a.m.d.

POTENTIALUL LATENT (in rezerva) apartine in Muntii Semenic acelor locuri cu posibilitati de utilizare turistica, dar care fiind lipsite de anumite amenajari (baze de cazare, cai de comunicatie de un anumit grad de accesibilitate), ori sint in general mai putin cunoscute de vizitatori, nu se incadreaza pina in prezent in circuitul valorificarii turistice. Tinind seama de cantitatea si calitatea acestui potential natural, care poate sa intre in sfera unor dotari de perspectiva, el indeplineste si rolul de rezerva de potential, contribuind la suplinirea cerintelor de intensificare si extindere a exploatarii turistice viitoare. Bazinele vailor Slatina, Poneasca, Nergana si Cosava detin un astfel de potential natural latent. De asemenea, echiparea turistica a perimetrului din preajma virfului Piatra Nedeia va pune in situatie de valorificare aproape integrala capacitatea de potential. Amenajarea "spatiilor solare'[40] in apropierea carora sa se construiasca si terenuri de sport pentru tenis de cimp, baschet, volei, gimnastica simpla sau cu aparate in aer liber etc. vor pune in valoare activa cit mai multe dintre arealele cu potential de rezerva.

POTENTIALUL TOTAL asambleaza prin specificul sau intreaga gama de surse naturale care participa la sistemul activitatilor turistice din Masivul Semenic, atit in cadrul complexului situat la nivelul pajistei montane, a statiunilor, cit si in oricare alt sector sau punct din regiune. Statiunea Crivaia ofera conditii de potential natural turistic apartinind reliefului de vale a riului Birzava si sectorului din amonte al lacului de acumulare Valiug; conditii climatice caracterizate prin ore mai multe cu radiatii solare, adapost contra vinturilor; posibilitati pentru practicarea inotului si sporturilor nautice, pescuit si vinatoare; atmosfera si ambianta "ozonificata' a padurii din apropiere s.a.m.d. Statiunile Secu si "Trei Ape' se inscriu in aceeasi categorie a detinatoarelor de potential natural total, participind la asigurarea regimului de functionalitate turistica permanenta si la concentrarea celui mai puternic flux turistic interior din zona montana a Banatului.

POTENTIALUL PARTIAL este conturat in regiune de citeva caracteristici. Prin manifestarile lui cantitative si calitative este prezent in multe dintre compartimentele Masivului Semenic, fiind constituit din surse diferite de potential natural specifice pentru una sau doua componente fizico-geografice, formind adeseori "cupluri' de favorabilitate turistica. De exemplu: Cheile Timisului si Minisului impletesc in mod atractiv potentialul reliefului de vale cu cel al cursului de ape, statiunea Valiug; tablourile peisagistice deosebit de frumoase cu nuanta topoclimatica submontana de adapost si regim termic echilibrat; riul Slatina, afluent al Timisului, ofera o capacitate de potential partial incepind de la sectorul de obirsie, pina la intrarea in localitatea Slatina-Timis. Efectul deosebit al potentialului natural partial din Muntii Semenic consta si in aceea ca el intretine de-a lungul traseelor turistice de toate ordinele de marime si importanta necesarul de valori turistice.

Prezenta unor puternice centre industriale, agricole si comerciale in spatiul geografic al Semenicului, impreuna cu numeroasele si valoroasele edificii si institutii de cultura si arta contribuie la alcatuirea unei alte laturi a potentialului turistic, ce se caracterizeaza printr-o dinamica specifica. Acestor minunate bogatii din regiune li se alatura nestematele creatii etnografice si folclorice care isi au izvorul nesecat in stravechile traditii romanesti ale locuitorilor banateni, cu adinci radacini si amprente puternice in toponimia locala.

Orasele Resita si Caransebes reprezinta centre industriale, comerciale si culturale de prim rang, care asigura fluxurilor turistice confort, conditii de aprovizionare cu alimente si diferite alte marfuri; contacte cu mari obiective industriale si de alte profile economice; locuri si monumente istorice cu valoare de unicat; edificii arhitectonice, artistice; muzee de nivel judetean si orasenesc; sali de teatru si cinematografe; case de cultura; case memoriale; biblioteci; gradini si parcuri etc. Un anumit profil industrial mai prezinta si alte localitati, ca de exemplu Delinesti, Balta Sarata (incadrata orasului Caransebes), Armenis. Balta Sarata, reprezentind astazi un important combinat de mobila si furnire, se afla amplasata pe vatra unei asezari din epoca neolitica.[41] Cercetarile arheologice efectuate dupa anul 1970 au scos in evidenta faptul ca locuitorii de atunci duceau o viata sedentara legata de cultivarea plantelor, cresterea animalelor si alte indeletniciri casnice. Locuintele lor erau de suprafata, fiind construite dupa procedeul scheletului din pari si impletituri de nuiele peste care se lipea un strat de pamint. Uneltele de uz casnic si armele de vinatoare erau confectionate din silex si obsidian , materiale aduse prin intermediul schimbului comercial din sudul Dunarii. Alte unelte (risnite, topoare, dalti), au fost confectionate din pietre de riu luate din albia Timisului si slefuite in functie de nevoie. Torsul si tesutul la razboi era o indeletnicire mult practicata. De asemenea, ceramica grosolana de uz comun de culoare rosie si ceramica fina de culoare neagra si ornamentata cu incizii si pliseuri. Vasele miniatura imita in general vasele mari. Suprastructura asezarii a fost remarcata prin statuete antropomorfe si zoomorfe,, reprezentind divinitati feminine.

Dorintele de cunoastere a urmelor de culturi milenare care s-au succedat prin zona montana a Semenicului, pot fi implinite oprindu-se itinerarul turistic pe valea Timisului la Teregova. La numai doi kilometri nord de comuna, la confluenta Piriului Rece cu Timisul, se pot afla multe dintre tainele unui castru roman. Fortificatia acestuia a fost realizata intr-o prima faza cu val de pamint si, ulterior, cu zid de piatra, constituind dovada certa a unei indelungate dainuiri a castrului.

Numeroase centre agricole corespunzind comunelor si satelor din interiorul ori de pe marginea Muntilor Semenic constituie pirghii puternice ale economiei locale in care pulseaza intens viata in gospodarii instarite, sint cultivate frumoase traditii mestesugaresti impreuna cu datini stravechi si creatii folclorice romanesti ce vor dainui peste veacuri cu flacara lor nemuritoare.

Gama dotarilor turistice este deosebit de bogata si diversificata, ea fiind in masura sa raspunda exigentelor manifestate de turisti, in oricare perioada a lanului. De asemenea, capacitatile de cuprindere a numarului de persoane de catre dotarile turistice sint in continua crestere si ritm de modernizare, fapt care asigura in viitor posibilitati sporite pentru primirea si gazduirea vizitatorilor.

Bazele turistice sint reprezentate prin: Complexul muristic Semenic; statiuni turistice (Crivaia, "Trei Ape', Poneasca, Secu; comune si sate turistice (Garina, Brebu Nou); baze pentru agrement, sporturi nautice si pescuit fiind alcatuite din lacurile de acumulare; agentii si puncte de coordonare a turismului prezente in orasele apropiate (Resita, Caransebes), in cadrul (complexului turistic si al statiunilor turistice etc. Unele au regim de functionare permanent, altele sezonier.

Conditii de cazare sint constituite din: hoteluri, situate de la altitudinile cele mai mari (1410 m), pina la nivelul localitatilor de la baza muntelui; cabane si milet moteluri; hanuri; camere mobilate in orase, comune si sate; camping-uri. Regim de functioanre permanent si, sezonier, pentru camping-uri si unele cabane utilizate numai in intervalul cald al anului.

COMPLEXUL TURISTIC SEMENIC, situat la 1410 m altitudine, este alcatuit din numeroase genuri de cladiri si dotari.

Hotel Gozna cu 134 locuri permanente, repartizate in camere de doua, trei si patru paturi; are un restaurant cu trei sali insumind 205 locuri; confort complet (incalzire centrala, baie).

Hotel Semenic cu 150 locuri grupate in camere de cite doua si trei paturi; confort complet.

Hotel Nedeia cu 150 locuri, avind conditii similare celor mentionate anterior. Restaurantul Nedeia, cu 620 locuri. Vile cu incalzire centrala, sufragerie, bucatarie si grupuri sanitare comune: Mirela si Preluca, fiecare avind cite sase camere de un pat si sase avind cite doua paturi.

Vilele Rotunda, Piatra Alba si Nergana au fiecare cite opt paturi.

Cabana centrala, cu incalzire centrala si grupuri sanitare comune, are camere de doua, trei si patru paturi insumind aproximativ 110 locuri; este dotata cu un restaurant pentru turisti veniti la odihna cu bilete. In cadrul complexului turistic exista si cabane mai vechi ca de exemplu cabana Gemenele de linga statia meteorologica, mai putin modernizate si, in general, folosite de personalul din administratia serviciilor turistice, ori utilizate de alti beneficiari. Toate insumeaza o capacitate de cca 140 locuri.

Bazele de cazare au in majoritatea lor cluburi, televizoare, radiouri, jocuri de club etc.

La complexul turistic Semenic exista: 1 teleschi; 4 babyschi - lifturi; 4 pirtii de schi; 1 centru de inchiriat materiale sportive.

STATIUNEA CRIVAIA amplasata pe marginea sudica a lacului Valiug la altitudinea de 650 m, intr-o poiana puternic luminata in zilele insorite, este inconjurata de paduri dese de foioase. Are profil de statiune climaterica, fiind a doua baza turistica ca importanta si marime din Muntii Semenic. Conditiile climatice locale, la adapostul padurii si al culmilor montane, aerul tonificat cu mult ozon, posibilitatile moderne de cazare si alimentatie asigura conditii optime de odihna si reconfortare. De aci se pot face excursii placute la vila Semenic si pastravaria de pe riul Birzava, la circa o ora de mers in amonte, la Poneasca parcurgind un drum de aproximativ 3 ore, iar peste munte in numai doua ore si jumatate se poate ajunge la pestera Comarnic.

Baza de cazare este constituita din: hotel Birzava (130 locuri); Casa baraj (180 locuri); cabana Crivaia (96 locuri grupate in cele doua corpuri ale cladirii); "Popasul turistic' (74 locuri); mai multe casute (bungalowuri). Baza de alimentatie: restaurantul Crivaia (180 locuri); restaurantul Birzava (110 locuri); "Terasa Sernenic' (80 locuri). Dotarile cultural-sportive: club; popicarie mecanica; terenuri de tenis de cimp, volei, baschet; centru de inchiriat materiale sportive (barci cu vele, hidrobiciclete, rachete pentru tenis, mingi etc.).

STATIUNEA "TREI APE' situata sub versantul estic al Masivului Semenic, pe malul lacului de acumulare cu acelasi nume, la circa 850 m altitudine. Excursiile si concediile in statiune sint deosebit de placute datorita frumusetii peisagistice, aerului curat de munte, imprejurimilor pline de farmecul naturii si amenajarilor speciale pentru sporturi nautice preferate (plimbari cu barci, hidrobiciclete, strand). Preferintele pentru aceasta statiune turistica cresc datorita posibilitatilor mari si confortabile pentru cazare: hotel "Trei Ape' (125 locuri); cabane si casute (cca 80 locuri). Restaurantul cu terasa are 190 locuri. Pentru activitati sportive si de agrement exista: pirtie de schi, patinoar natural, terenuri de tenis si volei, barci cu vele, hidrobiciclete, conditii pentru pescuit.

STATIUNEA SECU se desfasoara in partea stinga a lacului de acumulare Secu, la altitudinea medie de 280 m, in ansamblul panoramic al culmilor submontane ale Masivului Semenic, bogat impadurite. Statiunea isi primeste vizitatorii in oricare perioada a anului, oferindu-le: hotelul Turist (60 locuri, cu restaurant de 80 locuri, bar de zi); hotelul Constructorul (40 de locuri, cu restaurant de 40 locuri si terasa; hotelul Splendid (21 locuri, cu restaurant de 22 locuri si terasa; vile; casute; loc de campare, intr-o astfel de ambianta placuta se incadreaza si conditiile oferite pentru agrement pe apa (barci cu rame, hidrobiciclete, inot, pescuit etc.).

STATIUNEA PONEASCA, cu lacul de acumulare de curind amenajat, este situata in apropierea confluentei riului Poneasca cu riul Minis, la cca 4 km catre nord de la drumul modernizat Bozovici-Anina. Este destinata taberelor de odihna pentru elevi, avind in perimetrul ei locuri bune pentru popas.

SATELE DE VACANTA GARINA SI BREBU NOU sint situate in depresiunea intramontana cu acelasi nume. Ele ofera pentru turisti: hanul Garina (restaurant, bar de zi); motelul Garina; camere mobilate la localnici.

Sint diversificate ca specific si grad de amenajare tehnica. Cai ferate modernizate, inclusiv electrificate, pe laturile de est si de nord ale regiunii. Sosele modernizate, pe flancurile de nord, est si sud, inclusiv in interior, de la Resita pina sus la Complexul turistic Semenic. In rest, sosele si drumuri partial modernizate, in curs de modernizare si nemodernizate. Perimetrul interior al Masivului Semenic este strabatut de numeroase poteci marcate ori nemarcate reprezentind trasee turistice deosebit de imbietoare, in majoritate cu regim permanent de utilizare. Transportul special pe cablu este asigurat printr-un telescaun, un teleschi si 4 babyschi-lifturi. Telescaunul a fost primul construit in tara noastra de uzinele din Resita, dupa sistemul cu un singur cablu; prezinta o lungime de 2972 m, realizind intr-o durata de 25-30 minute o ascensiune pe o diferenta de nivel de 658 m, intre marginea localitatii Valiug si Virful Piatra Goznei. Transportul se realizeaza cu circa 60 de scaune pentru doua persoane protejate de un mic acoperis metalic. Distanta dintre scaune este de 80 m, avind fiecare o sarcina de 180 kg. Viteza de rulaj (1,5 m/s=5,4 km/ora) permite o capacitate de transport de cca 120 persoane pe ora, indiferent de anotimp. Statiile de pornire si sosire au sali de asteptare. In zilele de marti, miercuri, joi, vineri, simbata functioneaza intre orele 11-13 si 15-17; duminica si in alte zile de odihna, intre orele 9-13 si 15-17; intre 15 iunie si 15 septembrie, functioneaza pina la orele 19; telescaunul nu functioneaza in ziua de luni. Urcind sau coborind cu telefericul, de la inaltimea cablului, turistului i se ofera imagini de performanta peisagistica care se intiparesc adinc in amintire (relieful, padurea, serpuirile repezi ale riurilor etc.), derulindu-se ca un film panoramic pe suprafata imensului ecran al peisajului montan. Teleschiul si babyschi-lifturile functioneaza cu o capacitate medie de 50 de locuri si isi deplaseaza sarcina de transport pe o diferenta de nivel de 140 m.

AMENAJARILE SI ECHIPAMENTUL PENTRU ACTIVITATI SPORTIVE, AGREMENT S.A.M.D. sint de calitate si in cantitati satisfacatoare. Statiunile din jurul lacurilor de baraj artificial de la "Trei Ape', Crivaia, Secu beneficiaza de amenajari pentru stranduri, detin ambarcatiuni pentru sporturi nautice, au posibilitati pentru pescuit etc. In arealul complexului turistic de la Virful Semenic, dupa caderea zapezilor se formeaza pirtii excelente pentru schi, bob, sanius, in acest scop existind posibilitatea de a se inchiria la fata locului echipament si material sportiv adecvat.

Alimentatia publica este asigurata pe cai si mijloace multiple. In orase, statiuni turistice, gari mai importante, in statiunile montane, la hotelurile turistice, moteluri s.a.m.d. exista restaurante de diferite categorii, bufeturi, baruri, cofetarii, gradini de vara, magazine alimentare cu profiluri specializate; centre de legume si fructe, piete cu alimente etc.

Existenta acestui fond de potential turistic bogat, diversificat, cu organizare si servicii dintre cele mai complexe si moderne, necesita, pe linga gospodarirea lui la un grad ridicat de eficienta, si o intelegere corespunzatoare din partea tuturor celor care beneficiind oricind de astfel de conditii trebuie sa dovedeasca spiritul unei raspunderi constiente fata de cerintele care vizeaza ocrotirea naturii inconjuratoare si folosirea atenta a tuturor categoriilor de dotare si amenajarea turistica aflate in regiunea Muntilor Semenic, intelegind bine sensul unor astfel de recomandari si dovedind in fapt practicarea lor, contribuim nemijlocit la pastrarea si folosirea rationala a unor izvoare de binefaceri si frumuseti care indeplinesc un mare rol pentru sanatatea si educatia oamenilor. Revenind pe aceleasi poteci de munte si reintilnind locuri de odihna, destindere si confort in care totul se pastreaza bine, asa cum altadata le-ai lasat, te simti cuprins de sentimentul bucuriei pe care il incearca intotdeauna un om adevarat.

Muntii Semenic pot fi priviti si admirati parcurgind drumuri si poteci in foarte multe directii. Nu exista traseu in lungul caruia sa nu incerci permanent placerea cunoasterii frumusetilor naturale, bucuria destinderii prilejuita de conditiile unei moderne echipari si dotari turistice. Tinind seama si de faptul ca regiunea nu prezinta obstacole naturale deosebite, iar distantele care trebuie sa fie strabatute sint accesibile multor categorii de virste, Masivul Semenic se prezinta ca una dintre renumitele atractii turistice din tara noastra.

Traseele turistice au o diagrama circulara aproape completa, ele desfasurindu-se de la bordura muntilor careia aproape ii dau roata si patrund pe toate treptele mari ale reliefului, culoarele de vai si sectoarele depresionare constituindu-se intr-o retea densa cu frecvente intersectari si racordari de directii. In privinta ierarhizarii, traseele din Muntii Semenic includ o gama de diversificare, de la cele mai inguste, care lasa loc numai pasilor, pina la magistralele de trafic intens pentru vehicule de mare capacitate si viteza.

Cai ferate si sosele modernizate cgre pornesc din cele mai indepartate colturi ale tarii conduc pe cei ce doresc sa admire frumusetile si sa beneficieze de tot ce constituie confort turistic pe intinsele plaiuri

ale muntilor ce domina prin edificiul lor intreaga regiune a Banatului.

CAILE FERATE SI SOSELELE care apartin provinciilor nordice, centrale si sudice ale tarii si respectiv pirtii de vest a Banatului, ajung in apropierea Masivului Semenic sub forma de puncte terminus ori sectoare apartinind magistralelor retelei feroviare si rutiere. Din sectorul nordic patrund catre regiune calea ferata si soseaua modernizata (DN6) din directia Timisoara-Lugoj, spre Caransebes. De la est, trecind prin pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, in lungul vaii Bistrei, se desfasoara traseul dublu de cale ferata si sosea modernizata (DN 68), care ajung in orasul Caransebes. Doua racorduri mici se articuleaza la aceasta sosea, ambele pornind de sub Muntele Mic: una de la Poiana Marului si pina la Otelul Rosu si a doua care trece prin Borlova si ajunge la Caransebes. Din compartimentul sudic al tarii, legaturile de cale ferata in perimetrul Muntilor Semenic se realizeaza prin intermediul liniei magistrale electrificate Drobeta-Turnu Severin - Orsova - Herculane - Poarta Orientala, de unde se intra in sistemul de traseu turistic periferic care inainteaza spre Caransebes. Drumul national 6 are itinerar comun cu cel al caii ferate. Pe directia SSV, legaturile sint posibile pe soseaua modernizata de interes turistic (DN 57B) dintre Crusovat si Sopotul Nou, prin Depresiunea Bozovici, far de aici, in continuare pe soseaua in curs de modernizare, care trece prin Carbunari si ajunge la valea Nerei, pe care o traverseaza prelungindu-se printr-un segment modernizat pina la racordul cu artera de circulatie de la periferia de sud-vest, care vine din defileul Dunarii (DN 57) trecind prin Oravita si de acolo la Anina. Din Oravita, la Anina, drumul poate fi parcurs si pe calea ferata al care! traseu se afla situat mai la nord, serpuind printr-un peisaj carstic de un pitoresc de exceptie. Tot de la Oravita, pina la Gradinari, un dublu racord, de cale ferata si sosea modernizata, face legatura cu magistrala rutiera catre Resita (DN 58). In acest centru judetean se realizeaza legaturile si din directia Berzova-Bocsa, pe cale ferata si sosea modernizata (DN 58 B). Din municipiul Resita, marginea de nord-vest a Muntilor Semenic este flancata de calea ferata electrificata si magistrala rutiera (DN 58) care trec prin orasul Caransebes.

Doua sint marile orase de convergenta si divergenta ale permanentului flux turistic angrenat in zona Muntilor Semenic. Conditiile pe care le ofera aceste centre urbane se manifesta in foarte multe privinte: legaturi de transport, posibilitati de cazare si de aprovizionare cu carburanti pentru masini, alimente, posibilitati de cunoastere stiintifica, culturala etc., agentii pentru efectuarea diferitelor servicii turistice s.a.m.d.

MUNICIPIUL RESITA ofera un volum mare de obiective, conditii si servicii turistice.

Agentii, birouri, oficii, gari.

- Oficiul judetean de turism (O.J.T.) Caras-Severin, Bd. Lenin nr. 2. Telefon 1 34 80.

- Biroul de turism pentru tineret (B.T.T.). Cartier Moroasa, Parcul Tineretului. Telefon 1 3701.

- Asociatia judeteana a vinatorilor si pescarilor sportivi. Cartierul Moroasa. Telefon 1 2931.

- Directia judeteana de posta si telecomunicatii. Str. Libertatii nr. 18-20. Telefon 11818; 11919.

- Oficiul P.T.T.R. Resita. Str. Libertatii nr. 18-20. Telefon 1 1075.

- Agentia de voiaj C.F.R. Str. 7 Noiembrie nr. 46. Telefon 1 11 67.

- Autogara D.R.T.A. (autobuze). Str. 6 Martie. Telefon 1 37 62.

Hoteluri, restaurante, baruri

- Hotel Semenic. Bd. Lenin nr. 2. Telefon 13378 (categoria I. restaurant, restaurant-autoservire, bar de zi).

- Restaurant Nera. Piata Doman. Telefon 1 3206.

- Restaurant Intim. Bd. Republicii nr. 2. Telefon 31081.

- Restaurant Terasa trandafirilor. Bd. Muncii. Telefon 30986.

- Braseria Nera. Piata Doman. Telefon 1 1095.

- Braseria Moroasa. Str. Petru Maior nr. 16. Telefon 1 37 47.

- Braseria Miorita. Bd. Republicii nr. 6. Telefon 31353.

- Bar Melody. Str. 6 Martie nr. 22. Telefon 1 22 94.

- Restaurant expres. Str. Horia nr. 18. Telefon 1 1770.

Obiective auto-moto

- Statie P.E.C.O. Str. Caransebesului. Telefon 30660.

-Statie P.E.C.O. Str. Timisoarei. Telefon 11323.

- Autoservice (reparatii auto). Str. Timisoarei nr. 1. Telefon 31059.

- Magazinul moto-sport (piese auto). Bd. Republicii nr. 4. Telefon 31521; 311 31.

- Statie de taximetre. Str. Bega nr. 1. Telefon 1 1327.

- Statie de taximetre. Piata Republicii. Telefon 12071.

Complexe comerciale

- Magazinul universal Victoria. Bd. Republicii nr. 13. Telefon 31270.

- Magazinul universal Modern. Bd. Lenin nr. 26 A. Telefon 1 1948.

- Magazinul universal Nera. Piata Doman. Telefon 1 39 86.

Centre sanitare

- Salvarea si AJIRAM. Str. Timisoarei nr. 26. Telefon 31131.

