MUNTII APUSENI

_{MUNTII APUSENI}

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Prin aprofundarea acestei unitati de invatare cursantul va constientiza:

- posibilitatea definirii regiunilor geografice pornind de la anumite

trasaturi naturale cu pecete decisiva asupra peisajului geografic;

- rolul factorului antropic in coagularea interrelatiilor spatiale

regionale;

- perspectivele dezvoltarii unui teritoriu in contextul schimbarii sensului vectorilor de gravitatie (de la directia centrifuga la cea centripeta).

_{2. Baza naturala de sustinere}

Individualizarea geografica a regiunii asociaza criteriile naturale cu cele economice si sociale.

Ca unitate teritoriala, regiunea poate fi luata in considerare atat sub raportul elementelor cadrului natural, cat si al potentialului de polarizare a concentrarilor umane (centre, axe) in functie de tendintele, spontane sau dirijate, de evolutie a teritoriului.

Muntii Apuseni sunt situati intre valea Muresului, la Sud si vaile Somesului si a Barcaului la Nord. La Vest sunt delimitati printr-un racord diferentiat morfologic, transant, in raport cu Campia si slab diferentiat altimetric in cel cu Dealurile de Vest. Catre Est limita unitatii este clara, culoarul Muresului si o salba de depresiuni submontane (Iara-Hasdate, Almasului) separandu-i de Podisul Transilvaniei. Delimitarea altitudinala fata de unitatile inconjuratoare este foarte clara, mai ales in raport cu patrunderile campiei sub forma

"golfurilor digitale" in partea de Vest si depresiunile submontane ale

Transilvaniei in Est.

Caracteristic pentru aceasta regiune este existenta unei game extrem de variate de forme de relief: depresiuni si culoare, platouri, culmi aplatizate, versanti prelungi, creste ascutite, masive izolate. Ele vor determina atat o diversitate de ordin peisagistic, cat mai ales conditii nuantate sub raportul popularii si a modului de utilizare agricola a terenurilor. Accesibilitatea ridicata va face posibila popularea intensa ceea ce le va atrage atributul de cea mai umanizata unitate carpatica .

Arhitectura peisajului are ca element nodal grupa muntoasa a Bihorului, din care se rasfira

celelalte masive montane

Pe de alta parte, din punct de vedere geologic ei releva o mare varietate petrografica, ceea ce a determinat o bogatie deosebita in resurse subsolice, cat si un mozaic peisagistic de mare valoare turistica. Desi se considera ca cele doua grupe ale Apusenilor (Nordici si Sudici) au evoluat diferit, relieful lor se aseamana sub numeroase aspecte. Astfel, partea centrala, cea mai inalta si masiva, este alcatuita din Muntii Bihor (1849 m in Varful Cucurbata) veritabil nod orografic, constituit din roci cristaline paleozoice intens metamorfozate pe care a fost sculptat un relief de culmi semete, masive. Lor li se asociaza formatiuni sedimentare mezozoice, in special calcare, roci solubile in care au fost modelate veritabile carstoplene (Padis, Scarisoara-Ocoale) cu cel mai spectaculos relief carstic din Romania. Aici sunt localizate complexul carstic Cetatile Ponorului comparabil in carstul european doar cu cel de la Scoczian din Slovenia, pesterile Humpleu, Zapodie, Hodobana, Altarului (cu cele mai renumite speleoteme din Europa), Ghetarul de la Scarisoara (ce adaposteste un ghetar fosil cu o varsta de peste 3000 ani) Pestera Vartop (unde s-a descoperit o amprenta plantara apartinand Omului de Neanderthal, de acum 62 000 ani). Exista si chei renumite precum cele ale Galbenei, Ordancusei, Somesului Cald, Sighistelului etc.

Pesteri, chei si defilee cu geneze variate.

La sud se inalta masivul cristalin Gaina, cu renumitul Targ de Fete desfasurat aici anual, in a doua jumatate a lunii iulie, iar la est Masivul Gilau-Muntele Mare (1821 m). El este alcatuit, preponderent din cristalin precambrian si paleozoic ce a mijlocit sculptarea unui relief greoi, masiv, cu culmi prelungi si aplatizate in vreme ce vaile au adancimi mari si versanti prelungi. In partea sa sud-estica se afla o zona constituita din calcare cristaline (culmile Scarita-Belioara, Vulturese si Leurda-Leasu) fierastruite de chei inedite (Posagii, Runcului, Pociovalistei).

