Maramuresul geografic

Maramuresul este o regiune geografica, alcatuita din Depresiunea Maramuresului din Romania si estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Rahau, Slatina, Teceu, Hust). Odata cu organizarea administrativa a Romaniei pe regiuni (1947-1968), denumirea de Maramures a fost extinsa in Romania si asupra Tarii Chioarului (Baia Mare), Tarii Lapusului, Tarii Oasului si Tarii Satmarului. Capitala istorica Sighet (astazi Sighetu Marmatiei) a fost inlocuita cu orasul Baia Mare. In prezent partea romaneasca a zonei Maramures e parte din Judetul Maramures

Pozitia geografica

Tara Maramuresului este una dintre cele mai intinse depresiuni ale lantului Carpatic, acoperind o suprafata de circa 10.000 km² intre muntii Oas, Gutai, Tibles, Rodnei si Maramuresului (cunoscuti si cu numele de Carpatii Padurosi). Ea este impartita in doua zone de o ramifictie muntoasa in bazinul superior al raului Tisa: partea sudica apartine Romaniei, iar cea nordica Ucrainei. In partea romaneasca Tisa are patru afluenti: raurile Iza, Viseu, Cosau si Mara. Masivii muntosi care inconjoara zona ating inaltimi de pana la 2000 m, iar de la 1500 m in sus isi fac aparitia pasunile alpine; muntii, care chiar si in zilele noastre ocupa mai mult de jumatate din suprafata regiunii, sunt acoperiti de paduri de stejar, fag si molid. Lemnul omniprezent si-a lasat amprenta aproape peste tot, pornind de la arhitectura traditionala a caselor si bisericilor, pana la vestitele porti si instrumente de gospodarie.

Scurt istoric al Maramuresului

Numele de 'Tara a Maramuresului' apare pentru prima data in documente de la sfarsitul secolului al XIII-lea, in perioada expansiunii ungare in Transilvania; a fost condus de voievozi locali pina in 1365 si apoi de comiti romani din zona. Dupa 1688, Maramuresul a devenit parte a Imperiului Habsburgic, alaturi de Transilvania. In 1920 regiunea a fost impartita intre Cehoslovacia si Romania. Partea nordica a Maramuresului a fost integrata Ruteniei Carpatice, teritoriu care in 1939 a fost ocupat de Ungaria si in 1944 de Uniunea Sovietica. Din 1991 apartine Ucrainei. Partea sudica (romaneasca) a Maramuresului a stat sub ocupatie maghiara intre 1940-1944, pentru ca apoi sa revina Romaniei. Acum, judetul Maramures romanesc cuprinde si Tara Lapusului, Tara Chioarului si jumatate din Tara Codrului.

Asezarile rurale ale Maramuresului

Atat spatiul construit cat si cel utilizat pentru activitatea cotidiana exploateaza calitatile naturale ale zonei intr-un fel deosebit: asezarile ocupa o suprafata vasta, in general fiind constituite din gospodarii rasfirate de-a lungul strazii principale si inconjurate de livezi, gradini si chiar paduri. Padurile amestecate sunt resurse locale si regionale importante, lemnul fiind caracteristic pentru zona pana in ziua de azi: asezarile din Maramures folosesc ca material de constructie numai lemnul.

Intinse pe vaste suprafete, satele sunt impartite in Susani si Josani, fiecare parte avand cate o biserica; vestitele biserici de lemn constituie marturie ca initial aceste sate au fost intemeiate pe vaile secundare; abia mai tarziu ele au ajuns si pe cele principale. Gospodaria taraneasca este in primul rand o grupare de structuri inchise; in ceea ce priveste relatia spatiului privat cu comunitatea, gospodaria maramureseana este insa de tip deschis, deschiderea ei permitand comunicarea vizuala si verbala intre spatiul familiei si cel rezervat muncii.

Odata cu largirea teritoriala a satelor, impartirea spatiului liber a dat nastere unei aranjari liniare a nucleului vetrei satului, care a dus la inmultirea drumurilor de acces; totusi, inca nu toate gospodariile din sat au acces la strada principala. Desigur insa ca toate strazile au acces la spatiul sacru al comunitatii - la biserica.

Interiorul casei maramuresene

Interiorul casei maramuresene arhaice a decurs atat din cerintelor estetice, cat si din nevoile casnice. Camera de zi, numita si "casa", ingloba intregul univers domestic al femeii casei, prezenta ei putand fi simtita oriunde in casa: in decorul interior, in rolurile unor obiecte cotidiene si locuri din casa, precum si in practica unor ritualuri. Din punctul de vedere al arhitecturii, dar si al ritualului, un foarte important element al caselor tipice maramuresene il constituia mestergrinda. Ea lega peretii opusi ai casei; deasupra ei veneau barne mai mici, asezate la distante egale, care sustineau tot acoperisul si stabilizau peretii laterali. Astfel, aceasta grinda principala impartea casa in doua: spatiul pentru "faptele de viata" (spatiul cotidian) este in partea dreapta; acolo se gaseau de exemplu cuptorul, sau si patul conjugal, loc unde oamenii se si nasteau si mureau; patul era asezat in coltul cel mai intunecos al casei; deasupra lui, pe perete, era ruda cu stergare de ruda, covorase si perne, avand trei functii distincte: una estetica, una de depozitare si una de expunere a zestrei fetei; la capatul patului, pe o banca, era asezata lada de zestre, cu diferite materiale decorative colorate care accentuau armonia interoara.

Maramuresul azi

Chiar daca Maramuresul este mentinut de locuitorii sai ca un gigantic muzeu in aer liber, turistul poate sa gaseasca cu usurinta urme ale modernizarii din secolele XX si XXI, intr-o combinatie uneori amuzanta cu aspectele de traditie. Astazi gospodariile rurale nu se deosebesc la confort de conditiile oferite de orase: casela au in general doua sau trei etaje, sunt dotate cu aparatura tehnica si casnica de ultima ora, insa fara a neglija traditia: inca mai exista camera principala unde se desfasoara toate activitatile zilnice; pe pereti nu pot lipsi icoanele si stergarele decorative, ruda cu stergarele de ruda poate fi gasita in camera de oaspeti, iar tavanul si podeaua de lemn sunt inca atotprezente. Intreg acest amalgam de modern cu traditional face din Maramures o zona turistica deosebita: pastrarea traditiilor, cultura si civilizatia lemnului, imbinate cu ultimele dotari in domeniul confortului zilnic duc la dezvoltarea nestingherita a agroturismului. Maramuresul cu cultura sa specifica si-a 'sculptat' in lemn propria istorie. Este locul unde traditiile, costumul popular si arta populara sunt pastrate ca nicaieri in alta parte a Romaniei. Maramures este un gigantic muzeu in aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresean permite si o intoarcere in timp la vechile traditii.

Pentru toate aceste motive, geografice, sociale, religioase, culturale si turistice colectivul liceului "Cheorghe Marinescu" din Tg Mures a ales sa viziteze aceasta zona, cu o vasta incarcatura istorica!