- Spitalul unificat. Str. Spitalului nr. 16. Telefon 1 1630.

- Spitalul judetean. Micro II. Telefon 31310; 31610; 31710.

- Policlinica Micro II. Telefon 31775.

- Farmacia nr. 111. Lunca Birzavei. Telefon 31542.

Obiective culturale, distractive, recreative

- Teatrul de stat. Str. Libertatii nr. 37. Telefon 12591.

- Cinematograful Cultural. Str. Libertatii nr. 46 A. Telefon 1 25 45.

- Cinematograful Dacia. Lunca Birzavei. Telefon 3 11 67.

- Cinematograful Muncitoresc. Piata Republicii nr. 17. Telefon 1 30 80.

- Casa de cultura a sindicatelor. C.S.R. si ICMR. Str. Libertatii nr. 40. Telefon 1 3336.

- Ateneul Tineretului. Cartier Moroasa, Parcul tineretului. Telefon 1 1321.

- Biblioteca judeteana. Aleea tineretului nr. 5. Telefon 31981.

- Muzeul de istorie al judetului Caras-Severin. Str. 7 Noiembrie nr. 8. Telefon 1 31 27.

- Muzeul de locomotive. Str. Timisoarei.

- Parcul si gradina zoologica. Cartier Resita, Scoala de beton.

-Stadionul. Str. Valea Domanului. Telefon 12625.

-Strandul turistic. Cartierul Lend II. Telefon 13375.

- Bazinul de inot. Bd. Lenin. Telefon 1 34 72.

ORASUL CARANSEBES, al doilea ca marime in cadrul judetului Caras-Severin, indeplineste un rol deosebit de activ pentru miscarea turistica specifica Muntilor Semenic, atit ca baza de plecare si sosire, cit si in privinta numeroaselor obiective existente in raza lui functionala. La forta valorii sale turistice un aport substantial il aduce fondul cultural al orasului. Muzeul de istorie locala, cu sectii de etnografie, arheologie si istoria orasului, detine un patrimoniu documentar foarte bogat si extrem de valoros, ca de exemplu exponate apartinind municipiului roman Tibiscum. Ansamblurile arhitectonice clasice, ca de exemplu silueta cladirii consiliului popular orasenesc, se imbina armonios cu constructiile moderne. Vizitatorul este placut impresionat de zona de agrement din cartierul Teius, in raza caruia se ridica blocuri de locuinte noi si se afla strandul municipal.

Agentii, birouri, oficii, gari

- Oficiul judetean de turism (O.J.T.) Caras-Severin. Piata Republicii nr. 1, Telefon 12335.

- Asociatia vinatorilor si pescarilor sportivi. Str. Libertatii nr. 6. Telefon 1 1390.

- Oficiul P.T.T.R. nr. 1. Str. Libertatii nr. 12. Telefon 1 1317.

- Oficiul P.T.T.R. nr. 2. Telefon 1 28 49.

- Agentia de voiaj C.F.R. Str. 30 Decembrie nr. 13. Telefon 1 24 40.

- Autogara D.R.T.A. (autobuze). Splaiul Sebesului. Telefon 1 26 29.

Hoteluri, moteluri, restaurante

- Hotel Bistra. Str. 30 Decembrie. Telefon 1 27 20.

- Motel Tibiscum. Aleea Dilmei. Telefon 11255.

- Restaurant Central "Pomul Verde'. Str. 30 Decembrie nr. 8. Telefon 1 2622.

- Restaurant Dunarea. Str. Libertatii nr. 2. Telefon 1 1749.

- Restaurant Nord. Cartierul Tiglariei. Telefon 12427.

Obiective auto-moto

-Statie P.E.C.O. Str. Sesul Rosu. Telefon 11715.

- Autoservice (reparatii auto). Str. Sesul Rosu. Telefon 1 22 19.

- Magazin moto-sport (piese auto). Str. Nicolae Balcescu.

- Statie de taximetre. Parcul Dragalina. Telefon 1 1443.

Complexe comerciale

- Complexul comercial Tiglariei. Telefon 1 2427.

- Autoservire. Str. 30 Decembrie nr. 17. Telefon 1 2758.

- Magazinul-alimentar "Unic' (autoservire). Str. Retezat nr. 1. Telefon 1 2451.

- Magazinul alimentar "Delicia'. Str. Grivita Rosie nr. 2 Telefon 1 2721.

Centre sanitare

-Salvarea. Str. Gradinilor nr. 12. Telefon 11070.

- Spitalul orasenesc. Str. Gradinilor nr. 12. Telefon 1 1423; 1 1881.

-Policlinica. Str. Gradinilor nr. 12. Telefon 11608. - Farmacia spitalului. Str. Gradinilor nr. 12. Telefon 11718.

- Farmacia nr. 19. Str. 30 Decembrie nr. 12. Telefon 1 2841.

- Farmacia nr. 20. Piata 23 August nr. 4, Telefon 1 25 84.

Obiective culturale, distractive, recreative

- Cinematograful tineretului. Piata 23 August nr. 1. Telefon 1 1077.

- Cinematograful C.F.R. Str. Nicolae Balcescu.

- Casa de cultura. Str. 30 Decembrie nr. 10. Telefon 1 26 09.

- Biblioteca oraseneasca. Str. 30 Decembrie nr. 39. Telefon 1 1591.

- Muzeul de istorie. Str. Bistrei nr. 2. Telefon 1 21 93.

- Parcul Dragalina. Str. 30 Decembrie.

- Statuia generalului Ion Dragalina, din parcul cu acelasi nume.

- Stadionul C.F.R. Aleea Dilmei.

Dezvoltarea social-economica regionala valorificind complex potentialul natural a creat implicit si activitatilor turistice o serie de inlesniri, intre care posibilitati de a folosi ca trasee chiar din zona marginala a Masivului Semenic, cai de comunicatie aproape in totalitatea lor modernizate.

1. Resita-Caransebes[44]

Posibilitati de acces: cale ferata si sosea modernizata (DN 58) Distanta: 41 km pe calea ferata; 44 km pe sosea. Durata: 1 ora pe calea ferata; ora cu masina, 1 ora cu bicicleta, pe sosea; 8 ore mers pe jos.

Caracteristici: Traseu accesibil permanent; trei locuri principale pentru parcare auto; statii PECO la Resita (2 st.); Caransebes (1 st); agentie A.C.R. (Resita, Bd. Lenin nr. 2); autoservice (Resita). Doua statii de cale ferata si o autogara. Cazare: 3 hoteluri la Resita; 1 hotel si 1 motel la Caransebes; camping la 8 km pe soseaua Resita-Caransebes. Alimentatie publica si diferite alte magazine la: Resita, Caransebes, Ezeris, Brebu etc. Restaurante si bufete la Resita, Caransebes si in alte localitati. Obiective turistice: Muzee judetean si orasenesti; vestigii romane; monumente arhitectonice; gradini publice; stranduri; gradina zoologica, rezervatii paleontologice (fosilifere). Trasee de legatura: de la Resita, catre est, itinerar spre statiunea turistica lacul Secu (traseul 5); in directia sud-est, prin localitatile Secu, Cuptoare, Valiug, spre statiunea Crivaia si Complexul turistic Semenic (traseele 6 si 7).

Traseul pe cale ferata prezinta avantajul conditiilor de trafic frecvent (circa 8 ori in 24 de ore), in directiile Resita-Caransebes si Caransebes-Resita. Spre deosebire de sosea, calea ferata ofera alte imagini peisagistice datorita specificului desfasurarii sale, ca de exemplu in perimetrele de la Banita, Cilnic, Ezeris, Cornutei Banat. Trenul trece prin statiile: Resita Noua (2 km); Resita Nord (4 km); Banila-Cilnic (9 km); Ezeris (14 km); Brebu (22 km); Poganis (27 km); Cornutel Banat (33 km); Valea Paltinisului (38 km); Caransebes (43 km); intre Resita Noua si Banila Cilnic, calea ferata se afla in imediata apropiere a Drumului national 58, iar de aici si pina la Caransebes, intre aceste doua cai de acces se pastreaza o distanta medie cuprinsa intre 0,5 si 3,5 km.

Traseul pe sosea se desfasoara prin localitatile: Soceni (10 km); Brebu (18 km); Paltinis (34 km); Caransebes (44 km). Soseaua in directia Caransebes se desprinde, spre dreapta, din magistrala Resita-Timisoara, la circa un kilometru inainte de intrarea in noul cartier Lunca Birzavei din municipiul Resita. Avantajul deplasarii pe sosea este deosebit, datorita posibilitatilor multiple de oprire prin zavoaiele, pasunile, livezile si pilcurile de padure, plantatii si aliniamente de arbori falnici, vara cu umbra placuta, prezente pretutindeni. De asemenea, serpentinele si punctele mai inalte din lungul soselei ofera privelisti odihnitoare, cu aer curat, printre dealurile domoale si larg valurite ale Sacosului si Poganisului. Dupa cei 10 km parcursi pina la Soceni, in imediata apropiere, pe valea Turislava, la cca 350 m de Drumul national si la aproximativ 250 m, valea Politoania, in sectorul de pasune comunala (islaz) si intre plantatii de pomi fructiferi, se afla bogate puncte fosilifere, cu moluste rare. Unele dintre acestea sint unice, datind din pannonian (la Turislava) si sarmatian[45] (la Palitoania), asa cum sint unele genuri proprii Banatului (Timisia, Socenia, Carasia, Moesia, Replidaenia, Prophillicardium etc.), de asemenea, se mai gasesc fosile de gasteropode, urme de pesti s.a.m.d. Aceste exemplare fosile se afla in formatiuni geologice alcatuite din alternante de pietrisuri, nisipuri si argile. De aici, drumul se parcurge catre localitatea Brebu, al carui nume indica faptul ca in trecutul nu prea indepartat existau foarte multe baraje construite de castori (brebul), animale rozatoare cu blana pretioasa, care in prezent nu mai exista. De la comuna Brebu, un drum nemodernizat duce in directia NV, la localitatea Zor-lentu Mare, pe valea Poganisului, unde se afla urmele unei asezari neolitice. Tot de la Brebu, catre sud-est, o sosea secundara trece prin satul Valeadeni (5 km de Brebu), veche asezare cu nume roman, in cimitirul careia se pastreaza o cruce din lemn datind din secolul XVII, de pe vremea otomana, declarata monument memorial. De aici, pe distante scurte, se poate merge in localitatile Apadia, Definesti, Ohabita, Rugi, situate pe mici intinderi sapate de piraie pe marginea dintre cristalinul metamorfic al Muntilor Semenic si rocile sedimentare care cladesc Dealurile Sacosului. Soseaua in serpentine largi cu panta prelunga muleaza unduirile domoale ale dealurilor din sectorul riului Poganis, orientindu-se in directia localitatii Paltinis (In traducere romaneasca s-a pastrat pina nu de mult denumirea de Valea Boului), vechiul Caput Bubalis roman, inscris pe itinerarul lui Castorius din secolul III si cunoscut prin denumirea de Tabule Pentingeriana, Pe Dimbul Bisericii, spinare de deal neted in comuna Paltinis, se profileaza silueta unei vechi biserici din lemn construita in secolul XVII, monument arhitectonic care are in interior citeva picturi de icoane de o deosebita importanta artistica. Soseaua coboara lin in lungul vaii Timisului, intrind dupa scurt timp in orasul Caransebes.

2. Caransebes - Petrosnita - Slatina-Timij - Armenis - Teregova - Pasul Poarta Orientala - Domasnea - Cornea - Iablanita (de aici, spre Mehadia si Baile Herculane).

Posibilitati de acces; cale ferata electrificata si sosea modernizata (DN 6). Distanta: 60 km pe calea ferata; 60 km pe sosea. Durata: 1 ora pe calea ferata; 1 ora cu masina, 3 ore cu bicicleta, 13-14 ore mers pe jos, pe sosea. Pentru parcurgerea traseului pe jos, se recomanda intreruperea lui pentru o noapte la Teregova in perimetrul acestei localitati, pe linga odihna necesara pentru drumul strabatut, existind si obiective turistice atragatoare.

Caracteristici: traseu permanent; statii PECO la Caransebes si Mehadia; locuri de parcare la Slatina-Timis, Sadova Veche, Armenis, la sud de Armenis la schitul "Piatra scrisa', Teregova, Pasul Poarta Orientala, Iablanita, Mehadia. Cazare: 1 (un) hotel si 1 (un) motel la Caransebes; camping la "Piatra scrisa'; posibilitati de cazare in localitatile de pe traseu, la localnici, iar in lungul soselei exista numeroase puncte pentru instalarea cortului. Alimentatie publica (inclusiv bufet), la Armenis, schitul "Piatra scrisa', Teregova, Domasnea, Mehadia. Obiective turistice: Monumente istorice si vestigii la Turnu-Ruieni; in apropiere de Rusca. Monumente arhitectonice: biserici romano-catolice la Slatina-Timis si Armenis; schitul "Piatra scrisa', de la sud de Armenis. Monumente ale naturii: cheile Armenisului si Teregovei; imagini zoomorfe si "ripele negre' pe valea Mehadica etc. Trasee de legatura: De la Buchin, pe Valea Mare, spre Muntele Nemanul (traseul 8); de la Slatina-Timis, spre Brebu Nou, statiunea "Trei Ape' (traseul 9); de la Teregova la statiunea "Trei Ape' (traseul 10); de la Domasnea - Cornea, prin labalnita si Lapusnicel catre Depresiunea Bozovici (traseul 3); prin Mehadia, in directiile Herculane, Orsova.

Traseul pe calea ferata se desfasoara avind ca puncte de trecere statiile: Caransebes, halta (2 km); Balta Sarata (6 km); Valea Timisului (9 km); Petrosnita halta (12 km); Valisoara halta (15 km); Slatina-Timis (21 km); Armenis (28 km); Teregova (33 km); Poarta (39 km); Domasnea-Cornea (45 km); Cornea halta (48 km); Crusovat (53 km); Iablanita (60 km). De la Iablanita, legatura pe calea ferata se face in directia Mehadia-Baile Herculane.

De la fereastra vagonului, turistul are posibilitatea sa admire privelisti de un inedit deosebit, care se deruleaza in lungul vaii Timisului, intr-un cadru mereu variabil si placut datorita alternantelor de sectoare largi cu terase de riu acoperite de ogoare si livezi si locuri cu infatisare de coridoare prin care calea ferata se inscrie in curbe largi. In oricare interval al anului, traseul te indeamna sa-l parcurgi, convingindu-te ca merita sa faci popasuri cit mai dese, cunoscind, admirind si acordind timp necesar pentru odihna si destindere.

Traseul pe sosea trece prin perimetrul localitatilor Buchin (6 km); Valea Timisului (9 km); Petrosnita (12 km); Valisoara (15 km); Bucosnita (18 km); Slatina-Timis (21 km); Sadova Veche (25 km); Armenis (28 km); Teregova (33 km); Domasnea (45 km); Cornea (48 km); Crusovat (53 km); Iablanita (60 km). De aici, drumul se continua in directia comunei Mehadia si a statiunii balneoclimatice Baile Herculane.

Deoarece itinerarele pe calea ferata si sosea sint strins legate, mai ales prin apropierea care exista intre ele, prezentarea traseului in detaliu se va face concomitent pentru amindoua, subliniind atunci cind este cazul elementele specifice cure le diferentiaza.

Inainte de a parasi zona orasului Caransebes, catre sud-est, pe valea Sebesului, afluent pe dreapta al Timisului, o sosea modernizata trece prin localitatea Zervesti (6 km), apoi prin Turnu Ruieni (11 km). La 2 km de ultima localitate, la stinga, pe coama neteda a unui deal, se afla constructia medievala "Turnul lui Ovidiu', datind din anul 1467, cladita din blocuri de piatra cimentate intre ele cu mortar din var, zidurile atingind grosimi de 1-2 m. Turnul cu forma rotunda este consolidat in exterior prin contraforturi. De la inaltimea acestui edificiu, cindva folosit ca loc de observatie si paza, se vede catre vest intreaga vale a Timisului, iar dincolo de ea silueta masiva a Muntilor Semenic. In continuare, soseaua se orienteaza in directia satului Borlova, iar de aici patrunde pina la poalele Muntelui Mic, de unde telescaunul aluneca lin pe deasupra culmilor si vailor pina la cota altimetrica de 1545 m, la complexul turistic Muntele Mic.

Revenind pe traseul principal din lungul vaii Timisului, la Buchin ai impresia ca te afli intr-o cimpie, datorita extensiunii albiei Timisului si a teraselor acestuia, in apropiere de care se ridica coasta dealului pe care satul Prisian si-a presarat casele construite gospodareste, avind infatisare de vile, multe dintre ele cu un etaj. Comuna Buchin este legata de orasul Caransebes prin citeva curse de autobuz, pe zi. Ambele localitati au conditii bune de aprovizionare, precum si gazde dispuse sa ofere cazare turistilor. Pe malurile Timisului, locurile de camping si baie in apele riului ne asteapta in tot intervalul cald al anului. De la Buchin, prin satul Prisian, in lungul riului Valea Mare, o sosea nemodernizata ne conduce prin livezi, poieni cu finaturi si paduri cu cintec vesel de pasari, covor moale de frunzisuri si arbori falnici catre localitatea Lindenfeld situata pe latura de nord a Muntelui Nemanul (traseul 8). Inaintind catre sud, calea ferata si soseaua urca continuu pe poduri si terase insorite si decorate cu rindurile de arbori ai livezilor ce patrund pina la piciorul muntelui. Catre vest se profileaza versantul abrupt al Muntilor Semenic, care se opreste uneori brusc chiar deasupra albiei Timisului. Imediat sub aceasta coasta priporoasa stau, la adapost, pilcurile de case din localitatile Petrosnita, Bucosnita si Golet. La circa 20 km sud de Caransebes, soseaua modernizata coboara la nivelul luncii Timisului, din ea desprinzindu-se spre dreapta un drum pietruit, care traverseaza fisia de lunca si ajunge in comuna Slatina-Timis, pe care o traverseaza, urcind apoi continuu pe culmi prelungi, care flancheaza valea Slatina bine impadurita. Aproape de obirsiile riului se ajunge pe goluri de munte cu poieni, pasuni si finaturi, in capatul de nord-est al comunei Brebu Nou. De aici, drumul ne conduce la statiunea turistica "Trei Ape', de unde se transforma in sosea modernizata in directia Garina - inseuarea Prislop, urcind la complexul turistic Semenic (traseul 9), sau coboara in valea Birzavei, la Valiug, pentru a face legatura cu soseaua care vine de la Resita (traseele 4, 5 si 6). La Slatina-Timis poate fi vizitata biserica romano-catolica, monument arhitectonic, zidit in secolul XVIII. Dupa 2 km, catre sud, in amonte de Sadova Veche, calea ferata strabate un tunel, iar soseaua se strecoara strins pe linga albia Timisului pentru a parcurge Cheile Armenisului retezate cu multa energie de catre apele riului in masa sisturilor cristaline de origine metamorfica. Dupa iesirea din chei, pe stinga soselei, mai multe trepte daltuite direct in roca se opresc la intrarea unei grote in interiorul careia se afla amenajat un mic schit cunoscut de localnici si turisti prin denumirea de "Piatra scrisa'. Acest gol in stinca reprezinta un rest al unei pesteri mai mari, care a fost distrusa in secolul XIX cind s-au construit soseaua si calea ferata. Aceasta modesta dar destul de originala ctitorie se pare ca dateaza cel putin din secolul XVI, citeva cuvinte in slavona bisericeasca si urme puternic patinate de timp ale unei picturi murale constituind dovezi in aceasta privinta. Jos, in lunca neteda a Timisului, pe partea dreapta a soselei, se afla instalat intr-un cadru pitoresc campingul "Piatra scrisa', dotat cu bufet si casute pentru cazare pe timp de vara. La numai un kilometru de la camping, apar primele case ale comunei Armenis, o asezare frumoasa cu locuinte si gradini de buni gospodari, in raza localitatii se afla o exploatare de lignit. Biserica din secolul XVIII, cu valoare de monument arhitectonic, atrage atentia prin specificul constructiei sale de tip catedrala. Din Armenis se desprinde, catre est, o sosea care, dupa ce ajunge la Fenes (4 km), se prelungeste prin drumuri forestiere, asa cum este cel de pe Piriul Larg ce inainteaza dincolo de satul Plopu, in interiorul Muntilor Tarcu, iar altul pe valea Piriului Alb, unde dupa aproximativ 10 km se deschide privirilor cascada de la Ferecata. In acelasi perimetru al extremitatii sud-vestice a Muntilor Tarcu, drumul din lungul piriului Deavoii ofera tabloul vibrant al cascadei Zmaului cu sase trepte peste care se arunca ape inspumate, dintre care doua praguri sint situate in subteran. De aici, mergind in sus pe poteci ce pornesc de pe vale, dupa un drum de 5 ore se ajunge sub virful Tarcu.

Trecind de gara Armenis, soseaua modernizata se angajeaza intr-un sector de vale deosebit de ingusta a riului Timis, corespunzind Cheilor Teregovei ferastruite in roca metamorfica. Datorita locului extrem de strimt, soseaua a fost taiata in stinca, iar calea ferata strapunge versantul muntelui printr-un tunel. La iesirea din chei ne intimpina tabloul larg desfasurat si intens luminat al bazinetului depresionar de la Teregova. Timisul scapa din incatusarea muntelui versantii inalti si puternic inclinati care flancau valea retragindu-se mult catre vest si est. In locul lor se desfasoara culmi usor valurite, lunci si terase joase cu poduri extinse si netede presarate cu verdele culturilor cerealiere, livezilor si finatelor care imbalsameaza aerul proaspat cu parfum dulceag ce aluneca de sus din munte, plutind pe deasupra cimpurilor cu nutret de curind cosit. Tot ce te inconjura este frumos, odihnitor si te atrage fara preget la popas. Doua localitati incadreaza de o parte si de alta aria depresionara: Teregova spre vest, situata pe riul cu acelasi nume, si Rusca la est, pe stinga Piriului Rece. Dealurile Gargaun (660 m) si Bibanu (920 m) amplasate pe dreapta vaii Timisului inlesnesc de la inaltimea lor o vedere panoramica asupra spatiului depresionar de Ia Teregova. Pentru acest lucru este nevoie de o excursie de ascensiune a carei durata, in functie de posibilitatea de efort mediu, se realizeaza in cca 1 ora. Acolo unde soseaua de pe valea Timisului se bifurca pentru ca o ramura sa se indrepte spre Rusca, pot fi observate urmele castrului roman "Gaganis', in raza caruia s-a gasit o diploma militara datata din anul 145 i.e.n. In care se afla inscrise cohortele romane situate in acel timp pe teritoriul Banatului. Imaginea de ansamblu asupra comunei Teregova atrage atentia asupra arealului extins al localitatii, a cladirilor noi si durabile, construite majoritatea cu un etaj si dispunind de mult confort. Daca cei 33 km, care au fost parcursi cu piciorul, plecind din Caransebes, intreruperea traseului pentru o petrece o noapte la Teregova este cit se poate de utila. Tinind seama si de multiplele posibilitati de recreare si destindere existente prin imprejurimi, atunci un popas de 1-2 zile va fi si mai mult apreciat.