La nord, Muntii Bihorului sunt flancati de masivul intruziv Vladeasa (1839 m) in estul caruia se afla un areal calcaros cu o serie de pesteri (Varfurasul), cheile Vaii Stanciului si cascada Rachitele.

Spre nord, asemeni unui V, se racordeaza nucleului central Muntii Plopis (918 m in Dealul Ponorului), alcatuiti din sisturi cristaline si Muntii Meses (996 m in Magura Priei) cu o litologie mai complexa unde rocile cristaline se asociaza calcarelor din Podisul Boiului. Acestia din urma sunt inclusi de unii autori, alaturi de Culmea Codrului sau Dealu Mare-Preluca, "jugului intracarpatic" interpus intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali.

Inspre vest, Muntii Apuseni trimit o serie de alte apofize, intre care Muntii Padurea Craiului, alcatuiti covarsitor din calcare, in stratele carora a fost modelat cel mai complex relief carstic din tara (Pestera Vantului, cu peste 50 km lungime; Pestera Ciur-Izbuc cu peste 200 urme de pasi ale omului preistoric; Defileul Crisului Repede; cheile Videi, Albioarei, Cutilor; izbucurile Izbandis, Bratcani, Toplita etc.).

Cu o orientare nord-vest - sud-est se inscrie culmea Codru

Moma, cu masive cristaline in centru si platouri carstice periferice

Climat montan etajat cu influente oceanice.

Veritabil castel de ape pentru nord-vestul tarii. Acumulari endocarstice deosebite. Ape termale.

(Vascau, Dumbravita de Codru). Cunoscute sunt apele termale si cariera de marmora de la Moneasa, precum si carierele de la Vascau.

Extremitatea sud-estica a regiunii revine Muntilor Zarand, cristalini, cu altitudini modeste, continuati spre est cu Muntii Metaliferi unde mozaicul petrografic atinge paroxismul. Aici se afla blocuri cristaline asociate cu maguri vulcanice sau areale calcaroase. Zacamintele de aur (Brad, Rosia Montana, Baia de Aries) exploatate inca din antichitate, si cele de cupru (Rosia Poieni) justifica topicul atribuit. La est de Valea Ampoiului, se desfasoara Muntii Trascaului, unde rocile ofiolitice flancheaza o culme calcaroasa prelunga (Ciumerna-Bedeleu), traversata prin chei spectaculoase de apele Galdei, Rametului, Ampoitei, Hasdatelor. Pentru Trascau-Metaliferi, unic este relieful de masive izolate, klippe si olistolite, (Pietrele Ampoitei, Valcanul, Piatra Bulzului, Bulzisor, Plotunul, Piatra Heleneasca).

De mare importanta peisagistica dar si sub aspect demografic sau economic este prezenta "depresiunilor golf" ale Vad-Borodului, Beiusului si Zarand-Gurahont-Brad, precum si ale depresiunilor marginale Simleu, Almas, Huedin, Iara-Hasdate, spre care sistemul regional al Muntilor Apuseni se descarca periferic.

Climatul general este cel specific montan, cu manifestarea etajarii elementelor climatice, temperaturi medii anuale de 2-6⁰C, si precipitatii abundente de 800-1000 mm anual. Versantul vestic, aflat sub directa influenta a maselor de aer vestice este mai umed (peste

1500 mm precipitatii anual la Stana de Vale) In opozitie, pe latura sud-estica a Muntilor Apuseni masele de aer sunt foehnizate, ducand la cresterea usoara a temperaturii medii anuale si scaderea cantitatilor de precipitatii in culoarul depresionar Alba Iulia - Turda (500-700 mm). Depresiunile (Brad, Gurahont, Huedin, Vad-Borod) au un climat specific, cu frecvente fenomene de inversiune termica, nebulozitate ridicata, ceata.

Hidrografic, Muntii Apuseni sunt un adevarat "castel de ape". Reteaua de drenaj este foarte densa datorita precipitatiilor bogate. Versantul vestic este drenat de cele trei Crisuri (Alb, Negru si Repede) si de Barcau, spre est de Somesul Mic, Aries si Ampoi. Potentialul hidroenergetic bogat este valorificat prin lacurile de acumulare, realizate pe Somesul Mic (Gilau), pe Somesul Cald (Tarnita, Fantanele-Belis), Iada (Lesu), Valea Draganului (Floroiu), pe Crisul Repede.