Din Teregova, se poate patrunde in interiorul Muntilor Semenic urcind de la capatul de nord-vest al localitatii direct pe poteca, peste poienile si finaturile din perimetrul denumit de localnici Muntele Tomnacica, de la inaltimea caruia se deschide o vedere larga asupra bazinetului depresionar si al comunei, avind pe planul orizontului, la est, ansamblul panoramic al culmilor din Muntii Tarcu. O varianta a traseului este si aceea care urmareste mai intii valea Timisului, apoi culmea dintre Timis si piriul Teregova, trece peste culmile Bradul Mosului si Strimba, si se ajunge la "Trei Ape' (traseul 10). Cine face popas mai de durata la Teregova, gaseste cazare la locuitori, in localitate existind magazine alimentare, brutarie, frizerie-coafor, croitorie, fierarie etc. Pescuitul in apele riurilor Timis si Teregova este o delectare placuta intr-un cadru natural atractiv si reconfortant climatic. Padurea din imprejurimi ofera excursii de neuitat si cunoasterea unei faune bogate si diversificate, inclusiv vinatul cu par si pene.

La sud de Teregova, calea ferata si soseaua modernizata inainteaza in lungul vaii Criva, piriu la prima vedere mic si cu ape limpezi, dar care odata cu topirea zapezilor si a caderii ploilor abundente isi ridica uneori nivelul cu 2-3 m deasupra cotei normale, transformind lunca intr-o intindere de ape tulburi si amenintatoare. Angajindu-se in serpentine largi, soseaua urca continuu, catre inseuarea Poarta Orientala. De aici, din cumpana de ape dintre Timis si Cerna (540 m) se strecoara o poteca spre vest, pe coasta Semenicului, catre punctul denumit Turcii Morti, de unde se deschid catre nord imagini peisagistice incintatoare, iar spre sud impresionanta livada, care formeaza bazinul pomicol de la Domasnea. Comuna Domasnea, situata in aria depresionara cu acelasi nume, localitate frumos sistematizata, exemplar gospodarita, apartine unor harnici pomicultori si crescatori de vite, care si-au cladit case moderne, si-au pavat unele strazi, au extins reteaua de apa curenta, toate acestea imprimind tot mai mult, aspectului general al asezarii, trasaturile necesare unei viitoare urbanizari. Aceasta frumoasa comuna banateana a fost si locul de nastere a savantului matematician dr. Traian Lalescu, intemeietorul institutului politehnic din Timisoara. In apropiere de aceste locuri, la aproximativ 3 km nord-vest, in punctul denumii Potoc, se vad ruinele unei cetati de pamint construita in epoca feudala, a carei destinatie era sa pazeasca trecatoarea de la Poarta Orientala.

Parasind valea piriului Domasnea, calea ferata si soseaua coboara pe valea Bela Reca ajungind in comuna Cornea. De la Cornea, caile de comunicatie coboara in directia vaii Mehadica, la Crusovat, iar de aici soseaua urca spre nord-vest, catre satul Cuptoare. Un drum nemodernizat se orienteaza, in directia nord-vest, catre comuna Mehadica unde intilneste o sosea nemodernizata dar bine construita, care urmareste indeaproape bordura Masivului Semenic, plecind din Teregova si trecind prin Luncavita. Inainte de intrarea in localitatea Cuptoare, pe partea dreapta, chiar in coasta dealului care flancheaza riul Mehadica, proceselor de siroaie a apei si degradarea atmosferica au modelat in relief forme de eroziune zoomorfe[46], dintre care mai expresiva este "balaurul' ce se aseamana cu un urias cap de sarpe. Inainte de a intra in Mehadica, pe dreapta vaii, siroirea apelor provenite din precipitatii atmosferice a scrijelat pe gresiile carbonifere santuri colorate in cenusiu-vinat, lasindu-ti impresia efemera ca laba grea si puternica a unui animal urias a lovit cu forta versantul muntelui si l-a sfisiat cu furie. Populatia din regiune numeste acest loc "ripele negre'. Privit de aproape acest tablou cu sfirtecari adinci separate intre ele de creste ascutite si bine aliniate, lasind roca sa se vada de sub solul si vegetatia care au fost indepartate, constituie un peisaj unic in tara noastra, ansamblul unor astfel de forme fiind cunoscut prin denumirea populara de "paminturi rele', iar in terminologia stiintifica de "bad-lands' . La Mehadica, muzeul etnografic al comunei reprezinta un obiectiv turistic interesant, mai ales datorita unor exponate originale. De la Mehadica, mergind pe drumul forestier care inainteaza spre nord-vest trecind in lungul vaii Belentin, se patrunde in interiorul Muntilor Semenic pina deasupra Tilvei Craiovei (1103 m). De aici, prin padure, de la punctul Margiloasa, se poate urca la complexul turistic Semenic prin virful Piatra Nedeia. Pe drum, frumusetea de neasemuit si salbaticia peisajului natural din Cheile Nerganitei te atrag ispititor pentru o scurta vizita.

Venind din directia Mehadia, la 4 km de Plugova, se desprinde spre dreapta soseaua modernizata (57 B) care duce la Iablanita, iar de aici dupa ce trece prin Petnic, Globu Craiovei, Cheile Globului isi schimba directia, mai intii spre vest, apoi spre sud-sud-vest si, de la comuna Lapusnicel patrunde in aria Depresiunii Bozovici (Almaj), desfasurindu-se axial in lungul vaii Nera. Soseaua principala (DN 6) se desfasoara pe marginea riului Belareca trecind prin comuna Mehadia, localitate mare asezata la "picior de munte', la o distanta de 67 km de Caransebes si 10 km de Baile Herculane, fiind una dintre cele mai vechi asezari din Banat, care si-a pastrat pina astazi si numele sau roman. Aici, in timpul Daciei romane a fost vestitul castru "Ad Mediam', denumit astfel datorita pozitiei sale mediene intre Drobeta-Turnu Severin si Jupa (Tibiscum), localitate situata la nord de Caransebes. Banatenii mai virstnici ii mai spun si astazi in limbajul lor molatec si placut armonizat "Megia'. Urmele castrului roman se afla in imediata apropiere a localitatii, in locul numit "La zidarie'. Pe Dealul "La Cetate' (denumirea este strict locala), se zaresc ruinele vechiului punct de paza al Banatului de Severin, care si-a avut sediul in Mehadia pina in secolul XV. Trecind prin Mehadia, turistii care pretuiesc in mod deosebit valorile monumentelor de arhitectura si pictura murala, pot vizita biserica ortodoxa in curtea careia se afla si piatra de mormint a cronicarului roman Stoica de Hateg, care a lasat in scris imaginile de neuitat ale luptelor taranilor banateni contra asupririi feudale austriece din secolul XVII. In prezent, Mehadia, desi comuna, nivelul ei de dezvoltare, efectele sistematizarii localitatii, casele cu etaj, strazile pavate, activitatile cu profil industrial, magazinele, liceul etc., ii imprima o nota de mic orasel. Vizitatorul gaseste in Mehadia cazare la localnici si hrana oricind, iar cei care doresc sa-si petreaca concediul aici dar sa faca tratament la Baile Herculane, pentru cei 10 km distanta au la dispozitie curse de autobuz. Folosind transportul cu trenul, din gara Baile Herculane, pentru cei 5 km pina in statiunea de tratament exista curse permanente de autobuz. De la Mehadia catre sud, calea ferata si Drumul national 6 trec prin Toplet, catre orasul Orsova.

3. Mehadia - Iablanita - Petnic - Globu Craiovei -Lapusnicel - Borlovenii Noi - Prigor - Prilipet -Bozovici - confluenta riului Poneasca cu Minisul (cu revenire la Bozovici, cu baza de cazare si alimentare)

Posibilitati de acces: Drum national modernizat (57 B) Distanta: 67 km. Durata: 1 ora cu masina; 3^]I₂ ore cu bicicleta; 14 ore mers pe jos. Pentru deplasarea cu piciorul, distanta fiind mare, se recomanda efectuarea traseului in doua etape, aproximativ egale; Mehadia - Borlovenii Noi (33 km de parcurs in 7 ore); Borlovenii Noi - Bozovici - confluenta riului Poneasca cu Minisul (34 km de strabatut in 7 ore). Pentru cei care nu folosesc cortul, exista posibilitati de cazare in casele localnicilor din Borlovenii Noi.

Caracteristici: Traseu accesibil permanent. Pentru excursiile efectuate pe jos recomandam itinerarul numai pentru intervalul cald al anului. Posibilitati de parcare auto in toate localitatile indicate pe traseu, la care se adauga si cele din lungul soselei. Statii PECO la Mehadia si Bozovici. Autogara la Bozovici. Cazare la localnici. Pentru grupuri organizate de excursionisti, cazarea este posibila la internatul liceului din Bozovici. Restaurante la Mehadia si Bozovici; bufete si magazine alimentare in toate localitatile de pe traseu. Obiective turistice: Vestigii romane si medievale in perimetrul localitatilor Lapusnicel, Prilipet, Eftimie Murgu; monumente de arta si edificii arhitectonice la Mehadia si Bozovici; localitati cu traditii etnografice si folclorice (Lapusnicel, Borlovenii Noi, Prigor, Prilipet, Bozovici). Trasee de legatura: Prin Petnic si Iablanita, catre Mehadia si Baile Herculane; din Borlovenii Noi, prin Prigor si Borlovenii Vechi se ajunge la asezarea neolitica de la punctul "La Leu'; iar de aici in, lungul vailor Nera si Nera Nergana, catre vila Semenic si statiunea turistica Crivaia (traseul 11); din Bozovici, pe Valea Minisului si in continuare pe Valea Poneasca catre Virful Piatra Nedeia si complexul turistic Semenic (traseul 12); din Bozovici, pe vaile Minis si Poneasca, catre Crivaia si Valiug (traseul 16); din Bozovici, prin Lapusnicu Mare, iar de aici spre vest, pe drum forestier pina la Poiana Florilor, pe valea Beusnitei, pe valea Beului, la lacul Ochiul Beului (pe marginea de est a Muntilor Aninei).

Plecind din Mehadia, traseul se desfasoara prin localitatile Iablanita (8 km); Petnic (11 km); Globu Craiovei (15 km); Lapusnicel (22 km); Borlovenii Noi (33 km); Prigor (43 km); Prilipet (48 km); Bozovici (53 km); de la Bozovici si pina la confluenta riului Poneasca cu Minisul se mai parcurg 14 km. Specificul rutei il constituie traversarea aproximativ axiala a subunitatii cunoscuta in literatura geografica prin denumiri cum sint: Depresiunea Bozovici; Depresiunea Almajului; Depresiunea Nerei; "Tara Almajului'. Depresiunea Bozovici, desfasurata intramontan pe o lungime de circa 30 km si o latime de 10 km, se infatiseaza ca un cuib urias cu marginile intens valurite de o serie de dealuri separate de numerosi afluenti ai riului Nera. La adapostul culmilor deluroase s-au format si dezvoltat in decursul timpului aproximativ 30 de localitati almajene. De o frumusete deosebita, acest spatiu depresionar ofera turistilor care vin din sectorul sudic al Banatului spre culmile montane ale Semenicului, ori coboara pe ele pentru a merge catre Dunare, imagini peisagistice de autentica originalitate a naturii si de neintrecuta harnicie a locuitorilor din regiune. Dealurile acoperite cu livezi si finate, padurile falnice si usor voalate in zare de aburul albastrui al aerului concentrat in oxigen, care coboara continuu din munte trecind prin "filtrul' dens al arborilor, dau un farmec neasemuit acestor meleaguri.

Vizitatorii care vin din capitala tarii pentru a cunoaste Masivul Semenic si doresc sa patrunda in interiorul acestuia, prin sud, pe traseul turistic 3, vor trebui ca de la magistrala rutiera modernizata Bucuresti - Timisoara (DN 6) sa se opreasca la Mehadia, iar de aici sa parcurga inca 53 km pina in localitatea Bozovici situata in centrul Depresiunii Almajului. Pentru turisti, vizitarea acestei depresiuni echivaleaza cu dobindirea unor cunostinte pretioase si foarte placute asupra traditiilor si manifestarilor folclorice ale populatiei locale, toate acestea petrecindu-se intr-un cadru natural frumos si deosebit de odihnitor. Unul dintre locurile de plecare in traseu, comuna Lapusnicel, prezinta una dintre primele satisfactii pentru turisti care merg in Depresiunea Bozovici. La numai 3 km nord de localitate, in Dealul Clani, se gasesc urmele unei asezari romane. Dupa ce soseaua paraseste malul drept al vaii Globu, lasind catre dreapta, in directia nord-est, drumul catre satul Pirvova, traseul se desfasoara pe dreapta vaii Terova, pina la confluenta acesteia cu Brezovita, unde se afla amplasat satul Borlovenii Noi. Pina la vest de comuna Prigor soseaua urmeaza, la oarecare distanta, valea Brezovita, lasind la circa 4-5 km in directia nord, localitatile Patas si Borlovenii Vechi. Din Prigor se desprinde, aproximativ in directia nord, un drum national in curs de modernizare, care trece prin Patas si Borlovenii Vechi, patrunzind in interiorul Muntilor Semenic, mai intii in lungul vaii Nera, apoi al Nerganei, trece pe la nord de obirsiile riurilor Cosava Mare si Cosava Mica si traversind Culmea Cracul Lung se orienteaza spre VNV coborind in valea superioara a Birzavei (traseul 11). Din acest drum se desprind legaturi in directiile pesterii Comarnic, spre nord, si lacului Buhui, spre sud, de pe teritoriul Muntilor Aninei. Soseaua inainteaza pe valea larga a Nerei, la circa 3 km sud-vest dupa ce iesim din Prigor, desfasurindu-si panglica pe podurile luncii inalte ori ale primei terase. Cheile Nerganitei reprezinta un obiectiv turistic mai putin cunoscut, dar de o rara frumusete si delectare. De la Prigor, urmind traseul 11 prin Borlovenii Vechi si apoi in lungul vaii Nera, se ajunge la confluenta cu Piriul Nerganita, la cca 2 km sud-vest de virful Flaminda (1009 m). De aici mergind catre est (la dreapta), se patrunde pe acest afluent al Nerei, ajungindu-se la Cheile Nerganitei sculptate in roci metamorfice pe circa 2,5 km lungime. In apropiere, catre vest (la stinga), se afla interfluviul dintre Nera Nergana si Nerganita numit Priporu Mare, flancat de versanti foarte inclinati, de unde provine si denumirea. La Prilipet, sat amplasat pe dreapta vaii Nera, in punctul Miocii situat la o departare de 2 km, se afla ramasite dintr-o asezare de pe timpul romanilor. In localitate functioneaza o fabrica de produse lactate. La aproximativ 3 km spre sud-vest, din soseaua principala se desprinde o artera de drum judetean nemodernizat, care patrunde apoi pe valea Rudaria, pina la comuna Eftimie Murgu la 13 km distanta de Bozovici. Aici se afla casa memoriala a istoricului banatean dr. Ioan Sirbu, autorul studiului "Istoria lui Mihai Viteazul', in doua volume, premiata de Academia Romana in anul 1906. In acest loc s-a nascut Eftimie Murgu, conducatorul revolutionarilor banateni din anul 1848. Comuna are vatra pe locul in care s-a aflat o straveche localitate din vremea statului dac, iar in hotarul ei a fost dezgropata o asezare dacica din epoca bronzului[48]. De la intersectia cu drumul care merge in localitatea Eftimie Murgu, drumul national 57 B intra in comuna Bozovici. Dupa o distanta de aproximativ 4 km, o alta ramura reprezentind o sosea judeteana modernizata, inainteaza spre sud-vest, urmarind cursul vaii Nera in directia localitatilor Dalboset si Sopotu Nou, unde se termina aria depresionara si incep culmile Muntilor Locvei. Comuna Bozovici este situata pe valea Minisului, la circa 2 km nord de confluenta acestui riu cu Nera, fiind cel mai mare centru turistic situat la marginea de sud-vest a Muntilor Semenic, reprezentind un punct important de tranzit al turistilor spre regiunile montane din acest sector al Banatului.

Localitatea detine conditii moderne de viata, fiind un centru social-economic si cultural in jurul caruia graviteaza viata noua din "Tara Almajului', motiv pentru care are multe trasaturi si functii de nivel orasenesc. Drumul national si riul Minis strabat localitatea de la un capat la altul, separind-o aproximativ in doua parti egale, in centrul civic se afla cladirea consiliului popular, casa de cultura, liceul, cinematograful, doua biblioteci, mai multe magazine specializate, restaurant cu gradina de vara, oficiu P.T.T.R., autogara de unde se realizeaza legaturi permanente cu Resita, Anina, Oravita, Mehadia, Orsova, Eftimie Murgu, Dalboset, Sopotu Nou etc. Avind ca punct de plecare aceasta principala comuna, unde turistii au conditii de cazare, posibilitati de alimentare si aprovizionare in general, ateliere mestesugaresti care asigura o serie de servicii, se pot face excursii in mai multe directii. Prin vaile Minis si Poneasca, pe sosea si apoi pe poteca peste Dealul Zagrazii, Cracul Lung, Cracul Pietrosu, se ajunge la Piatra Nedeia si complexul turistic Semenic (traseul 12). O varianta de legatura se poate realiza numai pe sosele si drumuri forestiere cu masina (circa 55 km), pe directia stincile Zagrade - statiunea Po-neasca-izvorul Birzavei - vila Semenic - statiunea Crivaia - Valiug - Pasul Prislop - complexul Semenic (traseul 16). In directia vestica, spre Muntii Aninei se pot efectua excursii pe platoul calcaros al Plesivei, plecind din comuna Lapusnicu Mare; in continuare pe drumul forestier se ajunge la Poiana Florilor, de unde se coboara pe valea Beusnitei, pe linga cascadele Beusnitei, in valea Beului, la lacul Ochiul Beului, drumul continuindu-se in directia cheilor Nerei.

Cunoasterea amanuntita a Muntilor Semenic este posibila de-a lungul mai multor trasee turistice cu desfasurare in interiorul regiunii. In ansamblul lor, acestea se racordeaza la centura itinerarelor de la marginea masivului, al carei circuit predominant rutier si feroviar, asigura o dinamica intensiva pentru patrunderea si iesirea fluxurilor de vizitatori din toate directiile. Dimensiunile si duratele pentru parcurgerea acestor trasee sint variabile, depasind insa rareori unele limite specifice conditiilor de rezistenta medie la efort. Cel mai mare numar de trasee au o functionalitate permanenta in decursul anului, iar deplasarile in cadrul lor sint inlesnite si de mijloace auto, iar intr-un singur caz de transportul pe cablu. De asemenea, traseele integrale si sectoare din acestea care conditioneaza mersul cu piciorul, au un grad bun de accesibilitate pentru cele mai multe categorii de turisti, deoarece ascensiunile pe drumuri si poteci nu nu de invins pante mari ale reliefului si, ca urmare, nici coboririle nu sint obositoare. Pe traseele din Masivul Semenic predomina conditiile de excursii reconfortante, cu foarte putine situatii care solicita un oarecare barem de sportivitate. Desi unele dintre trasee sint lipsite de marcaje (8; 10; 18; 19; 20; 21), ele Constituie, frecvent, preferinte chiar si pentru turistii mai putin obisnuiti sa caute poteca care se afunda in desisurile padurii, salta de pe un versant pe altul al vaii printre ierburi si finate, ori se strecoara subtil printre valuriri de culmi interfluviale rotunjite. Frumusetea si diversitatea tablourilor peisagistice, ineditul care te intimpina la tot pasul te indeamna sa strabati in continuare drumul fara a pierde din priviri poteca, si sa descoperi pe moment repere care te asigura ca itinerarul este parcurs corect.

4. Resita - Secu - Cuptoare - Dealul Piatra Alba -Culmea Certej - Valiug - statia de telescaun (sosea asfaltata) - Culmea Goznei - Complexul turistic Semenic

Marcaj: Banda rosie. Posibilitati de acces: Poteca marcata. De la Resita si pina la Valiug, poteca merge in paralel cu soseaua, in unele locuri scurtind traseul, mai ales unde se afla serpentine foarte largi pe sosea; regimul de functionalitate al potecii este limitat dupa caderea zapezii. Sosea modernizata, intre Resita si Valiug. Telescaun de cite doua persoane, care functioneaza intre Valiug si complexul turistic Semenic. Distanta: 16 km pe poteca; 20 km pe sosea intre Resita si Valiug; 3,5 km cu telescaunul. Durata: 4 ore pe poteca; ore cu masina; 2 ore cu bicicleta; 25-30 minute cu telescaunul.

Caracteristici: Traseu accesibil permanent pe sosea si cu telescaunul. In intervalul decembrie-martie, caderile abundente de zapada limiteaza sau nu permit folosirea potecii. Pirtie de coborire pentru schiori inclusiv pentru cea mai mare parte a sectorului de sub linia de telescaun; de la Valiug la Resita, cind stratul de zapada depaseste grosimea de 15 cm, coborirea pe schiuri se realizeaza in conditii foarte bune pe sosea. Parcare auto la Resita si Valiug, inclusiv la statia de urcare cu telescaunul. Doua statii PECO la Resita. Agentie A.C.R. la Resita (Bdul Lenin nr. 2) si autoservice. Doua statii de cale ferata si autogara la Resita. Cazare la Resita in 3 hoteluri; la Valiug la localnici si la complexul turistic Semenic in 3 hoteluri, 8 vile, 4 cabane. Alimentatie publica la Resita (restaurante si magazine alimentare), Valiug (restaurant si magazin alimentar), Complexul turistic Semenic (2 restaurante, bufet, bar). Obiective turistice: Muzee, judetean si orasenesc, la Resita; locuri de agrement la Valiug; excursii in perimetrele complexului turistic Semenic si al comunei Valiug; sporturi pe zapada, cu teleschi petrecerea concediilor de odihna, vacantelor si revelioanelor la complexul turistic Semenic. Trasee de legatura: 5; 6; 7; 8; 9; 10; 11; 12; 13; 14; 15; 16; 17; 23.

Prezenta soselei modernizate intre Resita si Valiug a conditionat in ultimii ani folosirea redusa a drumului de poteca; totodata, exista multe intersectari intre cele doua cai de acces, iar soseaua substituie frecvent sectoare de poteca. Pentru astfel de considerente, indicatiile pentru traseul de poteca se vor da numai in masura necesarului, pentru sectoarele unde, mergind pe jos, drumul poate sa fie scurtat, parasind itinerarul soselei.

Traseul porneste din partea de sud-est a municipiului Resita, de pe stinga riului Birzava, marcajul observindu-se din cartierul Marginea, pe parapetul de piatra al soselei care indica pentru autovehicule directia spre comunele Secu, Cuptoare si Valiug. La circa 2 km dupa iesirea din oras, drumul se angajeaza in serpentine cu panta moderata, iar traseul de poteca taie curbele pe care le face soseaua cind ocoleste micile obirsii sau traverseaza o serie de ogase, torenti si piraie, ce se varsa in vaile Cuptoare, Valea Mare, Secu si Riul Alb, aceste cursuri fiind afluenti pe stinga ai Birzavei. Pina la cantonul forestier Minda, pe stinga, soseaua este taiata in versantul sting al Vaii Mari, de unde, catre sud se bifurca drumul forestier care ajunge la pestera Comarnic din Muntii Aninei. De la aceasta intersectie, soseaua modernizata patrunde pe valea Cuptoare, trecind pe linga un izvor care in tot timpul anului are apa din abundenta. De la izvor, poteca care apartine traseului, urca la nivelul soselei si se continua astfel pina intra in comuna Secu. De la intersectia celor doua drumuri mentionate anterior, o poteca marcata cu punct albastru, vine de la vest, din Muntii Aninei, traverseaza Dealul Piatra Alba si face legatura cu traseul 7, care se desfasoara in directia Valiug - Crivaia. Iesind din localitatea Secu, traseul pe poteca urca gradat si, dupa ce se suprapune pentru citeva sute de metri cu un drum pentru carute, ajunge in soseaua modernizata, in apropiere de kilometrul 7. De aici, traseul devine comun, sosea si poteca, drumul angrenindu-se in serpentine, care escaladeaza pantele Dealului Piatra Alba, trecind prin padure de amestec (foioase si molid), depaseste aceasta culme si coboara lent catre albia Riului Alb pe care o traverseaza peste un pod din beton. De aici abatindu-se catre est (la stinga), poteca scurteaza din traseu urcind pina intr-o inseuare, coboara in valea Crainicului afluent pe stinga al Birzavei, traverseaza un drum forestier si urca iar la nivelul soselei modernizate care a ocolit, pina aici, facind citeva serpentine largi. Impreuna, soseaua si poteca urca si trec prin inseuarea din nordul Culmii Certej, care separa izvoarele Riului Alb de cele ale piriului Valiug. De aici, traseul coboara pe cele doua cai de acces pe stinga Piriului Valiug. In timp ce soseaua urmareste in apropiere valea piriului Valiug, poteca se abate putin catre dreapta, trecind pe linga un sir de case desfasurate in Poiana Valiug. Un scurt popas in poiana iti ofera multiple satisfactii, desfatindu-ti privirea cu imaginea unei naturi monumentale. Urmindu-si traseul din Poiana Valiug, poteca intra in soseaua din comuna Valiug si se continua la sud de localitate urcind pe malul sting al piriului Gozna, afluent pe stinga al riului Birzava, ajungind iar la soseaua principala. Lasam in stinga drumul care merge in satul Garina prin inseuarea Prislop, catre dreapta soseaua care duce la statiunea turistica Crivaia si deplasindu-ne inainte, traseul ne conduce, dupa circa un kilometru parcurs pe soseaua din lungul piriului Gozna, la statia de urcare (de jos) a telescaunului. Prin culoarul taiat in padure pentru linia telescaunului, se profileaza prelung, cu panta care creste continuu, contrafortul larg si valurit al Culmii Pieptul Goznei, al carui pinten se opreste sub virful Piatra Goznei cu silueta de forma piramidala.

Marcajul, banda rosie, se continua pe poteca care urca pe sub linia telescaunului, din loc in loc strecurindu-se si printre arborii din marginea padurii. Plimbarea cu telescaunul este deosebit de placuta si odihnitoare, oferind privelisti delectante. Mersul lin, de la inaltimea cablului de otel, pe deasupra padurii si a cursurilor de piraie si izvoare limpezi, avind permanent reper in fata si putin la dreapta pivotul triunghiular al virfului Piatra Goznei si pilonul masiv al releului de radioteleviziune, este reconfortant si neasemuit de frumos. De fiecare data cind telescaunul lasa in urma lui, mai jos, un stilp metalic care sustine cablul, privelistea peste culmile montane devine tot mai cuprinzatoare si mai atragatoare, iar aerul racoros si placut parfumat te indeamna sa respiri adinc, cu toata fiinta.

De la statia de sus a telescaunului, pe aleile asfaltate sau pietruite ori, dupa dorinta, prin iarba moale a pajistii de gol montan se patrunde in interiorul complexului turistic Semenic, al carui sector central se afla in fata hotelului Gozna si a cabanei centrale Semenic, unde exista si indicatoarele de marcaje pentru diferite trasee turistice.

5. Resita - lacul Secu - statiunea turistica Secu -lacul Breazova - Valiug (pe valea Birzava)

Poteca nemarcata. Posibilitati de acces: Poteca care se desfasoara predominant pe sectoare de culmi interfluviale si versanti ce domina malul sting al vaii Birzava. Traseul trece pe cea mai mare distanta prin zona de padure. Sosea modernizata intre Resita si statiunea turistica Secu, iar de aici pina la Valiug drum nemodernizat, dar bine intretinut, pe care se circula in conditii bune cu autoturisme si biciclete. Distanta: 18 km pe poteca; 35 km pe sosea. Durata: 5 ore pe poteca; 1 ora cu masina; 2 ore cu bicicleta.

Caracteristici: Traseu accesibil pe poteca cu exceptia perioadei de acoperire cu zapada. Pe sosea, traseul este accesibil permanent. Doua statii PECO, agentie A.C.R. (Bd. Lenin nr. 2), autoservice si conditii de cazare in trei hoteluri, in municipiul Resita; trei hoteluri, vile, casute la statiunea turistica Secu si posibilitati de gazduire la localnicii din Valiug. Conditii de parcare la Resita; statiunea Secu unde exista si loc de campare, la lacul Breazova si in comuna Valiug. Restaurante la Resita, statiunea turistica Secu, comuna Valiug, inclusiv magazine alimentare in cele doua localitati.

Obiective turistice: Muzee, judetean si orasenesc, la Resita. Agrement, sporturi nautice, pescuit in statiunea Secu si la Valiug. Excursii in imprejurimile statiunii Secu, la Poiana Cozia, pe poteca (2 ore de dus si 1 ora la intoarcere); in apropiere de Valiug, la statiunea Crivaia, pe sosea (3 km), cu telescaunul la complexul turistic Semenic (din Valiug 1 km pina la statia de urcare si cu telescaunul 25-30 minute), ori pe poteca (circa 4 km ce se parcurg la ascensiune in aproximativ 2 ore si la coborire intr-o ora). Trasee de legatura: 4; 6; 7; 17; 22.

Traseul pe poteca, drum de culme, in cea mai mare parte a lui, poate fi utilizat pentru excursii in perioada de timp a anului cind nu exista strat de zapada, care sa-i acopere urma, orientarea in lungul sau fiind dificila si datorita lipsei marcajului. Itinerarul pe poteca este avantajos in situatia cind intregul traseu se parcurge cu piciorul deoarece distanta se reduce cu cca 17 km, in comparatie cu ruta din lungul soselei. In ultimii ani, posibilitatea de a urca pe cele mai inalte culmi din Muntii Semenic pe sosele a determinat utilizarea tot mai redusa a potecilor. Traseul pe poteca se desfasoara predominant prin umbra padurii, punctul sau de separare de drumul pe sosea aflindu-se la coada lacului Secu, respectiv la extremitatea lui estica, itinerarul deschizindu-se, la inceput, pe directia vest-est, paralel cu valea Birzavei si, dupa cca 2 km, schimbindu-si orientarea pe aliniamentul nord-sud. De aici, poteca urca accentuat, prin padure, pe interfluviul situat pe stinga Vaii Mari, afluent pe stinga al riului Birzava. Poteca serpuieste printre arbori falnici de fagete, prin coroanele carora lumina zilei patrunde usor, iar razele solare aprind in aerul umed al diminetilor de vara franjuri de irizatii multicolore. Dupa aproximativ 1 ora de mers (6 km), se ajunge in virful Poiana Cozia (688 m), loc de belvedere catre vest, in directia localitatii Resita si Doman situate pe ultimul plan al orizontului, Cuptoare si Secu, in planul apropiat al peisajului. In partea de sud-vest se pot repera sectoare din serpentinele soselei modernizate care vine de la Resita prin comunele Secu si Cuptoare, catre Valiug (traseul 4). La est, se observa portiuni din valea Birzavei si ale soselei din lungul acesteia. Dupa acest scurt popas care ne-a delectat privirile, poteca se continua traversind prin ocolire si coborire usoara obirsia Vaii Mari de care ne despartim. Catre dreapta ramin in urma noastra la distanta de cca 0,5 km izvoarele Riului Alb, dincolo de care se zareste din cind in cind, printre raristele padurii Dealul Piatra Alba. De acum, catre stinga, se contureaza obirsiile bine impadurite ale Ogasului Crainic, piriu cu ape repezi care se varsa pe stinga Birzavei, in directia nord-est. Trecind de izvoarele acestui piriu, incepem sa coborim treptat in directia sud si dupa aproximativ 4 km de mers, poteca se bifurca, o ramura se orienteaza catre stinga, spre sud-est si coboara pe podul neted al interfluviului dintre Ogasul Crainic si Piriul Valiug, traverseaza o poiana larga la marginea de sud a localitatii Valiug, dupa care intra in soseaua principala. S-au parcurs astfel de la Poiana Cozia pina la intrarea in comuna 12 km in timp de 4 ore. A doua directie a potecii se dirijeaza catre sud-est, intilnind dupa cca 4 km soseaua modernizata de pe traseul 4.

Traseul pe sosea are un mers ocolit, deoarece urmareste indeaproape valea Birzava, al carei curs prezinta numeroase meandre, drumul carosabil inscriindu-se prin serpentine cu panta moderata in cadrul acestor bucle, ale albiei riului. Iesirea din municipiul Resita se face prin extremitatea de est (circa 4 km de centru), de la intersectia cu soseaua modernizata ce se desfasoara catre sud-est, in directia comunelor Secu si Cuptoare. Soseaua modernizata urmareste malul sting al Birzavei ajungind la barajul lacului de acumulare Secu. Pe stinga lacului, la altitudinea medie de 280 m, se afla statiunea turistica Secu intr-un cadru natural pitoresc delimitat de dealuri cu altitudini ce se mentin intre 350 si 450 m si paduri de fag in care se intilnesc in amestec pilcuri de tei. Statiunea, prin regimul ei permanent de functionare si conditiile bune de cazare, masa, agrement pe apa, pescuit si drumetie, constituie un obiectiv turistic important si mult apreciat de localnici. Locuitorii Resitei sint musafirii ei obisnuiti care strabat repede cei 10 km din marginea de est a orasului, cotind la stinga din Aleea Zimbrului, ajungind in centrul statiunii, cu autobuze ce fac curse permanente, avind un numar de ture sporit in zilele de odihna, in intervalul cald al anului, baza nautica de agrement si strandul ofera conditii excelente pentru activitati sportive, helioterapie si hidroterapie in aer liber. Iarna, caderea zapezii imprima decorului natural tablouri de neuitat, activitatile sportive de sezon atragind numerosi vizitatori care petrec vacante pline de amintiri placute.

De la coada lacului Secu, traseul se continua pe sosea nemodernizata, traverseaza pe dreapta Birzavei, se inscrie in serpentine strinse si aproape paralele cu albia riului si urca pe o panta accentuata. Pe o distanta de circa 14 km se strabate peisajul incintator al vaii care devine tot mai ingusta si adinca, fiind incadrata de versanti si culmi bine impadurite pe care, din loc in loc, se deschid poieni cu finaturi si pasuni, in primii trei kilometri, drumul se desfasoara pe directia vest-est, iar pe urmatorii 11 km pe aliniamentul general nord-est. Interfluvii paralele si inguste separa pe dreapta si pe stinga soselei vai adinci prin care curg ape repezi, dovedind multitudinea de afluenti pe care riul Birzava ii primeste in acest perimetru denumit Muntele Nemanul. Din loc in loc, sectoare mici unde valea Birzavei se largeste sub forma de mici bazinete de confluenta, se intilnesc conditii bune pentru popas si instalarea cortului pe timp de vara, in lunca ori pe podul neted al primei terase a riului. Izvoarele sint frecvente, cu apa rece si bine filtrata de pachetele de sisturi cristaline printre care se strecoara suvoaiele lor. Confluenta piriului Ogasul Crainic, pe stinga Birzavei, ofera astfel de conditii pentru odihna. De aici, la numai 2 km in amonte, pe albia riului Birzava, se ajunge la barajul lacului de acumulare Breazova, un alt loc prielnic pentru popas, cu natura inconjuratoare atragatoare. In ambianta placuta pe care o creeaza lacul inconjurat de padure deasa se petrec multe ore de liniste, se pot face plimbari in lungul tarmului, iar cei pasionati de pescuit au prilejul sa foloseasca undita. La numai 2 km de lacul Breazova se intilnesc primele case din marginea nordica a comunei Valiug, care se desfasoara pe valea Birzavei pe o lungime de peste 2 km. In extremitatea ei sudica se ridica barajul lacului de acumulare Valiug, al carui bazin se extinde pina in statiunea turistica Crivaia. Localitatea Valiug prezinta caracterul tipic al unei asezari montane, casele fiind in majoritatea lor cladite din piatra, acoperite cu sindrila sau tigla, cu gradini imprejmuite si flori multe. In centrul comunei se afla restaurant, magazin alimentar, statia pentru autobuze care fac curse pe ruta Resita - Valiug s.a.m.d. De la Valiug, posibilitatile de excursii sint multiple si pe distante variabile catre Crivaia; complexul turistic Semenic; la Garina; statiunea "Trei Ape'; in comuna Brebu Nou etc.

6. Resita - Secu - Cuptoare - Dealul Piatra Alba -Culmea Certej - piriul Valiug - comuna Valiug -inseuarea Prislop - complexul turistic Semenic

Marcaj: Banda rosie. Posibilitati de acces: Resita - comuna Valiug (vezi traseul 4). Valiug-complexul turistic Semenic, sosea modernizata. Distanta: 36 km pe sosea. Durata: 10 ore cu piciorul, in care caz recomandam pauza de noapte la Valiug; 4 ore cu bicicleta; 1 ore cu masina.

Caracteristici: Traseu permanent, cu exceptia situatiilor de inzapezire, mai ales in sectorul Valiug - pasul Prislop - complexul turistic Semenic. Doua statii PECO; agentie A.C.R. (Bd. Lenin nr. 2); autoservice; autogara; cazare in trei hoteluri; masa la trei restaurante, doua bufeturi cu autoservire, magazine alimentare s.a.m.d. In orasul Resita. La Valiug, restaurant, magazin alimentar, cazare la localnici si loc de campare pe malul lacului de acumulare Valiug. La complexul turistic Semenic: cazare in doua hoteluri, 8 vile, 4 cabane si locuri de campare; masa la doua restaurante, bufet si bar. Obiective turistice: lacul Valiug, cu posibilitati de sporturi nautice, pescuit, helioterapie, plimbari in lungul tarmului. Complexul turistic de la Crivaia situat la 3 km de Valiug. Comuna turistica Valiug; satul turistic Garina (la 5 km de pasul Prislop). Complexul turistic Semenic, cu specific de centru climateric montan, recomandabil pentru odihna, helioterapie, excursii in aer liber, sporturi de iarna, cu teleschi etc. Trasee de legatura: 4; 5; 7; 9; 13; 14; 15; 16; 17; 21; 22.

Indicatiile si elementele de detaliu necesare pentru efectuarea in bune conditii a primei parti a drumului, intre Resita si Valiug, sint prezentate la descrierea itinerarului din traseul 4. Dupa intrarea soselei modernizate in comuna Valiug in apropiere de centru, se strabate localitatea pina la marginea ei de sud, unde drumul se desparte. In fata, catre sud, se merge in continuare la statia de jos a telescaunului, iar la stinga, catre est, se desfasoara soseaua in directia pasul Pislop - complexul turistic Semenic, pe o distanta de cca 16 km, dintre care 13 km se parcurg prin zona cu padure de fag si amestec de molid, iar 3 km prin poieni mai mici de padure si pe suprafata larg deschisa a golului montan acoperit cu pasune. Strabaterea cu piciorul a acestui sector de traseu in intervalul cald al anului, in lungul soselei care te indeamna la mers, constituie o delectare pentru turisti. Panta drumului este mica si solicita un efort minim, privelistea frumoasa imbina linistea cu umbra padurii si lumina soarelui, iar cei 16 km se parcurg intr-o plimbare comoda in cel mult 4 ore.

Pina in pasul Prislop, drumul orientat pe directia vest-est se angajeaza in serpentine mai frecvente si cu panta mai accentuata, deoarece pe o distanta de 8 km soseaua urca circa 400 m. Pe partea stinga a drumului, in apropiere, se trece in lungul unui sector al canalului de apa Semenic. Din inseuarea Prislop, pe directia nord, se distinge forma tesita cu versanti prelungi ai virfului Radomir (1090 m), care flancheaza, spre vest, aria depresionara intramontana Garina-Brebu Nou. Printr-o curba ampla, soseaua paraseste pasul Prislop, lasind catre stinga, spre est, drumul asfaltat care duce in satul Garina.

De aici, traseul se orienteaza pe o distanta de cca 2,5 km in directia sud-vest, urmind apoi constant aliniamentul nord-sud. Soseaua urca moderat dar continuu prin culoarul taiat in padure, in care alternativ, cind pe dreapta, cind pe stinga se deschid poieni mici si sectoare de obirsii adinc sapate de afluentii din bazinul hidrografic al Timisului catre est si al riului Birzava catre vest, din care ies la zi izvoare cu ape bogate. Inainte de a strabate ultimii 3 km din traseu, padurea se termina deschizindu-se in fata peisajul pajistei golului montan cuprins altimetric intre 1380 si 1410 m. Panglica soselei se desfasoara peste valuririle largi ale celui mai proeminent compartiment al muntilor, Semenicul inalt, catre stinga profilindu-se silueta conica a virfului Semenic la o distanta in linie dreapta de cca 600 m, iar spre dreapta se contureaza la aproximativ 1,5 km piramida virfului Piatra Goznei, la poalele careia stau rostogolite blocuri de roci cristaline. In apropiere se inalta pilonul masiv al releului de televiziune, iar de la el, catre stinga, grupul numeroaselor constructii ale complexului turistic Semenic alcatuite din cladiri cu etaje, terase si balcoane, vile cu acoperisuri inalte si ascutite, cabane, bisericuta din lemn conceputa in stil maramuresan etc. Catre stinga, imediat sub virful Piatra Goznei, se observa aliniati stilpii de metal ai liniei de teleschi. Din loc in loc, grupuri de arbori ori pomi izolati decoreaza aspectul uniform al covorului de ierburi dese din pajistea montana. Daca timpul este senin si atmosfera transparenta, catre dreapta, respectiv in directia sud, se distinge virful Piatra Nedeia.

Din directia virfului Semenic, soseaua coboara pe o panta lina ajungind in fata complexului turistic, linga hotelul Gozna.

7. Resita - Valiug - Crivaia (prin localitatile Secu si Cuptoare)

Marcaj: Banda rosie (Resita - Valiug); in continuare traseu pe sosea, fara marcaj. Posibilitati de acces: Pina la Valiug se parcurge itinerarul traseului 4. De la Valiug la Crivaia, sosea modernizata. Distanta: 19 km pe poteca; 23 km pe sosea. Durata: 6 ore cu piciorul; 1 ora cu masina; 2 ore cu bicicleta.

Caracteristici: Traseu accesibil permanent. Cazare la hotel, 2 cabane, casute, loc de popas, restaurant, bar de zi la statiunea Crivaia. Obective turistice: lacul Valiug cu posibilitati de a se practica sporturi nautice, helioterapie, plimbari prin padurea din perimetrul lacului, pescuit etc. Trasee de legatura: 4; 5; 6; 16; 17; 22; 23.

Sectorul diferentiat al traseului il reprezinta distanta dintre Valiug si Crivaia. Ajungind in marginea de sud a comunei Valiug, din soseaua modernizata se desparte, catre stinga, drumul care duce la inseuarea Prislop, Garina si complexul turistic Semenic; inainte, se continua soseaua spre statia de urcare in telescaun, iar la dreapta, in directia sud se urmareste itinerarul catre Crivaia. Dupa ce se parcurge cca 1 km se ajunge la barajul lacului de acumulare Valiug trecindu-se pe linga fosta cabana denumita Casa baraj, care in prezent se afla in folosinta personalului tehnic de la baraj. Drumul strabatut pina aici urca cu panta accentuata, lasind mai jos, pe valea Birzavei, localitatea Valiug. De aici, traseul se continua pe partea dreapta a lacului de acumulare, pe o distanta de cca 3 km, pina la statiunea turistica Crivaia situata in decorul padurii de amestec constituita din conifere si foioase. Vara, prezenta bazinului de retentie si a padurii care acopera versantii din imprejurimi genereaza un microclimat racoros, de adapost, cu aer permanent proaspat si placut umezit. Traseul se desfasoara mai mult pe la umbra arborilor lasindu-ti impresia ca mergi pe o confortabila alee pentru promenada. Iarna, marginea lacului devine un patinoar exceptional, iar soseaua se transforma intr-o pirtie ademenitoare pentru sanie si schi. Altitudinea mica a statiunii (650 m), climatul prielnic, serviciile turistice complexe si bine organizate, imprejurimile care permit efectuarea excursiilor scurte, pe poteci unde mersul este usor si reconfortant, constituie factori hotaritori pentru atragerea vizitatorilor in tot timpul anului. Cele mai usoare plimbari se pot face la vila Semenic (Klauss), in aproximativ 1 ora; la lacul Breazova, in cca 2 ore; la complexul turistic Semenic, in 2 ore; la pestera Comarnic din Muntii Aninei, parcurgind un drum de 3 ore.

8. Buchin - Prisian - Poiana - Lindenfeld - virful Nemanul Mare - pasul Prislop - complexul turistic Semenic

Traseu nemarcat. Posibilitati de acces: Drum judetean modernizat pina la Lindenfeld; in continuare, sectoare alternative de drum forestier si poteca pina la intrarea in soseaua modernizata care trece prin Pasul Prislop, continuindu-se pina la complexul turistic Semenic. Distanta: 31 km. Durata: 9 ore la dus si 6 ore la intors, mers pe jos; cu bicicleta 3 ore la dus si 5 ore la intors; cu masina, intre Buchin si Lindenfeld ora.

Caracteristici: Traseu accesibil in intervalul mai-octombrie. Posibilitati de cazare la Lindenfeld, la localnici si la complexul turistic Semenic. Folosirea cortului permite o strabatere comoda a traseului, cu opriri dupa dorinta si instalarea pentru odihna in poieni pe marginea riului Valea Mare, la Poiana; la cca 4 km in amonte de aceasta localitate; in perimetrul localitatii Lindenfeld; in poiana de la sud de virful Nemanul Mare (circa 1 km); pe Culmea Pietricelii. Obiective turistice: Traseul pe Valea Mare (Poiana), cit si pe spatiul interfluvial dintre Lindenfeld si pasul Prislop ofera peisaje si locuri de belvedere deosebit de pitoresti; posibilitati de pescuit. Servicii turistice multiple la complexul Semenic. Trasee de legatura: 6; 9; 16; 17; 18; 19; 21; 22.

Prin drumul national 6 din lungul vaii Timisului, la 6 km sud de orasul Caransebes, se ajunge in comuna Buchin. La marginea de vest a localitatii se desprinde drumul nemodernizat, in directia nord-vest. La numai 1,5 km distanta se intra in satul Prisian. Alternativ, soseaua trece de pe o parte a riului Valea Mare (Poiana), pe cealalta, strabatind intr-un urcus continuu culmi netede, usor valurite apartinind borduri de nord-vest a Muntelui Nemanul. De la aliniamentul localitatii Poiana (cca 400 m altitudine absoluta), relieful devine treptat mai fragmentat, albia riului prezinta o panta de curgere a apelor mai accentuata si afluientii devin mai numerosi. La capatul de sud al satului Poiana, la aproximativ 1 km de drum, pe poteca, din Dealul Negru (515 m) se deschide o priveliste larga asupra localitatii si al sectorului din Valea Mare, catre Buchin. Mai departe, spre nord-est, se observa golful foarte mult largit al Depresiunii Caransebes si cursul meandrat al riului Timis incadrat de o lunca extinsa si terase acoperite cu terenuri cultivate. La cca 3 km amonte de localitatea Poiana, soseaua trece pe dreapta Vaii Mari, fiind flancata pe stinga de Culmea Tilva Parului (526 m), mentinindu-se pe aceasta parte a riului aproximativ 4 km, dupa care drumul devine putin mai accidentat, paraseste vecinatatea albiei riului si urca mai energic pe o culme interfluviala, printre cimpuri acoperite cu finaturi. De la nivelul albiei riului (cca 420 m), se mai parcurge o distanta de aproximativ 3 km, pina la Lindenfeld, reprezentind un drum cu panta mica, localitatea fiind situata intre 750 si 770 m altitudine medie. De la plecarea din Buchin si pina la Lindenfeld se strabat circa 15 km, aceasta cifra marcind aproape jumatate din lungimea totala a traseului care masoara 33 km.