Apele subterane cuprind panze freatice lipsite de continuitate, arealele carstice determinand mari acumulari drenate prin izbucuri (Galbenei, Tauz, Cotetul Dobrestilor, Vanatara, Izbandis). In regiunea de contact cu Dealurile si Campia de Vest, in lungul faliilor carpatice marginale apar apele termale mineralizate (Vata, Moneasa sau Geoagiu-Bai), de o mare importanta balneara.

Vegetatia naturala dominanta este cea de padure, cu etajul fagului si cel al coniferelor. O mare parte din economia traditionala a populatiei autohtone, indeosebi cea din Tara Motilor, se bazeaza pe exploatarea si prelucrarea lemnului. Din cauza popularii continue vegetatia forestiera a fost exploatata, reducandu-se considerabil

Fond biogeografic diversificat.

Resurse aurifere, polimetalice si turistice apreciabile.

suprafetele ocupate cu paduri. Pajistile alpine din Biharea, Vladeasa sau Muntele Mare, au fost si ele afectate de sistemul de crestere a animalelor.

Fauna padurilor montane cuprinde animale de interes cinegetic cum sunt ursul, cerbul si, la altitudini mai joase, veverita, caprioara, mistretul si numeroase pasari (mierla, ciocanitoarea, cinteza). Fauna acvatica este reprezentata de cea specifica apelor de munte, cu pastrav si lostrita.

Solurile sunt corelate cu conditiile petrografice, climatice si biogeografice. Astfel, apar in succesiune cambisolurile (brune si brun- acide) favorizate de climatul umed si racoros si de vegetatia forestiera de foioase. La altitudini mai mari dominante sunt spodosolurile (podzolurile brune si brune acide) sarace in humus. In depresiunile - golf intalnim argiluvisoluri sau soluri aluvionare, iar pe calcare rendzine si pseudo-rendzine.

Lemnul padurilor constituie si in prezent o resursa importanta, fiind folosit in fabricile de prelucrare a lemnului. Prezenta pasunilor si fanetelor favorizeaza cresterea animalelor. Avand in vedere specificul conditiilor naturale (relief accidentat, clima rece si umeda, soluri cu fertilitate scazuta) regiunea se incadreaza in agroregiunile de munte. Terenurile arabile sunt restranse (mai ales in depresiuni, pe platourile de joasa altitudine sau versantii insoriti) si sunt valorificate prin culturi pomicole sau plante care rezista unui climat racoros si umed.

Dintre resursele subsolului de mare importanta sunt minereurile nemetalifere. Exploatarile auro-argentifere de pe valea Crisului Alb si din bazinul superior al Ariesului dateaza inca din perioada daco-romana. In prezent exploatarile sunt concentrate mai ales in Muntii Metaliferi la Zlatna, Rosia Montana, Rosia Poieni, Cristior-Brad. In Muntii Padurea Craiului exista zacaminte de bauxita, iar in masivul Gilau-Muntele Mare zacaminte de fier cu continut redus in metal. Diversitatea petrografica se remarca si in multitudinea de roci de constructie exploatate: granit, bazalt, andezit, calcare, marmura, travertin, pietris si nisip. Activitatile industriale sunt legate in principal de resursele disponibile (lemn, minereuri, roci de constructie).

O categorie importanta de resurse este potentialul turistic deosebit al acestei regiuni. Complexul carstic "Cetatile Ponorului", Pestera Ursilor, pesterile Meziad, Vantului, Vadu Crisului, Cetatile Radesei, Ghetarul de la Scarisoara, Huda lui Papara, cheile Turzii, Somesului Cald, Galbenei, Ordancusei, Sighistelului, Galdei, Rametului, ponoarele Vanatara, Runcsor, Toaia; structurile geologice inedite ale Detunatelor, rezervatiile fosilifere (Dealul cu Melci) etc sunt doar cateva din nenumaratele valori peisagistice naturale de care beneficiaza acest spatiu. La acestea se adauga valorile etnografice si culturale cuprinzand satele traditionale, portul popular, sarbatorile si datinile, mestesugurile etc. Varietatea si unicitatea peisajelor, bogatia traditiilor etnografice constituie resurse inca insuficient valorificate, fiind in curs de constituire sistemul de exploatare de tip rural.

3. Componenta antropica

Conditiile naturale relativ favorabile pentru o zona montana (numarul mare al depresiunilor si vailor, altitudinile moderate, prezenta resurselor solului) au permis umanizarea accentuata a acestei regiuni. Populatia este repartizata inegal in teritoriu, arii de concentrare inregistrandu-se depresiunile golf (Beius, Nucet, Stei;

Cei mai populati munti ai continentului european.

Orase mici cu centrul de polarizare la Campeni.

Alesd; Sebis, Ineu, Gurahont), in culoarele marginale sau in zonele miniere (Brad, Abrud, Campeni, Zlatna) in vreme ce suprafetele intens impadurite (Padis-Lumea Pierduta) sunt nepopulate. Punctul maxim al cresterii numerice a fost atins la jumatatea secolului XX. Dupa anii 60-70 ai secolului trecut (cand exodul rural a atins in Romania valori deosebite in legatura cu politica de industrializare fortata) numarul populatiei incepe sa scada ca urmare a migrarilor spre orasele dinafara spatiului montan. De remarcat structura etnica covarsitor romaneasca, celelalte nationalitati (unguri) aparand doar in zonele miniere.

Asezarile rurale specifice sunt "crangurile" care sunt sate mici (sub 500 locuitori) cu structura risipita. Problema actuala cu care ele se confrunta este depopularea spontana cauzata de migrarea in masa a populatiei tinere si indicele mortalitatii ridicat la cea varstnica. Exodul populatiei este determinat si de cauze economice si sociale (nivelul de trai scazut, lipsa infrastructurilor de acces, a alimentarii cu energie sau apa, a dotarilor sociale strict necesare (scoli, dispensare, magazine comerciale). Numarul crangurilor cu disparitie certa este deosebit de mare. Singura sansa de supravietuire a unora dintre ele mai favorabil localizate este dezvoltarea turismului rural care sa diversifice profilul economic al regiunii. Din punct de vedere al functiei economice satele sunt miniere, forestiere, pastorale sau mixte.

Asezarile urbane sunt vechi targuri sau centre miniere si sunt, in general, mici. Principalele orase sunt: Brad, Abrud, Baia de Aries, Beius, Vascau, Zlatna, Sebis, Nucet, Stei. Principalul centru care polarizeaza spatiul Muntilor Apuseni este orasul Campeni, al carui rol este determinat atat de pozitia relativ centrala in cadrul regiunii, cat si de potentialul de comunicatie, cat si de rolul istoric. Noul oras Geoagiu are o functie turistica bazata pe valorificarea milenara a apelor termale si termo-minerale din calcarele anticlinalului Boi- Rapolt-Rapoltel.

4. Economia si perspectivele sistemului regional

_{Industria extractiva are cea mai veche traditie din Romania,}

Mineritul

milenar intre continuitate si stagnare.

exploatarile de aur si argint din zona Metaliferilor datand din perioada dacica. Ele au fost ridicate la nivel unic al intensitatii si complexitatii sub stapanirea romana (cunoscutele galerii de la Rosia Montana) si au continuat pana in zilele noastre. In scopul rafinarii aurului a fost infiintata fabrica de acid sulfuric de la Zlatna care au produs o poluare masiva a naturii locurilor. Bauxita se exploateaza la Varciorog, Rosia, Zece Hotare, Racas, minereul fiind sortat primar la Dobresti si livrat intreprinderii de alumina din Oradea. Minereul de fier s-a extras de la Capus, iar actualmente din minele de la Baisoara. Cariere de

marmura de buna calitate sunt deschise la Moneasa, Vascau, Sohodol, Chiscau.

Test de autoevaluare

Muntii Apuseni, o unitate fizico-geografica reprezentativa a Romaniei, ridica o serie de obstacole in calea regionarilor geografice functionale tocmai prin gradul lor ridicat de individualizare. Explicati in spatiul alaturat:

1. Exista suficiente temeiuri pentru a-i defini ca sistem

teritorial functional sau ca regiunea naturala tipica?

2. Care sunt elementele ce au favorizat intensa populare a

spatiului montan?

_{Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare}

Exploatarea lemnului ca baza a unei veritabile civilizatii.