Dimensiunea mare a traseului si faptul ca deplasarea in lungul lui se face in principal cu piciorul, conditioneaza oprirea si petrecere unei nopti la Lindenfeld, locuri pentru instalarea cortului, in cazul cind nu se solicita cazare la localnici, gasindu-se cu usurinta. Drumul parcurs in zilele frumoase de vara este usor si odihnitor, el patrunzind, treapta cu treapta, in interiorul regiunii montane a Nemanului.

De la Lindenfeld, cea de a doua parte a traseului se desfasoara in sectorul montan interior, a carui altitudine creste continuu, pe masura apropierii de complexul turistic Semenic. Poteca se transforma in multe locuri in drum larg, foarte usor de urmarit, ea desfasurindu-se permanent in lungul cumpenei de ape care separa bazinul hidrografic al Timisului, din est, de acela al Birzavei, de la vest. Se strabat culmi bine impadurite in care predomina amestecul de foioase si molidisuri. Dupa un urcus mai accentuat care incepe din marginea de sud a satului Lindenfeld, prin padurea Nemanului, se ajunge pe inaltimea virfului tesit Nemanul Mare (1122 m), cu poiana insorita, minunat loc de belvedere catre Lindenfeld, virful Nemanul Mic (1046 m), obirsiile puternic impadurite si vaile adinci ale numerosilor afluenti ai riurilor Timis si Birzava. Virful Nemanul Mare constituie centrul orohidrografic principal din Muntele Nemanul Mare, el fiind incadrat circular de un mare numar de izvoare cu ape bogate si limpezi care se ivesc din blocurile masive de sisturi cristaline metamorfice. Prin scurte devieri de la poteca, izvoarele se descopera cu usurinta si, uneori, chiar drumul traverseaza suvoiul de apa al acestora. Coborind lin din virful Nemanul Mare, itinerarul traverseaza Culmea Ferigeaua, trecind succesiv prin ondularile unor inseuari mici formate la obirsiile piraielor. Se continua drumul pina se ajunge intr-o inseuare larga, unde padurea se rareste mult, iar la stinga, catre vest, se contureaza ca o boltire virful Cuca (1015 m), pe suprafata caruia se deschide o poiana. In mod similar, catre vest, se remarca o alta poienita ceva mai inalta (1100 m), cunoscuta prin denumirea de Tilva Goletului, de sub care isi aduna apele piriul Goletului, afluent pe stinga al Timisului si care trece prin satul Golet. De aici, poteca lata urmareste o cumpana de ape neteda intilnind pe stinga citeva puncte cu izvoare. Se strabate astfel in lungime Culmea Pietricelii, la capatul ei sudic ajungindu-se la virful Radomir (1090 m), dupa ce se lasa in stinga, linga drum, apele bogate ale unui izvor, ce se scurg apoi pe albia unui piriu care flancheaza marginea de est a satului Garina. De aici, in directia est se deschide perspectiva asupra depresiunii Garina - Brebu Nou din virful Radomir; dupa cca 2 km, coborind pe o panta mica, se patrunde in pasul Prislop (1000 m), unde se intilneste drumul modernizat care merge la complexul turistic Semenic. Lasind la stinga soseaua spre Garina, serpentinele drumului modernizat ocolesc obirsiile piraielor Gradiste si Semenic, care ramin catre stinga, urcind spre golul montan strajuit la iesirea din padure de piramida virfului Semenic. In acest ultim sector al itinerarului drumul devine comun cu acela al traseelor 6; 9; 16; 17; 19; 21.

9. Slatina-Timis - Dealul Magura (787 m) - statiunea turistica "Trei Ape' - Garina - pasul Prislop - complexul turistic Semenic

Marcaj: cruce albastra. Posibilitati de acces; Soseaua nemodernizata (in curs de modernizare incepind din anul 1979) pe distanta Slatina - Timis - statiunea turistica "Trei Ape'. Sosea modernizata, de la statiunea turistica "Trei Ape' pina la complexul turistic Semenic. Distanta: 38 km. Durata: 11 ore la dus si 8 ore la intors, mers pe jos; 6 ore la dus si 3 ore la intors, cu bicicleta; 2 ore la dus si 1 ora la intors, cu masina.

Caracteristici: Traseu accesibil permanent. Conditii de cazare la Slatina - Timis la localnici, hotel si 8 bungalowuri la "Trei Ape'; la motelul si hanul Garina si la localnici in satele turistice Brebu Nou si Garina; la cele trei hoteluri, vilele si cabanele din complexul turistic Semenic. Restaurant la Slatina-Timis; restaurante, baruri de zi, bufete la "Trei Ape', Garina si complexul turistic Semenic. Obiective turistice: Peisajul geografic deosebit de atractiv si variat ca infatisare din lungul vaii Slatina; depresiunea Garina-Brebu Nou; statiunea turistica "Trei Ape' si complexul turistic Semenic. Trasee de legatura: 2; 6; 8; 16; 17; 18; 19; 20; 21; 22.

Traseul porneste din centrul comunei Slatina-Timis, in directia vest, dupa ce trece lasind pe dreapta cladirea bisericii construita in stil romano-catolic, vechi monument arhitectonic. Localitatea constituie o frumoasa asezare, cu elemente noi de modernizare in structura constructiilor de locuinte, obiectivele social-economice si culturale, care ii imprima tot mai accentuat trasatura de semiurbanizare. Comuna se afla situata pe lunca larga a Timisului si, partial, pe podul primei terase a riului. La numai 1,5 km est de comuna se afla statia de cale ferata si la 1 km drumul national 6 care asigura legaturi spre Caransebes si Orsova. Marcajul cruce albastra se afla indicat pe cladirile din marginea de vest a localitatii, iar in lungul soselei nemodernizate pe stilpi care sustin conductori electrici si telefonici si pe arbori. Traseul se desfasoara pe stinga vaii Slatina, pina in zona ei de obirsie, pe o distanta medie de 18 km, drumul urmarind indeaproape albia riului, fapt pentru care si panta este relativ mica. In cea mai mare parte a sa, soseaua trece prin zona impadurita, oferind in general vizibilitate limitata, cu exceptia perimetrelor unde exista spatii acoperite cu finaturi. Drumul este atractiv prin caracterul peisajului natural in care se imbina placut tumultu/ apelor repezi si limpezi din albia riului Slatina, cu haina bogata a padurilor de foioase in care, din cind in cind se deschid poieni largi cu finaturi si salase. Iarna, coborirea pe schiuri in sectorul de traseu din lungul vaii Slatina se poate realiza in bune conditii, fiind totodata si un bun prilej de antrenament pentru iubitorii de sporturi pe zapada. In intervalul cald al anului, in sectorul de izvoare al riului Slatina, instalarea cortului se poate face in perimetrul unde soseaua face un cot indreptindu-se catre sud, traversind albia vaii. Mergind catre nord (spre dreapta) cca 300 m se ajunge la un izvor bogat, cu un loc bun de campare (altitudinea 960 m). De aici, padurea este treptat inlocuita cu finaturi si pasune naturala, iar vizibilitatea se deschide catre vest si sud in directia Depresiunii Garina - Brebu Nou.

Parasind valea Slatina, soseaua urca continuu catre sud, pina in cumpana de ape care margineste aria depresionara mentionata anterior. De la aceasta inaltime (1030), se poate cuprinde cu vederea ansamblul peisagistic al Depresiunii Garina - Brebu Nou, extinsa pe aproximativ 35 kmp, o instructiva pagina dintr-o carte de geografie pe care natura Muntilor Semenic o deschide cu ospitalitate si indemn la cunoastere in fata drumetului dispus sa o citeasca in timpul de odihna si contemplare pe care si-l ingaduie dupa urcusul din lungul vaii Slatina. Spre vest si nord, culmi domoale, despadurite, incadreaza perimetrele localitatilor Garina, Brebu Nou si, partial, statiunea turistica "Trei Ape', iar in directiile sud si sud-vest se ridica blocul masiv al sectorului central si cel mai inalt al Muntilor Semenic acoperit pe pantele marginale accentuat inclinate cu padure deasa si falnica. Cele doua asezari si lacul de acumulare cu statiunea turistica amplasate intre ele iti dau impresia ca privesti chiar in "inima' muntelui, in tainele lui cele mai ascunse. Senzatia patrunderii catre "adincurile' colosului de piatra este intregita si de importanta diferenta de altitudine, cca 500 m, dintre partea cea mai inalta a muntelui, platoul Semenicului, situat la inaltimea medie de 1410 m si "vatra' ariei depresionare Garina - Brebu Nou amplasata aproximativ intre 900 si 920 m. Si alte citeva puncte dominante ofera excursionistului imagini de ansamblu asupra regiunii, ca de exemplu, pe aliniamentul SSE, Tilva de Soc (1069 m), virful Tilva (1176 m) si Culmea Pietricelii al carei nivel superior se mentine in jurul valorii de 1050 m.

Coborind spre albia piriului, Brebu, care delimiteaza la est arealul comunei Brebu Nou, strabatindu-se astfel aproximativ 25 km din lungimea totala a traseului, se ajunge la nivelul depresiunii intramontane, unde locurile de popas, odihna, agrement, petrecerea vacantelor etc. sint numeroase, variate si deosebit de atragatoare. Asezarea Depresiunii Garina - Brebu Nou, orientarea ei generala, particularitatile reliefului, vegetatiei s.a.m.d. contribuie la realizarea unor conditii climatice locale specifice, cu evidente influente determinate de adapostul culmilor mai inalte care o inconjura. Ca urmare, desi in interiorul zonei montane, aceasta arie depresionara prezinta o temperatura medie anuala de 7,5C, din cauza aerului rece care coboara de pe versantii inalti ai muntelui din imediata apropiere, pe fundul depresiunii se produc iarna inversiuni termice, valorile medii ale temperaturii atmosferice ajungind la -2,9C. Intervalul cald al anului este cu mult mai "darnic' in privinta valorilor termice, in timpul verii acestea mentinindu-se in jur de 17,0C. Zilele de primavara sint ceva mai reci (media 7,4C), in comparatie cu cele de toamna (temperatura medie, 8,2C), datorita topirii mai intirziate a zapezii din vaile adinci si din arealele cu padure deasa. In unele ierni, grosimea stratului de zapada in locurile adapostite depaseste 200 cm, fapt care favorizeaza mult practicarea sporturilor de iarna pentru o perioada destul de indelungata (decembrie- aprilie). Vara, relativ racoroasa dar placuta si reconfortanta si, iarna cu atractiile si numeroasele bucurii generate de sporturile pe zapada, plimbarile si odihna in mijlocul peisajelor acoperite cu mantia albului imaculat, le recomandam deopotriva turistilor. Garina, statiunea "Trei Ape', comuna Brebu Nou si ansamblul depresionar in care ele se afla indeplinesc multe dintre calitatile specifice regiunilor climatice de profil turistic.

De la Brebu Nou si pina la complexul turistic Semenic, marcajul cruce albastra se afla imprimat la marginea soselei pe stilpi de conductori electrici si pe tulpini de arbori. Mai jos de lacul de acumulare "Trei Ape', valea Timisului se prezinta salbatica si greu accesibila datorita incrustarii albiei sale intre peretii unui sector de chei.

Iesind din Garina, soseaua modernizata ne conduce in conditii foarte bune spre pasul Prislop, inseuare reprezentind hotar si cumpana intre apele riului Timis si Birzava. In apropiere se desfasoara pajisti placute si lacuri cu vederi panoramice al caror farmec merita constatat la fata locului. La mica distanta, trece si canalul Semenic care colecteaza apele din bazinul Timisului, deversindu-le in bazinul lacului de acumulare Valiug.

Din inseuarea Prislop, soseaua modernizata coteste, spre stinga, mai intii in directia sud-vest, pe cca 2,5 km, dupa care isi schimba sensul spre sud. Drumul urca continuu, prin serpentine, strabatind o zona bine impadurita, pina la iesirea pe suprafata golului montan pe care il strabate avind pe partea stinga "piramida' virfului Semenic. La aproximativ 1 km distanta se vad grupurile de cladiri ale complexului turistic Semenic.

Daca se alege varianta sectorului de traseu pe poteca marcata cu cruce albastra, atunci, din marginea de sud a satului Garina, traversindu-se podul peste valea Gradiste, se intra in padure, urcindu-se Culmea Dosul Semenicului. Se trece prin apropiere de cantonul silvic Molidu, care ramine la stinga potecii, traseul continuindu-se in directia sud-vest. La iesirea din padure, poteca se apropie de sosea in sectorul golului montan cu pajiste, aceasta intrind in drumul modernizat.

10. Teregova - Tilva lui Vasile (968 m) - Bradul Mosului - Dealul Strimba - ogasul Strimba - Culmea Dosu Semenicului - "Trei Ape' - Garina - pasul Prislop - complexul turistic Semenic

Traseu nemarcat. Posibilitati de acces: Drum nemodernizat, inaccesibil transportului auto. De la statiunea turistica "Trei Ape' pina la complexul turistic Semenic, sosea modernizata. Distanta: 30 km. Durata: 9 ore la dus si 6 ore la intors, mers cu piciorul; 5 ore la dus si 3 ore la intors, cu bicicleta.

Caracteristici: Traseu accesibil in intervalul cald al anului (mai-octombrie), exceptind sectorul dintre statiunea turistica "Trei Ape' si complexul turistic Semenic, unde se poate merge in permanenta. Conditii de cazare si hrana la: Teregova (gazduire la localnici, restaurant, brutarie, magazin alimentar). Obiective turistice: Puncte de belvedere in: Tilva lui Vasile, Dealul Strimba, Culmea Dosul Semenicului; "Cheile de Sus' ale Timisului; statiunea turistica "Trei Ape'; satul de vacanta Garina; complexul turistic Semenic. Trasee de legatura: 2; 4; 6; 9; 17; 18; 19; 20; 21.

Traseul incepe de la marginea de sud-vest a comunei Teregova, urmarind pe o mica distanta (cca 1 km) cursul vaii Teregova; dupa care drumul urca cu panta accentuata pe interfluviul dintre piriul mentionat si cursul superior al riului Timis, pornind de la altitudinea medie de 500 m. Ocolind pe la vest citeva obirsii de torenti, se inainteaza prin poieni si finaturi, parcurgindu-se aproximativ 3 km, pina la locul denumit Poienile Teregovei (850 m altitudine), de unde se deschide o priveliste cuprinzatoare asupra vaii Timisului catre est, a comunei Teregova situata spre sud-est intr-un bazinet de confluenta foarte larg, a vaii Criva catre sud, la obirsiile careia se distinge virful Tilva Domasnei (607 m). Spre sud-vest si vest, se desfasoara culoarul adincit al Piriului Teregova. In bucla mare pe care o face Timisul cind iese din zona montana pentru a se orienta cu albia catre nord, strajuieste silueta greoaie a Dealului Gargaun (660 m), ai carui versanti sint afectati de siroire, ogase si organisme torentiale. Pe cele mai indepartate planuri spre est, dincolo de culoarul vaii Timis, la stinga vaii Piriul Rece si al satului Rusca, se desfasoara culmile semete ale Muntilor Tarcu, iar catre dreapta, respectiv spre sud-est, crestele calcaroase ale Muntilor Cernei.

Continuind traseul in directia nord-vest, de-a lungul unui pod interfluvial neted pe care se urca cu usurinta, acoperit cu pasune si finaturi, cu pilcuri de arbori si izvoare in capetele de obirsii ale cursurilor de ape mici, se ajunge la Tilva lui Vasile (968 m), loc de belvedere, care se incadreaza in arealul denumit de localnici Muntele Tomnacica, loc traditional pentru cresterea vitelor. Frumusetea imprejurimilor, aerul curat, apa de izvoare si poienile atragatoare creeaza o ambianta extrem de placuta pentru un popas si instalarea cortului, atunci cind pe traseu se fac mai multe intreruperi. De la inaltimea acestui punct dominant, pot fi reperate, pe linga imaginile mentionate anterior, "Cheile de Sus' ale Timisului, in directia nord-vest; Virful Tilva (1 177 m), catre vest si virful Poiana Radcoasa (1 230 m), spre sud-vest.

Drumul care se continua spre locul denumit Bradul Mosului (970 m) amintind de prezenta pilcurilor de conifere, intre care se intilneste mai rar bradul, inainteaza in lungul interfluviilor prelungi printr-un coridor larg, descoperit, intrucit padurea acopera compact versantii inalti si puternic inclinati care marginesc culoarele vailor Timis si Semenic. In acest loc cu izvoare limpezi se afla si citeva puncte unde cumpana de ape care separa cele doua riuri este foarte ingusta, obirsiile afluentilor Timisului fiind la numai citeva sute de metri distanta de acelea ale unor afluenti ai Teregovei. De aici, pe o poteca de vale in directia nord si apoi nord-vest, dupa aproape 2 km de mers, se coboara in sectorul "Cheilor de Sus' ale Timisului, lungi de cca 1 km. Depasindu-se aceste mici "porti' dintre riuri, traseul patrunde pe suprafata extinsa a Dealului Strimba, pe care il traverseaza in directia nord-vest, lasind catre stinga, spre sud, obirsiile piriului Teregova, apropiindu-ne tot mai mult de valea Timisului. Drumul isi schimba printr-un cot brusc directia catre stinga, la vest, coborind cca 60 m in valea Strimba, o traverseaza si se continua pe stinga acestui ogas aproximativ 1 km in directia nord, pina la confluenta, intr-un meandru (cot) puternic al riului Timis. De aici, itinerarul se continua pe dreapta vaii Timisului, pe sub virful Tilva (1 177 m), in lungul versantului priporos si dens impadurit cu fagete in amestec cu conifere cunoscut prin denumirea de Dosul Semenicului. Din loc in loc, izvoare care niciodata nu seaca, spala cu suvoiul lor de ape limpezi versantii. Mai jos, pe dreapta, se aude susurul apelor din albia Timisului, pe care o urmarim indeaproape pina la barajul lacului de acumulare de la "Trei Ape'. Se traverseaza albia riului Timis, pentru a se intra pe stinga lacului unde se afla statiunea. De aici, drumul se continua in conformitate cu indicatiile prezentate de traseele 9; 20; 21.

11. Prigor - Patas - Borlovenii Vechi - vaile Nera, Cosava Mare si Birzava - Culmea Cracul Lung -vila Semenic (Klauss) - Statiunea turistica Crivaia - Valiug

Marcaj: Cruce rosie, racord cu traseul 14; Borlovenii Vechi - vila Semenic. Posibilitati de acces: Sosea modernizata intre Crivaia si Valiug; sosea nemodernizata intre Borlovenii Vechi si Crivaia; conditii grele de circulatie in intervalul rece al anului (noiembrie-aprilie), in sectorul din lungul vailor Nera, Cosava si pina in inseuarea Birzava-Poneasca. Distanta: cca 48 km. Durata: 2 zile (8 ore pe zi), mers cu piciorul; 10 ore cu bicicleta; 2 ore cu masina. La intoarcere: 12 ore cu piciorul; 5 ore cu bicicleta si 1 ora cu masina.

Caracteristici: Traseu accesibil pe toata lungimea lui in intervalul cald al anului (mai-octombrie); dupa perioade indelungate cu ploi si in urma caderii zapezii, traseul devine greu accesibil pentru masini si biciclete. Intre Borlovenii Vechi si Crivaia, nu sint posibilitati de aprovizionare cu alimente si cazare. Obiective turistice: Localitatile Prigor, Borlovenii Vechi, asezari pitoresti cu traditii folclorice; peisajele de o rara frumusete si originalitate din lungul vailor Nera, Cosava, Birzava; vila Semenic si imprejurimile; statiunea turistica Crivaia; comuna turistica Valiug. Trasee de legatura: 3; 4; 5; 6; 7; 14; 16; 17; 22; 23.

Localitatile Prigor, Patas si Borlovenii Vechi se afla situate in mijlocul Depresiunii Bozovici si in sectorul axial al acesteia, facind parte din categoria celor mai vechi asezari omenesti din vatra ariei depresionare, cu renumite traditii de cultura populara romaneasca, mestesuguri, activitati agricole intensive.

Traseul incepe din marginea de nord-vest a comunei Prigor, urmindu-se artera principala de circulatie care trece prin centrul localitatii. Strabatind aproximativ 6 km, se ajunge in satul Borlovenii Vechi, avind mai intii la stinga, spre sud-vest, valea piriului Prigor si, ulterior, dupa schimbarea directiei catre nord-est albia piriului Nera. Semnul de marcaj (cruce rosie) incepe de la marginea de nord a localitatii Borlovenii Vechi si este prezent pina la vila Semenic (Klauss), de unde isi schimba directia catre dreapta, la est, si stinga, la vest, apartinind traseului de racord 14, dintre Muntii Semenic si Muntii Aninei. Pe aceasta distanta, facem cunostinta cu bogatia si frumusetea ogoarelor, livezilor si finatelor, pe care le intilnim pina aproape de patrunderea Nerei in interiorul regiunii montane. La 2 km nord de Borlovenii Vechi, se afla punctul denumit "La Leu' unde au fost descoperite urmele unei asezari neolitice. Inca din acest sector, Nera prezinta caracterele unui riu care coboara din regiunea montana, valea fiind incadrata de maluri inalte. Inainte de a se ajunge la aceasta confluenta bilaterala, cu cca 0,5 km mai la sud, drumul ajunge la un pod. De la acest pod, lasind catre dreapta, spre nord-est, un sector de drum forestier care se infunda dupa citiva kilometri pe valea Nerganita, afluent pe stinga al riului Nera, se continua traseul pe drum nemodernizat, cotind la stinga, catre nord-vest, in lungul riului Cosava. Soseaua se desfasoara pe cca 4 km pe stinga vaii, dupa care se traverseaza riul peste un pod, deplasarea facindu-se pe dreapta vaii, pe o distanta de aproximativ 3 km. Se trece peste un alt pod, pe stinga Cosavei, drumul pastrindu-se pe aceasta parte a riului, pina la intersectia cu soseaua nemodernizata care vine din bazinul superior al riului Nera, desfasurindu-se peste Culmea Printiului, in directia sud-vest, la altitudinea medie de 1200 m. Sensul general al traseului devine nord-est - sud-vest. Padurea se prezinta deosebit de deasa, cu arbori masivi, molizii intilnindu-se mai frecvent, iar luminisurile si poienile mici sint acoperite cu feriga. Drumul ocoleste obirsiile bazinului hidrografic Cosava, prin curbe scurte si numeroase. Depasind acest perimetru de obirsii, traseul inainteaza pe Culmea Cracului, pe la nord de cota altimetrica maxima de 1244 m. Chiar in sectorul de cumpana de ape, drumul intersecteaza poteca care vine de pe Cracul Pietrosul, din directia Piatra Nedeia (traseul 12). Continuind drumul, acesta incepe sa coboare pe versantul de vest al Culmii Cracul Lung catre NNV, pina aproape de cota altimetrica medie de 1050 m. Dupa 3 km de mers, traseul te orienteaza spre vest, patrunzind mult in interiorul padurii. De aici, soseaua nemodernizata dar bine intretinuta se largeste, trece prin sectorul de inseuare dintre obirsiile riurilor Birzava si Poneasca (cca 900 m) si coboara lent in directia nord-est. Drumul trece pe la est de Culmea Raspitel (888 m) desfasurindu-se in apropiere de albia riului Birzava si coboara pe o panta mica catre vila Semenic (Klauss). Apele limpezi, reci si bine oxigenate ale Birzavei, creeaza conditii bune pentru cresterea si dezvoltarea pastravului. Vila Semenic, situata la altitudinea medie de 730 m, este construita in stil elvetian, imprejurimile ei oferind un minunat prilej de odihna, datorita padurii de molid si brad si a parcului din jurul cladirii amenajat intr-o maniera artistica deosebita. De la vila Semenic, in aproximativ o ora de mers cu piciorul, se ajunge in statiunea turistica Crivaia, pe un drum nemodernizat dar bine amenajat si pentru transportul auto. In orice conditii de timp, soseaua modernizata spie Valiug ofera posibilitatea unui transport rutier confortabil, iar deplasarea pe jos, parcurgind ultimii 3 km din traseu, constituie o plimbare reconfortanta, inclusiv iarna, admirind peisajul frumos al lacului de acumulare Valiug.

12. Bozovici - valea Minisului - izbucul Bigar -statiunea de odihna Poneasca - valea Poneasca - Dealul Cracul Lung - izvoarele Birzavei - Cracul Pietrosul - virful Piatra Nedeia - Baile Mici - Baile Mari ale Vulturilor - complexul turistic Semenic

Marcaj: Cruce albastra. Posibilitati de acces: Soseaua modernizata de la Bozovici pina la confluenta riului Poneasca cu Minisul (cca 12 km); drum nemodernizat, dar bine intretinut pentru masini, in lungul vaii Poneasca, pina la 3 km mai jos de obirsiile riului; in continuare, poteca de munte pina la complexul turistic Semenic. Distanta: 40 km. Durata: 2 zile (7 ore pe zi), mers cu piciorul; 7 ore cu bicicleta; 1 ora cu masina, pe distanta Bozovici - Dealul Cracul Lung (cca 25 km). La intoarcere: 10 ore cu piciorul; 4 ore cu bicicleta; 1 ora cu masina.

Caracteristici: Pina la Dealul Cracul Lung, traseul este accesibil permanent; in continuare, el este functional in intervalul aprilie-octombrie. Mai mult de jumatate din lungimea drumului se desfasoara prin padure. Cazare si posibilitati de alimentatie la Bozovici, statiunea de odihna Poneasca si complexul turistic Semenic. PECO la Bozovici. Obiective turistice: comuna Bozovici, cel mai important si vechi centru social-economic si cultural din Depresiunea Bozovici, cu renumite traditii folclorice; izbucul Bigar; statiunea de odihna pentru elevi Poneasca, cu regim de functionare permanent, loc de organizare a taberelor de vacanta; complexul turistic Semenic cel mai mare centru de activitati turistice din intreaga zona montana a Banatului. Trasee de legatura: 3; 4; 6; 8; 9; 10; 11; 13; 14; 15; 16.

Comuna Bozovici, centru social-economic si cultural, se afla situata in marginea de nord-vest a Depresiunii Bozovici (Almaj), la numai citiva kilometri de limita geografica dintre Muntii Semenic si Muntii Aninei, fapt pentru care localitatea constituie un punct de tranzit turistic pentru vizitatorii care urca ori coboara in perimetrul acestor doua sectoare montane ale Banatului.

Marcajul, cruce albastra, poate fi urmarit pe stilpii si arborii de pe marginea soselei modernizate la iesirea din comuna Bozovici, din marginea ei nordica, lasind de o parte si alta a drumului case frumos construite din caramida, incadrate lateral de garduri si porti masive din lemn ori din beton si fier forjat, cu incrustatii sau diferite elemente decorative aplicate. Soseaua modernizata urca mai intii lent peste terasele de la confluenta riului Minis cu Nera, dupa care drumul trece printre culmile usor impadurite cu infatisare de contraforturi; de pe bordura de sud a Muntilor Semenic, parasind valea Nerei. De aici, soseaua pafFCfnde pe stinga riului Minis, prin sectoare de vale ingusta cu aspect de chei, unde apele curg vijelioase si prin portiuni mai largi, cu terase si lunca larga, cu mult soare si lumina, locuri de confluenta unde se varsa piraie si torenti. La cca 6 km de la plecarea pe traseu, se intilneste confluenta riului Taria, afluent pe stinga al Minisului. Drumul se continua prin serpentine cu panta mica, urmarind meandrele riului. Curgerea Minisului la contactul dintre rocile metamorfice, mai dure, si calcarele mai friabile care patrund pe o mica portiune din regiunea Muntilor Aninei, a determinat si aspectul de asimetrie al vaii in unele locuri, iar strapungerea in anumite puncte de catre apele riului numai a barelor de calcar a conditionat formarea sectoarelor cu chei si diferite forme carstice. Asa este cazul perimetrelor din aval si din amonte de confluenta vaii Poneasca cu Minisul. In apropierea albiei riului Minis, valorificarea intensiva a terenurilor pentru finaturi a determinat prezenta spatiilor lipsite de padure mai ales pe partea dreapta a vaii.

Inainte cu 1 km de confluenta riului Poneasca, in valea Minisului, pe partea dreapta a riului, chiar linga soseaua modernizata, unde se afla un pod, se varsa apele tumultuoase ale izbucului Bigar. Trecind peste pod, la stinga, dupa citeva minute de mers pe jos, se ajunge la punctul de aparitie a unui izvor, ale carui ape se revarsa in unde puternice si limpezi de sub un perete inalt de calcare. Un scurt popas ofera turistului cunoasterea indeaproape a fenomenului natural reprezentat de acest torent de ape care, odata scapat din incatusarea stincii de calcar, apare la zi printr-o diaclaza[49] deschisa la baza versantului de piatra, transformindu-se intr-un suvoi puternic de ape. In albia prin care curge, apa intilneste in cale citeva praguri peste care se rostogoleste agitata, iar in apropiere de varsarea in Minis formeaza o mica cascada, al carei zgomot iti atrage imediat atentia. Continuind drumul pe stinga Minisului la cca 1 km se intilneste confluenta piriului Poneasca, intr-un frumos decor natural creat de Dealul Zabal (686 m), pe care cele doua riuri il incadreaza. Minisul si Poneasca isi largesc albiile, unindu-si apele in centrul unui bazinet de confluenta cu o lunca extinsa. In acest peisaj linistit si odihnitor, alegerea locului pentru campare si instalarea cortului pe timp de seara este binevenita.

De la acest nod hidrografic, traseul coteste la dreapta, pastrindu-si directia generala (nord), inaintind in lungul vaii Poneasca. Soseaua devine nemodernizata, dar fiind bine intretinuta permite o circulatie usoara pentru autovehicule. Dupa cca 4 km, in mijlocul padurii de molid si fag, intr-o ambianta naturala minunata, se ajunge la grupul de vile pentru vacanta al statiunii Poneasca, dotata cu tot confortul modern necesar. Printre alte conditii puse la dispozitia celor care se odihnesc si isi petrec timpul liber, se pot mentiona: terenuri pentru sport, cluburi, sala de spectacol, biblioteca, strand amenajat pe albia riului Poneasca etc. Vara si iarna, imprejurimile au pitoresc de "parcuri montane', prin care potecile serpuiesc luminate de razele soarelui cu irizatii de evantaie spectrale. Excursiile scurte pot fi numeroase, reconfortante si neasemuit de placute. In numai o ora, se urca pe Dealul Zabal, realizindu-se o ascensiune de aproximativ 200 m, de unde se deschide o . vedere panoramica asupra vailor Minis si Poneasca: spre nord-vest in directia virfului Trei Movile (927 m) si spre virful Esalnata (915 m), catre sud, din Muntii Aninei; la est, Dealul Zagrazii (921 m) si virful Polo-virt (954 m) de pe latura sud-vestica a Muntilor Semenic s.a.m.d. Din statiunea Poneasca, pe poteca, se urca in Dealul Zagrazii in cca 1 ora.

Statiunea Poneasca este un loc corespunzator pentru instalarea cortului si popas de o noapte, inainte de a efectua in continuarea traseului ascensiunea in zona montana inalta. Amenajarile conditionate de construirea barajului lacului de retentie de pe valea Poneasca vor contribui si la dezvoltarea in scurta vreme a profilului turistic al statiunii de vacanta.

Traseul pe valea Poneasca se continua in amonte cu farmecul unei naturi monumentale, cu armonia culorilor din padurile si poienele cu finaturi, cu zbuciumul apelor repezi care salta peste blocuri de piatra rostogolite in albia riului, cu balsamul aerului de munte mereu proaspat si racoros, care te invioreaza si te indeamna la drumetie. Frumusetea si puritatea peisajelor inconjuratoare alunga oboseala mersului cu piciorul, timpul se scurge repede si dupa ce se parcurg cca 7 km de la statiunea Poneasca, se desparte la stinga, catre vest, o artera de drum nemodernizat care merge in orasul Anina, situat in Muntii Aninei. Depasind aceasta derivatie a soselei, ne continuam traseul mai departe, spre nord, pe valea Poneasca si, dupa aproximativ 2,5 km, drumul nemodernizat isi schimba directia catre est, parasind albia riului. Drumul patrunde pe un mic afluent de pe stinga riului Poneasca si, dupa 1 km, el se termina. Ne aflam la poalele Culmii Cracul Lung, de unde traseul se continua pe poteca marcata cu cruce albastra. Asa cum indica si denumirea, aceasta culme montana bine impadurita, cu fagete care au in amestec si molidisuri, constituie un interfluviu plat si mult alungit de la SSV catre NNE, fiind incadrata la vest de valea Poneasca si de zona de izvoare a riului Birzava, iar la est de bazinul hidrografic Cosava. Intrind pe poteca, ne angajam intr-un sector in care panta devine accentuata, deoarece de la altitudinea medie de 800 m, trebuie sa urcam la nivelul cotei maxime de pe Culmea Cracul Lung de 1 244 m, parcurgind o distanta de cca 2 km. Marcajul, cruce albastra, poate fi urmarit distinct pe tulpinile arborilor din padure. Ajungind la aceasta inaltime care se contureaza ca o mica proeminenta, poteca se desfasoara in directia nord-est, intersectind la mai putin de 1 km de mers soseaua nemodernizata de pe traseul 11. Ne deplasam in continuare tot prin regiune acoperita cu padure, pe o suprafata interfluviala cu foarte mici valuriri, pe un teren cu panta redusa si dupa 1,5 km, pe partea stinga, catre vest, trecem prin apropierea izvoarelor riului Birzava. Din loc in loc, poteca se lateste, suprapunindu-se partial pe sectoare de drum forestier vechi, inaintam, treptat, urcind usor pe Cracul Pietrosul, atingind o inaltime medie de 1 300 m. Padurea se rareste si un alt urcus, mai accentuat, ne aduce pe suprafata golului montan, pe iarba moale si deasa a pajistei, in regiunea celor mai mari altitudini din Muntii Semenic. Pe suprafata mult extinsa a nivelului montan superior, la 1 400 m inaltime, apare, in prim plan, virful Piatra Nedeia (1 437 m).

Mai departe traseul se continua fara marcaj turistic, poteca fiind foarte distincta si conditiile de vizibilitate larg deschise pentru orientare. Se coboara lin in excavatia denumita Baile Mici ale Vulturilor si din care, iesind, se traverseaza Baile Mari ale Vulturilor, trecind pe linga o cruce uriasa de metal din apropierea unor izvoare. Depasind si aceasta denivelare marcata din loc in loc de mlastini mici si puncte de mustire a apei, ajungem in perimetrul complexului turistic Semenic. Pe ultimul kilometru de poteca ce trebuie parcurs, privirea ne este atrasa de silueta virfului Piatra Goznei (1 447 m), vizibila catre stinga (nord-vest), si de virful Semenicului (1 446 m), strajuind cu forma lui piramidala marginea platoului inalt al muntelui, catre nord-est. Patrundem in interiorul complexului turistic, trecind prin spatele hotelurilor Nedeia, Semenic si Gozna si pe linga vilele cu acoperisuri puternic inclinate.

In fata hotelului Gozna intilnim pe stilpul metalic cu sageata indicatoare marcajul cruce albastra, punctul de incheiere al traseului.

13. Complexul turistic Semenic - Culmea Rotunda -vf. Piatra Nedeia - obirsiile riului Nera (Nera Nergana) - Culmea Capul Muntelui si retur

Marcaj: Triunghi albastru (vf. Piatra Nedeia - Culmea Capul Muntelui) si poteca nemarcata. Posibilitati de acces: poteca peste pajistea montana, pe marginea padurii si prin padure. Distanta: 8 km. Durata: 1 ora la dus; 2 ore la intors; 3 ore dus-intors.

Caracteristici: Traseu de poteca pentru intervalul cald al anului. Iarna, deplasarea se poate face pe schiuri, plimbarea fiind deosebit de reusita; mersul cu piciorul este dificil datorita grosimii mari a stratului de zapada din locurile mai joase si adapostite. Obiective turistice: Punct de belvedere la vf. Piatra Nedeia; popas la obirsiile riului Nera. Trasee de legatura: 11; 12; 15.

In ansamblul lui, acesta face parte din categoria traseelor de agrement din raza complexului turistic Semenic, fiind usor de strabatut, incadrindu-se in programul plimbarilor zilnice ale vizitatorilor si turistilor care isi petrec aici concediul de odihna, vacanta sau sfirsitul de saptamina.

Traseul incepe din interiorul complexului turistic Semenic, desfasurarea lui generala fiind de la NNE catre SSV si S. Pornind din centrul complexului (fara marcaj), se trece prin fata cabanei centrale si se merge pina la marginea padurii in directia est, oco-lindu-se citeva portiuni mici cu apa provenita de la doua izvoare din apropiere. De aici, poteca urmareste la mica distanta liziera padurii, serpuind prin iarba inalta si deasa a pajistei montane. La dreapta (vest), se poate urmari cu privirea imaginea celor doua depresiuni de nivatie, Baile Mari si Baile Mici ale Vulturilor, pe bordura carora se desfasoara traseul. Pozitia superioara pe care o avem in raport eu aceste forme negative de relief ne permite sa distingem bine, in cazul lor, punctele unde se ivesc izvoare, ochiurile cu mici balti si namolurile de mlastina. Pe marginea dinspre vest a depresiunilor de nivatie, coborind de la virful Piatra Goznei, serpuiesc mai multe poteci, una linga alta, desfasurindu-se peste valuririle largi ale golului montan. Dupa aproximativ 3 km de traseu strabatut, poteca urca usor pe o suprafata partial impadurita, care la citeva sute de metri spre sud-est se contureaza printr-o mica proeminenta. Aceasta este Culmea Rotunda, de pe pantele careia se trece gradat pe marginea depresiunii de nivatie Baile Mici ale Vulturilor catre poalele netede si prelungi ale virfului Piatra Nedeia. De la acest aliniament se intra pe sectorul de traseu, unde apare marcajul (triunghi albastru), pina la Culmea Capul Muntelui.

Spre virful Piatra Nedeia (1 437 m) se urca pe o panta mica si printre blocuri de roca cristalina, unele acoperite sau partial ingropate de iarba, iar altele desprinse prin dezagregare si rostogolite mai recent pe poale, alcatuind prin imprastierea lor imaginea unui cimp de pietre. Vederile panoramice de la virful Piatra Nedeia cuprind un orizont larg, reprezentind unul dintre principalele locuri de delectare si orientare geografica, regionala pentru turisti. In directia sud-vest pot fi reperate obirsiile bine impadurite ale riurilor Birzava si Poneasca, marcate fiecare spre vest de Culmea Raspitel (888 m) si respectiv, virful Poiana Rusului (1 023 m). La stinga riului Poneasca, drept in fata virfului Piatra Nedeia se distinge virful Cracul Lung (1 244 m), cu infatisare de coama de interfluviu acoperita cu padure. In acelasi sector si putin mai la stinga se desfasoara succesiv bazinele hidrografice superioare ale riurilor Hielisag, Cosava Mica, Cosava Mare. Imediat sub virful Piatra Nedeia se desfasoara trei culmi care se prelungesc in directia sud trecind lin una in cealalta - Cracul Pietrosul, Capul Muntelui, Culmea Printiului - cea din urma fiind incadrata la vest de riul Cosava Mare, iar la est, de Nera Nergana. Pe vreme senina, cu atmosfera transparenta, se distinge in zare aria Depresiunii Bozovici. Privind catre stinga, doua culmi sint mai proeminente - Tilva Nerganita Mica (1 221 m), spre sud-est si Tilva Nerganita Mare (1 366 m), la est. Rotindu-ne privirea in directia nord, observam la stinga virful Piatra Goznei si pilonul masiv al releului de radioteleviziune, iar catre dreapta si mai catre orizont, forma de con a virfului Semenic.

Coborim de la virful Piatra Nedeia, deplasindu-ne citeva sute de metri in linie dreapta si, intrind in padure, ajungem, dupa un sfert de ora de mers, la obirsiile Nerei Nergana. Ape abundente si limpezi aluneca repezi peste placile de sisturi metamorfice, dispuse in trepte, plamadind de aici, din cea mai inalta treapta a Muntilor Semenic, primul trunchi de albie al uneia dintre cele mai frumoase si naturale vai din zona Banatului, prin care curge riul Nera. Ne intoarcem la virful Piatra Nedeia, care ne intimpina ca un reper neclintit in atmosfera plina de lumina si culoare a ierburilor din pajistea montana. Gindul ne poarta cu multi ani in urma, cind pe aceste plaiuri neasemuit de frumoase si primitoare, gospodarii din preajma locului si de pe meleaguri mai indepartate ale Banatului se intilneau la sfirsit de vara si inceput de toamna, in zile de nedei, la tirgurile sarbatoresti de munte.

De la Piatra Nedeia, poteca se continua pe marginea de est a Culmii Cracul Pietrosul, pe deasupra vaii Nera Nergana, intrind in padure. Semnul de marcaj apare pe tulpini de arbori, cu suficienta frecventa si vizibilitate. Pe stinga potecii in lungul careia ne deplasam se ivesc izvoare, majoritatea formind mici piriiase ce se varsa pe partea dreapta in riul Nera. Poteca inscrie curbe scurte, ocolind obirsiile acestor cursuri de ape, coborind pe o panta foarte lina de pe Cracul Pietrosul pe Culmea Capul Muntelui acoperita cu padure rara alcatuita din arbori cu trunchiuri masive si inaltimi record. Plimbarea printr-o asemenea padure, in care arborii monumentali sint scaldati in lumina cala a soarelui, iti lasa impresia ca te afli intr-un parc natural, in care totul este rinduit pentru a fi frumos si odihnitor. Denumirea de Capul Muntelui atribuita acestei culmi este cit se poate de semnificativa, intrucit de aici in jos altitudinile scad repede si o serie de spatii interfluviale vin sa se racordeze cu aspect de contraforturi sau picioare de munte pe marginea sudica a blocului central si cel mai inalt din Muntii Semenicului. La cca 0,5 km de punctul de incheiere a traseului, la Capul Muntelui, coborind citeva zeci de metri se ajunge la drumul nemodernizat al traseului 11.

Intoarcerea la complexul turistic Semenic se face pe aceeasi poteca, durata de parcurgere a traseului fiind putin mai lunga, 2 ore, deoarece se urca o diferenta de altitudine de cca 200 m.

14. Complexul turistic Semenic - Baile Mari ale Vulturilor - Culmea Cracul Molidu - vila Semenic (de aici spre pestera Comarnic din Muntii Aninei)

Marcaj: Cruce rosie (racord la traseul 11). Posibilitati de acces: Poteca peste pajistea montana, apoi prin padure. Distanta: cca 7,5 km (15 km dus-intors). Durata: 2 ore la dus (coborire); 3 ore la intoarcere (urcare).

Caracteristici: Traseu pentru intervalul cald al anului. Se coboara (la dus) si se urca (la intoarcere), cca 700 m altitudine, reprezentind diferenta de nivel dintre complexul turistic Semenic si vila Semenic. Traseu de racord dintre Muntii Semenic si Muntii Aninei. Obiective turistice: Vila Semenic si parcul acesteia; posibilitate de pescuit in riul Birzava; crescatorie de pastravi. Trasee de legatura: 7; 11; 12; 16; 22.

Traseul marcat incepe in fata hotelului Gozna, semnul cruce rosie fiind inscris pe sageata indicatoare de directie, fixata pe stilp metalic. Pe suprafata golului montan, marcajul este desenat pe placute montate pe stilpi metalici, iar in interiorul padurii acesta se afla pe tulpinile arborilor. Iesind din padure, dupa coborirea de pe Cracul Molidul, marcajul trece prin fata vilei Semenic, se continua pe drumul forestier catre nord (spre dreapta) cca 200 m, dupa care traverseaza riul Birzava, pe stinga. De aici, prin padure, marcajul este indicat pe tulpinile arborilor, urmind o poteca care urca accentuat, in directia vest, spre pestera Comarnic din Muntii Aninei.

Strabatind pajistea montana dupa plecarea din interiorul statiunii turistice Semenic, poteca ne conduce la inceput in directia sud, traversind Baile Mari ale Vulturilor, dupa care coteste la dreapta, lasind spre stinga Baile Mici ale Vulturilor. Traseul se orienteaza in directia vest, coborind treptat de pe pajistea montana si intrind in padurea de molid in amestec cu foioase. La contactul dintre pajiste si padure, se intilnesc citeva izvoare a caror apa apare la zi de sub muchia depresiunii de nivatie Baile Mari ale Vulturilor. Patrundem tot mai mult in padure, urmarind cu usurinta semnul de marcaj, care apare alternativ, cind pe dreapta, cind pe stinga potecii. De aici si pina la nivelul albiei riului Birzava, itinerarul se desfasoara in exclusivitate in lungul Cracului Molidu, pe o poteca larga, cu inclinare cind mai mare, cind mai moderata, la fiecare kilometru distanta coborindu-se, in medie, 150 m. Molidisurile, de la care provine si denumirea culmii montane pe care coboara traseul, dau padurii o luminozitate mai redusa si aerului un balsam specific coniferelor. Dupa aproximativ 3 km de drum, in componenta padurii, molizii devin mai rari, fiind inlocuiti cu fagete luxuriante, cu tulpini masive si inalte, care sustin coronamente bine dezvoltate. Pe ambele parti ale interfluviului pe care mergem sintem incadrati de afluenti ai Birzavei, cu ape bogate si repezi ce curg prin vai adinci, pe dreapta piriul Baile Mari ale Vulturilor, iar pe stinga piriul Izvorul Molidului. Cu cca 1 km inainte de vila Semenic, poteca se apropie de valea Izvorul Molidului, desfasurindu-se in apropiere de albia acestuia. In acelasi timp, poteca face legatura cu un drum forestier, pe care se continua traseul pina in fata vilei Semenic. In spatele cladirii se afla drumul forestier care duce spre statiunea turistica Crivaia. Pentru a ajunge in fata vilei Semenic, cotim la stinga (spre sud), intram pe acest drum din lungul Birzavei si traversam valea Izvorul Molidului in apropiere de confluenta acestuia. Dincolo de albia Birzavei, pe stinga riului, catre nord-vest, marcajul (cruce rosie) se continua pe poteca care se indreapta spre Poiana Betii si pestera Comarnic din Muntii Aninei.

15. Complexul turistic Semenic - Baile Mari si Baile Mici ale Vulturilor - vf. Piatra Nedeia - Culmea Cracul Pietros - Culmea Capul Muntelui - piriul Beg - Poiana Begului - cantonul silvic Cosava

Marcaj: Cruce rosie (hotel Gozna - Baile Mari ale Vulturilor); triunghi albastru (Baile Mari ale Vulturilor - Canton silvic Cosava). Posibilitati de acces: Poteca si pe foarte mica distanta drum forestier. Distanta: circa 9 km. Durata: 2 ore la dus (coborire); 3 ore la intoarcere (urcare).

Caracteristici: Traseu pentru intervalul cald al anului. Prima jumatate a traseului se parcurge prin pajistea golului montan, iar a doua prin padure. Diferenta de altitudine dintre capetele traseului, cca 320 m. Obiective turistice: Loc de belvedere la virful Piatra Nedeia; popas pentru odihna in Poiana Begului, izvoarele piriului Cosava Mare si cantonul silvic Cosava, padure de molid cu valoare de rezervatie naturala. Trasee de legatura: 11; 12; 13.

Traseul incepe din centrul complexului turistic Semenic, din fata hotelului Gozna, loc principal de plecare si sosire pentru numeroase itinerarii si excursii care se efectueaza in cadrul regiunii montane. Directia de plecare este indicata de marcajul cruce rosie. Iesirea din complexul turistic se face pe soseaua principala, lasind pe partea dreapta cladirile hotelurilor si vilelor dominate de statia releului de radio-televiziune, iar pe ultimul plan de trunchiul conic al virfului Piatra Goznei. Deplasarea se face initial, catre vest, pina in dreptul virfului Piatra Goznei, dupa care se tranverseaza Baile Mari ale Vulturilor, in directia sud, la iesirea din acestea parasindu-se marcajul cruce rosie care ramine la dreapta (spre (vest), drumul continuindu-se inainte, pe marcajul triunghi albastru. Se coboara in Baile Mici ale Vulturilor trecind pe linga izvorul din cadrul acestora si se (urca panta in directia virfului Piatra Nedeia. De aici, se iese de pe pajistea montana cotind putin pe poteca (la stinga) si se intra in padure, coborind lent pe Cracul Pietros. Dupa cca 1 km parcurs pe Cracul Pietros, poteca ajunge pe un spatiu interfluvial ingust, fiind incadrata de obirsiile a doua cursuri de apa, cel din dreapta apartinind piriului Beg, iar cel din stinga, unui mic afluent, pe dreapta, al Nerei Nergana. De aici, poteca isi schimba directia catre sud-est, pentru aproximativ 1 km, traseul desfasurindu-se pe stinga piriului Beg, respectiv pe interfluviul denumit Capul Muntelui. Dupa ce se parcurge aceasta mica distanta, poteca si marcajul de pe arbori indica modificarea directiei spre sud-vest, coborindu-se pe o panta mult inclinata la nivelul albiei piriului Beg, pe care o traversam. Prin desisul padurii in care fagetele se afla in amestec cu molidul, se merge pe poteca, pe dreapta piriului Beg, pina la confluenta acestuia cu un alt piriu care curge din directia nord-vest, pe o distanta ce nu depaseste 1 km. In acest punct de confluenta, se deschide in padurea Poiana Begului, loc frumos pentru popas si odihna, in care razele soarelui dau o lumina si caldura placuta. Vara, se pot petrece ore reconfortante in Poiana Begului, iar daca traseul se strabate cu cortul, instalarea acestuia este binevenita. Peisajul inconjurator are un plus de atentie si prin faptul ca Poiana Begului se desfasoara in lungul piriului cu acelasi nume pe o distanta care depaseste 1 km, extremitatea ei sudica ajungind pina la drumul forestier care urca de la cantonul Cotava, peste valea Begului, in bazinul superior al Nerei Nergana, el continuindu-se catre vest prin inseuarea dintre obirsiile riurilor Birzava si Poneasca. Din poiana, traseul se orienteaza in directia sud-vest, mergind alternativ pe sectoare de drum forestier si de poteca, fapt care contribuie la scurtarea distantei, fiind evitate cotiturile de ocolire ale soselei. Acesta este specificul traseului pe ultimii 2 km, pina se ajunge la cantonul Cosava situat la obirsiile piriului Cosava Mare, intr-o poiana deosebit de atractiva in raza careia se afla izvoare. Padurea din jurul cantonului silvic are in compozitia ei exemplare masive de molid, se prezinta compacta, prin calitatile si caracterele arborilor avind calitatea de rezervatie naturala. Marcajul triunghi albastru ne conduce pina in fata cantonului silvic, fiind remarcat cu usurinta pe tulpinile arborilor din imediata apropiere. Denumirea de Cosava data cantonului silvic ne aminteste de vintul care bate in regiunea Banatului, din directia sud-vest, intoarcerea la complexul turistic Semenic se face pe acelasi drum, urcind cei 320 m pe care i-am coborit la ducere. Exista si posibilitatea ca revenirea la complexul turistic Semenic sa se faca deplasindu-ne de la cantonul silvic Cosava catre vest, in linie dreapta, cca 1,5 km distanta, pina intilnim poteca marcata de pe traseul 12. Cotind la dreapta, spre nord, ne intoarcem pe la virful Piatra Nedeia, la complexul Semenic.

16. Bozovici - valea Minisului - Dealul Zagrazii -valea Poneasca - izvoarele Birzavei - vila Semenic - statiunea turistica Crivaia - Valiug - pasul Prislop - complexul turistic Semenic

Marcaj: Cruce albastra (Bozovici - Poneasca); banda albastra (vila Semenic -Valiug). Posibilitati de acces: Sosea modernizata; drum nemodernizat; drum forestier si poteca. Distanta: cca 55 km. Durata: 2 zile (6-8 ore pe zi), cu piciorul; 8 ore cu bicicleta; 2 ore cu masina.

Caracteristici: Traseu accesibil permanent, cu exceptia intervalelor cu zapada abundenta. Cazare si conditii de alimentatie la Bozovici; statiunea de odihna Poneasca, statiunea turistica Crivaia, comuna Valiug, complexul turistic Semenic. Statie PECO la Bozovici. Obiective turistice: Comunele Bozovici si Valiug; statiunile Poneasca si Crivaia; complexul turistic Semenic; vila Semenic, stincile de la Zagrade, izbucul Bigar. Trasee de legatura: 4; 5; 6; 7; 8; 9; 11; 12; 14; 17; 18; 19; 21; 22; 23.

Datorita lungimii sale traseul se poate parcurge pe jos in trei etape esalonate pe urmatoarele distante: Bozovici - statiunea de odihna Poneasca - statiunea turistica Crivaia; Crivaia - complexul turistic Semenic; mergind zilnic intre 6 si 8 ore. Daca de la Valiug se foloseste telescaunul, atunci, ultima etapa se scurteaza foarte mult, devenind usoara. Este cel mai lung traseu interior din cadrul regiunii, permitind cunoasterea turistica a sectoarelor sudic, vestic si central al Muntilor Semenic.

Traseul incepe din comuna Bozovici, deplasarea facindu-se pe drumul national 57B pina la confluenta vaii Poneasca cu Minisul. La iesirea din comuna Bozovici, marcajul (cruce albastra) este prezent pe stilpii si arborii de pe marginea soselei. Soseaua modernizata se desfasoara, alternativ, pe dreapta si pe stinga albiei riului Minis, strabatind un culoar de vale cind mai larg, cind mai ingust, la contactul dintre Muntii Semenic si Muntii Aninei. Peisajul geografic ofera particularitati ale reliefului sculptat (predominant catre vest) pe formatiuni calcaroase, in comparatie cu aspectele celor de la est, unde calcarul apare numai insular. Valea Minisului este dominata spre vest de culmi interfluviale bine impadurite, pe suprafata carora apar poieni mici. Punctele dominante principale le constituie Dealul Streneacul Mare (668 m), virful Esalnata (915 m), Dealul Dilma (800 m) s.a.m.d. Inainte cu cca 2 km de confluenta cu valea Poneasca, pe stinga riului Minis, in prelungirea sudica a spatiului interfluvial Dealul Zagrazii se deschide imaginea pitoreasca generata de formele reliefului calcaros, cunoscuta in regiune prin denumirea de "stincile Zagrazii'. Situate pe stinga riului Minis, "stincile Zagrazii' atrag atentia prin infatisarea lor semeata, de turnuri ascutite, prin despicaturile mari in peretii din calcare etc., deasupra carora arborii stau suspendati pe povirnisuri, abrupturi si creste avind o stabilitate surprinzatoare. Potecile care pornesc de la soseaua modernizata conduc printre blocuri de calcare, pina deasupra stincilor, la aproximativ 800 m altitudine, oferind celor pasionati pentru ascensiuni de factura mai sportiva si iubitorilor de regiuni cu forme de relief carstic mici satisfactii. Traseul se desfasoara pe drum modernizat, pina la confluenta riului Poneasca cu Minisul, de unde inainte (catre nord) se patrunde pe sosea nemodernizata. Drumul in lungul vaii Poneasca trece pe la statiunea de odihna Poneasca, de la care inaintind catre obirsiile riului circa 5 km coteste spre stinga cate vest, parasind valea Poneasca si marcajul cruce albastra, care se continua in directia nord. Se intra pe drum forestier, traversindu-se Dealul Cracul Ferigii prin extremitatea lui nordica si, dupa aproximativ 2,5 km, se intersecteaza drumul forestier care vine de la izvoarele Carasului. De la aceasta intersectie, traseul se orienteaza catre nord; urcind usor pe serpentine se face la dreapta (spre est) pe linga virful Poiana Rusului (1 023 m), inaintindu-se catre Culmea Raspitel (888 m), pe care drumul o ocoleste pe la sud, printr-o curba mare, trecind prin inseuarea dintre riurile Poneasca si Birzava. De aici, drumul traverseaza albia Birzavei si se orienteaza in directia nord, desfasurindu-se pe dreapta acestui riu, la o altitudine medie care se mentine intre 750 si 700 m. Itinerarul, cu exceptia unor mici sectoare, inainteaza prin regiune impadurita, in lungul unui culoar de vale cu aspect asimetric, flancat catre est de versanti mai inalti si mai inclinati, in comparatie cu limita vestica, dinspre Muntii Aninei, unde predomina formatiunile de roci calcaroase. Vila Semenic ne intimpina la intersectia traseului pe care ne deplasam, cu drumul forestier, si poteca marcata cu cruce rosie, care coboara de pe Cracul Molidu (traseul 14). De la vila Semenic, dupa aproximativ 3 km de mers, pe trunchiurile copacilor apare semnul de marcaj banda albastra, care ajunge pina in statiunea turistica Crivaia, de unde isi schimba directia catre dreapta, in lungul vaii Bolnovat, o poteca indica sensul de urcare in lungul Cracului Gozna, la virful Piatra Goznei (traseul 23). De la Crivaia, traseul se continua pe sosea modernizata, in lungul lacului de acumulare Valiug. Se trece prin marginea de sud a comunei Valiug si, lasind la dreapta drumul care duce la statia de urcare a telescaunului (banda rosie), traseul se angajeaza spre stinga, pe serpentinele largi, cu panta continua, care urca spre complexul turistic Semenic.

17. Valiug - complexul turistic Semenic - Garina -pasul Prislop - Valiug

Marcaj: Banda rosie, pentru sectorul de poteca de sub linia telefericului; cruce albastra, intre complexul turistic Semenic, cantonul silvic Molidu-Garina, pe poteca, prin padure. Posibilitati de acces: Poteca, telescaun, sosea modernizata. Distanta: cca 21 km, daca se foloseste telescaunul si drumul de poteca intre complexul turistic Semenic si Garina; 41 km pe sosea. Durata: cca 4 ore folosind si telescaunul, restul deplasarii efectuindu-se pe jos; 10 ore mergind cu piciorul intregul traseu; 3 ore folosind bicicleta pe sectoarele de sosea; 1 ora cu masina.

Caracteristici: Traseu cu functionalitate permanenta. Conditii pentru cazare si masa la complexul turistic Semenic, satul de vacanta Garina si in comuna Valiug. Obiective turistice: Lacul de baraj artificial de la Valiug; complexul turistic Semenic; satul de vacanta Garina. Trasee de legatura: 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10; 16; 18; 19; 20; 21; 22; 23.

Datorita posibilitatilor multiple de deplasare, plecarea din comuna Valiug se poate realiza dupa dorinta.

De la marginea de sud-est a localitatii, din soseaua modernizata, cotind la dreapta, la intersectia cu traseul care merge spre inseuarea Prislop si la complexul turistic Semenic, dupa cca 1 km se ajunge la statia de urcare a telescaunului. De aici, ascensiunea catre complexul turistic Semenic se poate face pe un drum scurt, mergind pe poteca de sub linia telescaunului, marcata cu banda rosie, respirind pe indelete aerul proaspat al padurii, si distrindu-ne privirea cu miscarea cablurilor de tractiune care poarta scaunele telefericului, ajungind pe jos in zona golului montan, in apropiere de virful Piatra Goznei. In continuare se poate merge pe soseaua modernizata sau tot pe poteca, se intra in complexul turistic, ajungind in fata hotelului Gozna, linga stilpul metalic cu marcajul banda rosie. O alta posibilitate, mai comoda si rapida, o constituie imbarcarea in telescaun si traversarea Culmii Cracul Goznei in 25-30 minute, urcind pina sub Virful Piatra Goznei de unde, in conditiile mentionate anterior, se ajunge in interiorul complexului turistic Semenic.

De la Complexul turistic Semenic exista, de asemenea, doua posibilitati pentru a merge la Garina. Astfel, pornind din fata hotelului Gozna, unde se afla stilpii cu marcaje, se strabate, pe sosea, pajistea montana in directia nord-est, se trece pe linga virful Semenic care ramine pe partea dreapta si, din momentul intrarii in padure, se coboara continuu. Marcajul (cruce albastra) se afla pe trunchiurile arborilor. Drumul placut, care nu solicita un efort deosebit, trece pe la vest de cantonul silvic Molidu si, dupa 1,5 ore de mers, iesind din padure si trecind pe pod peste valea Gradiste, se intra in satul Garina prin marginea de sud. A doua posibilitate o constituie strabaterea traseului de la complexul turistic Semenic, pe soseaua modernizata, coborind prin pasul Prislop si, cotind la dreapta, spre est, dupa cca 4 km se ajunge la Garina.

Ajungind la Garina pe una din cele doua variante mentionate, deplasarea inapoi la Valiug se face pe soseaua modernizata, trecind prin inseuarea Prislop de unde, dupa un drum de 8 km, se ajunge in marginea de sud a comunei Valiug, loc de incheiere a traseului.

18. Garina - pasul Prislop - castelul de apa "Semenic' - retur

Traseu nemarcat. Posibilitati de acces: Sosea modernizata; poteca. Distanta: cca 16 km dus si intors. Durata: 4 ore.

Caracteristici: Traseu pentru intervalul cald al anului. Conditii de cazare si masa la Garina. Obiective turistice: Satul de vacanta Garina; canalul Semenic, vedere panoramica de pe terasa castelului de apa. Trasee de legatura: 6; 8; 9; 10; 16; 17; 19; 20; 21; 22.

Plecarea se face din satul Garina, in directia vest, pe sosea modernizata, in lungul riului Gradiste, avind pe dreapta culmile mai joase si netede din sectorul sud-vestic al Depresiunii Garina acoperite cu diferite culturi, iar pe stinga, dincolo de albia vaii, versantul inclinat si acoperit cu padure deasa de sub virful Semenic. Soseaua urca usor pina la nivelul altimetric mediu de 1 000 m al pasului Prislop, de unde cotind la dreapta intra in padure pe poteca nemarcata. Parasirea soselei modernizate si patrunderea pe poteca are ca punct de reper virful Radomir (1 090 m), situat pe directie nord, la cca 1,5 km distanta in linie dreapta de la pozitia pasului Prislop. De aici, deplasarea are loc in lungul canalului Semenic, care dirijeaza un volum important de ape, din bazinul riului Timis, in cel al Birzavei. Pentru a nu gresi drumul, din momentul plecarii din inseuare, se merge aproximativ 0,5 km in directia nord. Se coboara putin si se ajunge la aliniamentul canalului colector taluzat cu dale de beton. De aici, traseul se continua pe poteca in lungul canalului coborind printr-o padure deosebit de frumoasa, cu multa verdeata. Dupa 2 ore de la plecarea din Garina se ajunge la castelul de apa "Semenic', de pe terasa caruia se pot vedea lacul de baraj Valiug, un sector important din valea Birzavei, conducta fortata care pleaca de la baraj si intreaga desfasurare a comunei Valiug, intoarcerea la Garina se face pe acelasi drum, urcind treptat cei aproximativ 300 m pina in pasul Prislop, de unde se coboara apoi cca 140 m pina la intrarea in sat. In ansamblul sau traseul constituie un prilej placut de plimbare fiind usor accesibil, iar coborirea si urcarea celor 440 m diferenta de altitudine nu solicita un efort deosebit, datorita repartizarii echilibrate a denivelarilor pe aproape toata lungimea drumului.

19. Garina - vf. Radomir (1090 m) - vf. Cuca (1015 m) - Culmea Ferigeaua - vf. Nemanul Mare (1122 m) - retur

Traseu nemarcat. Posibilitati de acces: poteca. Distanta: cca 30 km dus-intors. Durata: 8 ore.

Caracteristici: Traseu accesibil in intervalul cald al anului. Baza de cazare si alimentatie la Garina. Obiective turistice: puncte de belvedere: vf. Radomir, Culmea Pietricelii, vf. Cuca, vf. Nemanul Mare. Trasee de legatura: 6; 8; 9; 10; 16; 17; 18; 20; 21; 22.

Se pleaca din centrul localitatii Garina pina la marginea de nord a acesteia. De aici se urca pe un drum de culme peste finate si ogoare apartinind locuitorilor din satul Garina. Pantele se mentin in jur de 15, motiv pentru care deplasarea se face pe o distanta de cca 1 km cu destula usurinta. Poteca alterneaza cu sectoare de drum mai larg, folosit cu ani in urma pentru exploatarea forestiera si de catre localnici in scopul transportarii finului si a diferitelor produse agro-pomicole. Denivelarile din traseu nu depasesc valoarea medie la 100 m, iar diferenta altimetrica intre Garina si virful Nemanul Mare este de cca 300 m.

Se ajunge in virful Radomir (1 090 m) de unde se deschide o perspectiva larga asupra Depresiunii Garina - Brebu Nou, pe directia vest-est. Din acest punct se poate urmari cu privirea, catre sud, panglica soselei modernizate dintre Garina si pasul Prislop, iar catre sud-est lacul de acumulare si statiunea turistica "Trei Ape'. Din virful Radomir, poteca larga si usor de urmarit se orienteaza in directia nord, desfasurindu-se pe un spatiu interfluvial, neted cu foarte mici denivelari, reprezentind Culmea Pietricelii, care delimiteaza extremitatea de nord-vest a Depresiunii Garina - Brebu Nou. La marginea ei nordica, catre stinga, se individualizeaza virful Cuca (1 015 m), lipsit de padure, fapt care permite vizibilitate catre vest si sud-vest, pe valea Birzavei. Coborind usor de pe virful Cuca, poteca intra iar in padure, in lungul culmii Ferigeaua, care ocoleste sub forma unui larg arc de cerc obirsiile vaii Slatina, afluent al Timisului. In acest sector, pe marginea din dreapta potecii, coborind numai citiva metri, se intilnesc izvoare cu ape bogate. Gradul ridicat de impadurire limiteaza mult vizibilitatea, satisfactia drumetului constituind-o frumusetea padurii si placerea de a merge pe o poteca larga, in unele locuri aceasta devenind un drum comod pentru mersul pe jos. Dupa ce se strabat aproximativ 4 km de la virful Cuca, poteca se orienteaza in directia nord-est, urcind pe panta moderata in directia virfului Nemanul Mare (1 122 m), reprezentind locul central si cel mai inalt din Muntele Nemanul. De la nivelul Culmii Ferigeaua si pina in virful Nemanul Mare, se urca o diferenta de nivel de cca 120 m. Datorita inaltimii sale si prezentei unei poieni extinse ca suprafata, virful Nemanul Mare ofera cel mai important loc de belvedere din cadrul compartimentului nordic al Muntilor Semenic. De aici, catre nord-vest, pe ultimul plan, se distinge sectorul montan din perimetrul localitatii Doman si aria depresionara de la Tirnova. Mai in apropiere, aproximativ pe directia nord, se individualizeaza virful Groparul Trei Movile (853 m), un punct de belvedere in directia de vest, catre Tirnova si Resita, iar la numai 3 km in linie dreapta, gruparea de case si terenuri cu finaturi a localitatii Lindenfeld. Spre nord-est, cu o poiana deasupra, la cca 2 km, se afla virful Nemanul Mic (1 046 m), iar in departare aria Depresiunii Caransebes, orasul Caransebes si, putin schitat, sectorul de vale superioara a Poganisului. La est, privirea patrunde aproape nestinjenita pina la Muntii Tarcu si Muntele Mic. Catre sud, numeroase culmi mai joase si bine impadurite contureaza obirsiile riului Slatina, ele demarcind pe un aliniament festonat rama nordica a Depresiunii Garina - Brebu Nou. Multumiti de plimbarea facuta pina aici, coborim de la virful Nemanul Mare revenind la Garina pe acelasi itinerar pe care am venit. Retinem cu deosebita placere imaginile peisagistice pe care le-am reperat pina la mari distante, recapitulind la intoarcere elementele esentiale ale traseului strabatut, memorind cu usurinta numeroasele puncte de reper geografic pe care le-am cunoscut in regiunea Muntelui Nemanul.

20. Garina - lacul si statiunea turistica "Trei Ape' - Bradul Mosului - Cheile "de Sus' ale Timisului - retur

Traseu nemarcat. Posibilitati de acces: Sosea modernizata; poteca. Distanta: cca 24 km dus-ntors. Durata: 6 ore; daca distanta Garina - statiunea turistica "Trei Ape' se strabate cu masina, durata se reduce la aproximativ 4 ore.

Caracteristici: Traseu accesibil in intervalul cald al anului. Baza de cazare si alimentare la Garina si statiunea turistica "Trei Ape'. Obiective turistice: Statiunea turistica "Trei Ape'; Cheile "de Sus' ale Timisului', vedere panoramica asupra satului Garina. Trasee de legatura: 6; 8; 9; 10; 16; 17; 18; 19; 21; 22.

Traseul incepe din partea de sud a satului Garina, deplasarea facindu-se in directia sud-est, pe soseaua modernizata, pina la statiunea turistica si lacul de acumulare "Trei Ape', strabatindu-se o distanta de 4 km. Drumul pe sosea ofera in directia nord (la stinga), imaginea culmilor joase si netede pe care se afla instalate localitatile Garina si Brebu Nou. Pe dreapta, catre sud, albia riului Timis (denumit aici Gradiste), cu despletiri, meandre, ostroave si o lunca mai larg dezvoltata in unele portiuni, insoteste soseaua la mica distanta. Pe malul opus al riului urmarim cu privirea aliniamentul de culmi paralele, cu pante accentuate si acoperite cu padure deasa reprezentind marginea de nord a blocului montan denumit Semenicul inalt.

Treptat, aria riului Timis se lateste, apele se scurg tot mai lent, aproape imperceptibil. Am ajuns la coada lacului de acumulare amplasat pe vechea vale a Timisului, inaintam pe malul sting al lacului, avind la stinga, si respectiv, la dreapta, punctele de varsare in lac ale piraielor Brebu si Semenic. Iesind din statiunea turistica, soseaua modernizata se termina. Se traverseaza piriul Brebu, se coteste la dreapta, spre sud si se trece peste albia Timisului. De aici, traseul se desfasoara pe poteca care urca continuu pe bordura Culmii Dosul Semenicului, pe stinga vaii Timisului, prin padure de amestec (foioase, molid si foarte rar brad). Dupa aproximativ 2,5 km de drum, pe stinga potecii, apare punctul de vasare al piriului Ogasul Strimba. Ne continuam drumul pe stinga acestui afluent al Timisului, pina in sectorul lui de obirsii pe care le ocolim pe directia vest-est, apoi traversam Dealul Strimba in lungul cumpenei de ape, pe aliniamentul nord-vest - sud-est pina la punctul denumit Bradul Mosului, loc unde in urma cu mai multi ani o plantatie cu brazi acoperea o suprafata de citeva hectare. Azi, arealul acesteia s-a restrins mult, iar Bradul Mosului reprezinta un pilc de citeva conifere situat chiar in marginea poienii prin care ne deplasam, parasind drumul de culme si cotind la stinga, spre est. Din acest moment, poteca coboara catre sectorul Cheile "de Sus' ale Timisului, desemnate prin aceasta denumire datorita pozitiei lor in bazinul superior al riului, in comparatie cu cele de la Teregova si Armenis situate mai jos, pe culoarul Timisului. De la Bradul Mosului pina la chei se strabat aproximativ 3 km. De deasupra cheilor se deschide o vedere de perspectiva larga asupra culoarului de jos al Timisului, catre Armenis si Muntii Jarcu. Coborirea in chei se poate face pe la unul din capetele acestora, spre vest ori est, pe o panta accentuata.

Intoarcerea la Garina se face urmind traseul in sens invers.

21. Garina - inseuarea Prislop - canalul "Semenic' - cantoanele silvice Molidu si Murgila - lacul de acumulare si statiunea turistica "Trei Ape'

Traseu nemarcat. Posibilitati de acces: Sosea modernizata; poteca. Distanta: cca 18 km. Durata: 4 ore.

Caracteristici; Traseu pentru intervalul cald al anului. Conditii de cazare si masa la Garina si statiunea turistica "Trei Ape'. Obiective turistice: Satul turistic Garina; lacul de acumulare si statiunea turistica "Trei Ape'. Trasee de legatura: 6; 8; 9; 10; 16; 17; 18; 19; 20; 21.

Plecarea pe traseu se face iesind din satul Garina prin partea de sud, pe sosea modernizata. De aici, ne deplasam in directia vest, pina la inseuarea Prislop. La intrarea in inseuare, pe stinga, se deschide o poteca prin padure, pe dreapta piriului Gradiste, care insoteste canalul de colectare a apelor Semenic. De la altitudinea medie de 1 000 m, poteca urca treptat, serpuind larg si inaintind catre sud-est. La inceput se strabate un peisaj natural deosebit de placut pe versantul nordic al partii centrale a Semenicului "inalt', acoperit cu padure deasa, avind catre stinga localitatile Garina si Brebu Nou. Prin ocolire, poteca traverseaza ogasele Molidu Mare, Intremolizi si Molidul Mic. La 1 km de la trecerea de ogasul Molidul Mic, pe stinga potecii se trece pe linga cantonul silvic Molidu situat intr-un perimetru de padure cu molid. Se coteste catre sud si, dupa aproximativ 1,5 km, se traverseaza piriul Paroasa. Mergind alti 2 km, se ajunge la locul unde canalul Semenic face un cot spre sud-vest. De aici se paraseste traseul canalului, se coboara in directia sud, prin padure si, dupa aproximativ 2 km, se ajunge la albia piriului Semenic, a carei traversare se face peste un podet. Dupa traversare se continua 3 km in lungul piriului Semenic o coborire pe o panta usoara in directia nord, pina la cantonul silvic Murgita, a carei pozitie se identifica catre dreapta potecii, la o distanta de cca 350-400 m. Revenind la poteca, dupa alti 2 km se ajunge la confluenta piriului Murgila cu piriul Semenic, acest loc fiind denumit "Doua Ape', unde popasul este deosebit de imbietor in linistea peisajului natural de o rara frumusete. Poteca ne mai conduce alti 2,5 km, pina ajungem la confluenta piriului Paroasa, situata pe stinga vaii Semenic. De aici, traseul devine mai comod, deoarece se continua pe sosea nemodernizata, care coboara pe poalele Culmii Dosul Semenicului la barajul lacului de acumulare "Trei Ape'.

22. Garina - pasul Prislop - Valiug - Crivaia - vila Semenic

Marcaj: banda albastra (Crivaia - vila Semenic). Posibilitati de acces: Sosea modernizata; sosea nemodernizata. Distanta: cca 18 km. Durata: 4 ore cu piciorul; 1 ora cu bicicleta; ora cu masina.

Caracteristici: Traseu permanent. Conditii de cazare si masa la Garina si statiunea turistica Crivaia si comuna Valiug. Obiective turistice: Statiunea turistica Crivaia; satul de vacanta Garina; vila Semenic; lacul de acumulare si comuna Valiug. Trasee de legatura: 4; 6; 7; 8; 9; 10; 16; 17; 18; 19; 20; 21; 23.

Traseul este cit se poate de placut si usor de strabatut datorita deplasarii pe sosele si a obiectivelor turistice care ofera conditii bune pentru cazare si masa in tot intervalul anului. Deplasarea se face din satul Garina in directia pasului Prislop, pe sosea modernizata, cei 4 km fiind strabatuti pe jos in maximum 1 ora. Din inseuare, la mica distanta de sosea, coborindu-se foarte putin prin padure, dupa cca 700 m de mers se intilneste cantonul silvic Prislop amplasat intr-o mica poiana.

De la Prislop la Valiug se mai merge aproximativ 2 ore (8 km), drum efectuat tot prin padure, pe sosea, avind posibilitatea de a ne opri in doua locuri, pentru a contempla imaginea plina de pitoresc a lacului de acumulare si comunei Valiug, incadrate de culmi prelungi si aproximativ aliniate pe culoarul larg al vaii Birzava. Soseaua modernizata ne scoate la marginea de sud-est a comunei Valiug in apropierea barajului lacului de acumulare, de unde se coteste la stinga, spre sud, urmind directia soselei modernizate de pe tarmul lacului Valiug. Dupa 3 km de drum, intram in statiunea turistica Crivaia, invaluita de lumina poienii largi in care se afla situata.

De la Crivaia, traseul este marcat cu banda albastra si se desfasoara pe sosea nemodernizata, corespunzind unui drum forestier bine intretinut. Se parcurge drumul care urca pe valea Birzavei, ultimii 3 km din traseu, pina la vila Semenic situata dincolo de confluenta piriului Molidului cu riul Birzava.

De la vila Semenic se poate ajunge, traversind albia riului Birzava si mergind catre vest pe poteca, la pestera Comarnic din Muntii Aninei.

23. Crivaia - vf. Piatra Goznei - complexul turistic Semenic

Marcaj: Banda albastra (Crivaia - obirsia vaii Goznita); banda rosie. Posibilitati de acces: Poteca turistica. Distanta: cca 5 km. Durata: 2 ore.

Caracteristici: Traseu pentru intervalul cald al anului. Conditii de cazare si masa la Crivaia si complexul turistic Semenic. Obiective turistice: Statiunea turistica Crivaia, complexul turistic Semenic. Trasee de legatura: 7; 11; 16; 22.

Reprezinta cel mai direct traseu care leaga cele doua importante si frecventate asezaminte turistice din regiunea Muntilor Semenic, constituind si un drum preferat pentru doritorii de mai multa ascensiune si antrenament sportiv, deoarece pe distanta medie de 5 km se urca o diferenta de nivel de aproximativ 760 m (650 m cota altimetrica medie la Crivaia si 1410 m inaltimea de ansamblu a complexului turistic Semenic).

Directia traseului se desfasoara predominant de la NNV catre SSE pornindu-se pe marcaj banda albastra din marginea de sud-est a statiunii turistice Crivaia. La aproximativ 500 m distanta de la iesirea din statiune, cind incepe sa se urce, panta potecii se accentueaza depasind in unele locuri inclinarea de 40. Caracteristica generala a drumului consta in alternanta sectoarelor cu inclinare de 40-50 cu portiuni mai line. Ascensiunea se desfasoara in lungul Culmii Cracul Goznei. Pina se ajunge la obirsia vaii Goznita, cerinta de apa potabila poate fi rezolvata cu usurinta datorita prezentei in apropiere a albiei piriului Bolnovat, unde se intilnesc si citeva mici izvoare. Traseul se desfasoara prin padure de foioase, iar mai sus de altitudinea de 1000 m apar, in amestec, grupuri de molizi. In timpul ploilor mai abundente drumul devine mai anevoios, mai ales acolo unde lipseste litiera (frunzisul cazut de la arbori). Astfel de situatii se intilnesc mai ales deasupra cotei altimetrice de cca 1150 m si la obirsia vaii Goznita. Mai sus de cota altimetrica medie de 1270 m, deasupra poteca intilneste linia de telescaun, pe sub care se continua drumul, avind ca reper marcajul banda rosie pina in virful Piatra Goznei, a carei silueta o vedem tot mai proeminenta pe masura apropierii de golul montan cu pajiste. Ocolind blocurile de roca rostogolite la baza virfului cu infatisarea de piramida, facem un mic popas la baliza instalata la Piatra Goznei. De aici, cuprindem cu privirea, in directia nord, valea Birzavei impreuna cu lacul de acumulare si comuna Valiug. Catre nord-vest, se contureaza perimetrele localitatilor Cuptoare, Secu, Doman si orasul Resita. Spre vest se deschide ansamblul panoramic al Muntilor Aninei din care se distinge pe timp senin, cind ceata lipseste de pe vai, cheile Carasului. In noptile senine, feeria de lumini din cuprinsul orasului Resita, ca si sclipirile de licurici ale celorlalte localitati mai apropiate constituie un exceptional si unic spectacol, care nu trebuie omis din agenda turistica. Coborind de pe virful Piatra Goznei, se intra, pe sosea, in complexul turistic Semenic.

REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII IN PERIMETRUL MUNTILOR SEMENIC

1. REZERVATIA PALEONTOLOGICA (FOSILIFERA) DE LA SOCENI

a. Localizare administrativa: satul Soceni, comuna Ezeris.

b. Pozitia geografica: vaile Politioana si Turislav.

c. Cai de acces: cu trenul, pe ruta Resita - Caransebes, pina la Ezeris, de aici pe sosea pina la Soceni. Cu mijloace auto, pe ruta Resita-Caransebes, la 16 km distanta din centrul orasului Resita,

d. Importanta stiintifica: numeroase forme de gasteropode, lamelibranhiate, pesti s.a.; considerate ca unele dintre cele mai bogate puncte fosilifere din Romania si Europa Centrala.

2. PUNCTUL FOSILIFER DE LA APADIA

a. Localizare administrativa: satul Apadia, comuna Brebu.

b. Pozitia geografica: pe ogasul Buiana.

c. Cai de acces: cu trenul pe ruta Resita - Caransebes, pina la Brebu (20-21 km, intre Resita si Caransebes); de aici, pe sosea spre sud-est 6 km. Cu mijloace auto, pe drumul national modernizat Resita - Caransebes, pina la Brebu (23-24 km intre Resita si Caransebes),

d. Importanta stiintifica: exemplare de lamelibranhiate si gasteropode.

3. PUNCTUL FOSILIFER DE LA DELINESTI

a. Localizare administrativa: satul Delinesti se afla la periferia nordica a Muntilor Semenic, apartinind comunei Brebu.

b. Pozitia geografica: ogasul Ursului, ogasul Tiganului.

c. Cai de acces: cu trenul pe ruta Resita - Caransebes pina la Brebu (20-21 km, intre Resita si Caransebes); de aici, pe sosea spre est - sud-est, circa 8 km pina la Delinesti. Cu mijloace auto, pe drumul national modernizat Resita-Caran-sebes, pina la Brebu (23-24 km intre Resita si Caransebes).

d. Importanta stiintifica: in orizontul superior de depozite pannoniene tipic marine (marne, argile, nisipuri), se afla numeroase resturi de foraminifere, moluste, viermi, spongieri, gasteropode s.a.m.d.

4. PUNCTELE FOSILIFERE DE LA TIRNOVA

a. Localizare administrativa: comuna Tirnova situata la NE de Resita. b. Pozitia geografica: pe vaile Satului si Surupinii din bazinul Tirnovei.

c. Cai de acces: sosea nationala modernizata pe o distanta de 8 km din orasul Resita.

d. Importanta stiintifica: sedimentar neogen cu gasteropode.

5. PUNCTELE FOSILIFERE DE LA PETROSNITA

a. Localizare administrativa: in partea de vest a satului Petrosnita, comuna Bucosnita.

b. Pozitia geografica: pe valea Bejnei; la punctul denumit "Tarina alba',

c. Cai de acces: pe calea ferata pina la halta Petrosnita situata la 12 km de Caransebes. Pe soseaua modernizata Caransebes - Slatina-Timis, pe o distanta de 11 km de la Caransebes,

d. Importanta stiintifica: in formatiuni neogene, o fauna bogata de moluste si gasteropode.

6. REZERVATIA NATURALA IZVOARELE NEREI

a. Localizare administrativa: satul Borlovenii Vechi, comuna Prigor, ocolul silvic Nera, parcelele: 10, 11, 15. 16, 19, 20, 24, 25, 28, 29, 32-34, 70-129. Toponimie specifica: Zanoaga Mica, Zanoaga Mare, Nerganita.

b. Pozitia geografica: situata in sectorul de izvoare al bazinului riului Nera: longitudine estica 200'-2005'; latitudine nordica 4506'-4511'.

c. Cai de acces: drumul forestier Nera si soseaua Valiug - Semenic; traseele turistice nr. 11; 12; 14; 15; 16.

d. Tipul de rezervatie: mixta. e. Suprafata 2500 ha.

f. Anul infiintarii: 1973. g. Importanta stiintifica: cea mai compacta masa de fagete virgine din Europa, pe o altitudine medie cuprinsa intre 800 si 1 400 m (cu valoare de monument al naturii).

7. ARBORI OCROTITI

a. Orasul Baile Herculane

Wellingtonia gigantea Lindl

Denumirea populara: Arborele mamut.

Detalii de amplasare: in parcul central al statiunii, linga terasa.

Dimensiuni:

Diametrul tulpinii la inaltimea de 1,30 m: 1,51 m

circumferinta la inaltimea de 1,30 m: 4,76 m.

inaltimea: 29,5 m.

Libocedrus decurrens Torr.

Denumirea populara: Libocedrus.

Detalii de amplasare: in fata complexului balnear "Hercules'.

Dimensiuni:

Diametrul tulpinii la inaltimea de 1,30 m: 54 cm.

Circumferinta ta inaltimea de 1,30 m: 1,70 m.

inaltimea: 18 m.

Criptomeria japonica d. don.

Denumirea populara: Criptomerio.

Detalii de amplasare: La sera de flori.

Dimensiuni:

Diametrul tulpinii la inaltimea de 1,30 m: 31 cm.

Circumferinta la inaltimea de 1,30 m: 98 cm.

inaltimea: 13 m. Toxus baccata L.

Denumirea populara: Tisa.

Detalii de amplasare: in parcul central al statiunii.

Dimensiuni:

Diametrul tulpinii la inaltimea de 1,30 m: 63 cm.

Circumferinta la inaltimea de 1,30 m; 1,98 m.

inaltimea: 12,5 m.

b. Orasul Caransebes

Platanus acerifolia Wild

Denumirea populara: Platan.

Detalii de amplasare: In parcul "23 August' din fata Consiliului popular orasenesc (2 exemplare).

Dimensiuni:

inaltimea: 22 m; 21 m.

Diametrul tulpinii la inaltimea de 1,30 m: 96 cm; 106 cm.

Forma si dimensiunea coronamentului: globular - ovoidala; 21 m; 20 m.

c. Comuna Sacu

Quercus Petraea Liebl.

Denumirea populara: Gorun.

Detalii de amplasare: in parcul din centrul comunei.

Dimensiuni:

Circumferinta tulpinii la inaltimea de 1,30 m: 415 cm.

inaltimea: 35 m.

Taxodium distichum (L) C. M. Rich.

Denumirea populara: Chiparos de balta.

Detalii de amplasare: in parcul din localitatea Sacii exista un numar de 4 exemplare (2 sint mai dezvoltate).

Dimensiuni:

Circumferinta tulpinii la inaltimea de 1,30 m: aproximativ 270 - 275 cm.

inaltimea: 31 m.

Ginko biloba

Denumirea populara: Arborele pagodelor.

Detalii de amplasare: in parcul din comuna Sacu se gasesc un exemplar matur si 4 puieti.

Dimensiuni:

Circumferinta tulpinii la inaltimea de 1,30 m: 238 cm.

inaltimea: 25 m.

INTERVALE CU VALORI MEDII ALE PARAMETRILOR

MORFOMETRICI AI RELIEFULUI CARE INFLUENTEAZA

DEPLASAREA PE TRASEE TURISTICE

IN DIFERITE SECTOARE DIN MUNTII SEMENIC

PARTICULARITATILE GENERALE ALE TIMPULUI IN LUNILE DIN AN

PE CULMILE INALTE ALE MUNTILOR SEMENIC

Temperatura medie a aerului (C)

Ian Febr Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

_6,1 -4,9 -3,5 2,4 7,5 10,9 12,7 12,7 9,1 5,1 0,8 -2,1

Temperatura aerului, maxima mijlocie (C)

-2,5 -0,3 5.8 11,7 14,9 16,8 16,6 13,1 9,1 4,0 -0,8

Temperatura aerului, maxima absoluta (C)

11,2 14,8 19,1 23.7 24.3 27,6 27,2 23,4 20,9 15,0 10.0

Temperatura aerului, minima mijlocie (C)

-8.9 -6,9 -6.3 -0,6 4,6 7,8 9,5 9,4 6,1 2,3 2,1 -5,9

Temperatura aerului, minima absoluta (C)

-22,9 -20,2 -13,5 4,6 -0,2 0.9 3,4 -6,2 -7,1 -15,3 -21,1

Numarul mediu al zilelor de iarna rece (temperatura maxima <0C)

23 17 17 5 - - - - - 1 7 18

Numarul mediu de nopti geroase

13 9 8 1 - - - - - - 2 6

Numarul zilelor cu inghet (temperatura minima ^ 0C)

28 25 27 16 3 - - - 2 9 18 27

Numarul zilelor de vara calduroasa (temperatura maxima >25C)

- - - - - - - - - - - -

Durata medie a primului inghet: 23 IX-a

Data medie a ultimului inghet: 19 V-a

Durata medie a intervalului fara inghet: 127 zile

Data medie a celui mai timpuriu inghet: 5 IX-a

Data medie a celui mai tirziu inghet: 9 VI-a

Durata maxima a intervalului fara inghet: 167 zile

Durata minima a intervalului fara inghet: 89 zile

Nebulozitatea medie (zecimi din bolta cereasca).

Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov Dec

6.7 7,5 7,3 6,8 6,7 6,4 5,2 5,2 5,3 5,4 6,8 7,6

Numarul mediu de zile senine

4 2 3 4 4 8 9 10 7 7 3 3

Numarul mediu de zile noroase

16 13 15 16 19 18 20 20 19 16 16 12

Numarul mediu de zile cu cer total acoperit de nori

11 14 14 12 10 10 6 5 5 8 12 17

Numarul mediu de zile cu ceata

24 24 23 18 17 16 15 14 16 18 21 24

Numarul mediu de ore cu stralucire a soarelui

83 73 96 135 183 204 236 240 191 162 79 60

Cantitati medii de precipitatii atmosferice (mm)

80 94 65 116 156 211 177 159 97 65 83 101

Numarul mediu de zile cu ninsoare

16 17 17 10 3 - - - - 3 8 18

Numarul mediu de zile cu strat de zapada

28 28 31 23 2 1 - - - 1 11 39

Data medie a primei ninsori: 29 X-a.

Data medie a ultimei ninsori: 3 V-a

Durata medie a intervalului cu ninsoare: 187 zile

Data medie a primului strat de zapada: 7 XI-a

Data medie a ultimului strat de zapada: 8 V-a

Durata medie a intervalului cu strat de zapada: 183 zile.

Semenic, nume de floare si de munte

I. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA

Asezare si limite

Relieful si alcatuirea lui geologica . Conditii climatice

Hidrografia

Solurile

Vegetatia

Fauna

II. POPULATIA SI ASEZARILE

Populatia

Asezarile

III. CARACTERISTICI ECONOMICO-GEOGRAFICE

Activitatea industriala

Activitatea agricola

IV. POTENTIALUL TURISTIC

Potentialul natural

Potentialul permanent

Potentialul sezonier

Potentialul activ

Potentialul latent

Potentialul total

Potentialul partial

Potentialul social-economic si cultural . Dotari turistice

Caile de comunicatie

V. TRASEELE TURISTICE

Cai de acces

Orase de tranzit turistic

Trasee periferice

1. Resita - Caransebes

Caransebes - Petrosnita - Slatina-Timis

- Armenis - Teregova - pasul Poarta Orientala - Domasnea - Cornea - Iablanita

3. Mehadia - Iablanita - Petnic - Globu Craiovei - Lapusnicel - Borlovenii Noi - Prigor - Prilipet - Bozovici - confluenta riului Poneasca cu Minisul (cu revenire la Bozovici, cu baza de cazare si alimentare)

Trasee interioare

4. Resita - Secu - Cuptoare - Dealul Piatra Alba - Culmea Certej - Valiug -statia de telescaun (sosea asfaltata) -Culmea Goznei - complexul turistic Semenic

5. Resita - lacul Secu - statiunea turistica Secu - lacul Breazova - Valiug (pe valea Birzava)

6. Resita - Secu - Cuptoare - Dealul Piatra Alba - Culmea Certej - piriul Valiug - comuna Valiug - inseuarea Prislop - complexul turistic Semenic

7. Resita - Valiug - Crivaia (prin localitatile Secu si Cuptoare)

8. Buchin - Prisian - Poiana - Lindenfeld - virful Nemanul Mare - pasul Prislop complexul turistic Semenic

9. Slatina-Timis - Dealul Magura (787 m) - statiunea turistica "Trei Ape' - Garina - pasul Prislop - complexul turistic Semenic

10. Teregova - Tilva lui Vasile (968 m) - Bradul Mosului - Dealul Strimba - ogasul Strimba - Culmea Dosul Semenicului - "Trei Ape' - Garina - pasul Prislop - complexul turistic Semenic

11. Prigor - Patas - Borlovenii Vechi - vaile Nera, Cosava si Birzava - Culmea Cracul Lung - vila Semenic - statiunea turistica Crivaia - Valiug

12. Bozovici - valea Minisului - izbucul Bigar - statiunea de odihna Poneasca - valea Poneasca - Dealul Cracul Lung - izvoarele Birzavei - Cracul Pietrosul - virful Piatra Nedeia - Baile Mici - Baile Mari ale Vulturilor - complexul turistic Semenic

13. Complexul turistic Semenic - Culmea Rotunda - virful Piatra Nedeia - obirsiile riului Nera (Nera Nergana) - Culmea Capul Muntelui si retur

14. Complexul turistic Semenic - Baile Mari ale Vulturilor - Culmea Cracul Molidu - vila Semenic (de aici, spre Pestera Comarnic din Muntii Aninei .

15. Complexul turistic Semenic - Baile Mari si Baile Mici ale Vulturilor - virful Piatra Nedeia - Culmea Cracul Pietros - Culmea Capul Muntelui - piriul Beg - Poiana Begului - cantonul Silvic Cosava

16. Bozovici - valea Minisului - Dealul Zagrazii - valea Poneasca - izvoarele Birzavei - vila Semenic - statiunea turistica Crivaia - Valiug - pasul Prislop - complexul turistic Semenic .

17. Valiug - complexul turistic Semenic -Garina - pasul Prislop - Valiug .

18. Garina - pasul Prislop - castelul de apa "Semenic' - retur

19. Garina - virful Radomir (1090 m) -virful Cuca (1015 m) - Culmea Ferigeaua - virful Nemanul Mare (1112 m) - retur

20. Garina - lacul si statiunea turistica "Trei Ape' - Bradul Mosului - Cheile "de Sus' ale Timisului - retur

21. Garina - inseuarea Prislop - canalul "Semenic' - cantoanele silvice Molidu si Murgila - lacul de acumulare si statiunea turistica "Trei Ape'

22. Garina - pasul Prislop - Valiug - Crivaia - vila Semenic

23. Crivaia - virful Piatra Goznei - complexul turistic Semenic