Turismul ca sansa majora a economiei regionale.

Ocupatie straveche, prelucrarea lemnului, imbraca atat un caracter artizanal (cunoscuta este maestria motilor in fabricarea vaselor si articolelor din lemn), cat si unul de tip industrial (mobila si alte produse din lemn). Centre de referinta sunt Campeni, Beius si Brad.

Dupa anii '90 in zona Stei s-a afirmat industria alimentara (apa minerala, bere, alcool, sucuri, produse de panificatie) a intreprinderii European Drinks.

Turismul valorifica doar o parte nesemnificativa a potentialului atractiv natural si antropic al regiunii. Statiunile Moneasa, Geoagiu- Bai, Vata de Jos, Stana de Vale, Arieseni, Baisoara, Belis-Fantanele carora li-i se adauga alte cabane si popasuri turistice (Padis, Lesu, Vadu Crisului, Ramet, Cerbul, Meziad etc) sunt simple avanposturi ale unor amenajari de amploare ce se cer realizate. Un avant deosebit a luat in ultimul timp turismul rural, anumite localitati din bazinul Ariesului Mare (Albac, Scarisoara, Girda de Sus, Aireseni), depresiunea Huedin (Sancrai, Izvoru Crisului), depresiunea Beius (Meziad, Pietroasa, Chiscau) devenind prin pensiunile lor tinte ale unui numar in crestere de vizitatori

Caile de comunicatie sunt dense pentru o regiune montana si sunt axate pe principalele vai. Muntii Apuseni sunt traversati de

Infrastructura de acces sub imperativul modernizarii.

magistrala feroviara 3 (Bucuresti-Episcopia Bihor), pe valea Crisului Repede si pasul Ciucea. Cateva cai ferate secundare patrund pe valea Ariesului (de la Turda la Abrud), pe Crisul Alb (Ineu-Brad si de aici la Deva) sau pe Crisul Negru (Beius-Vascau). Reteaua de drumuri se suprapune in mare masura celei de cale ferata. Pe valea Crisului Repede, dinspre Oradea spre Cluj-Napoca trece drumul european E60. prin sudul Muntilor Apuseni, pe valea Muresului trece o alta artera de importanta europeana E68 (Arad-Deva-Sebes spre Bucuresti). Din aceste artere importante se desprind sosele pe toate vaile importante (Aries, Ampoi, Crisul Negru, Crisul Alb).

Modelul regional al Muntilor Apuseni apare ca o retea dendritica, cu liniile suprapuse axelor de gravitatie naturala si antropica (vai, cai de comunicatii), iar ochiurile retelei fiind suprapuse masivelor montane, intens umanizate. In cadrul acestui model regional, pot fi evidentiate subregiuni, axate pe principalele vai si cai de comunicatii, care deverseaza gravitational catre ariile adiacente. Ariile aferente bazinului superior al Somesului Mic sunt polarizate spre exterior (spre Cluj-Napoca); bazinul Ariesului spre Turda; Depresiunea Zlatna si bazinul Ampoiului spre Alba Iulia; Depresiunea Brad spre Deva; depresiunile "golf" Zarand, Beius si Vad-Borod sunt atrase de catre spatiul deschis al Dealurilor si Campiei de Vest. Se pune astfel in evidenta o relatie de complementaritate intre spatiul montan si ariile mai joase limitrofe (Depresiunea Transilvaniei, culoarul Muresului, Campia si Dealurile de Vest).

Profilul economic de perspectiva al regiunii situeaza pe primul loc, detasat, turismul, urmat de agricultura ecologica, prelucrarea eficienta si controlata a resurselor lemnoase, mineritul substantelor nemetalifere.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

1. Analizand structura si functiile peisajului, se constata o interrelationare stransa intre elementele componente, o agregare de tip sistemic ne mai intalnita la celelalte grupe montane ale Carpatilor. Aici apare un nucleu central morfologic, la care se racordeaza toate celelalte elemente sistemice. Desfasurarea larga si unitara a grupei montane, penetrarea adanca a vailor si depresiunilor, accesibilitatea teritoriului sunt premise naturale favorabile ale instituirii unui sistem teritorial. La care se adauga, in mod nemijlocit, cea mai intensa umanizare a unui spatiu montan carpatic, o economie diversificata fondata pe exploatarea si prelucrarea lemnului, minerit si cresterea animalelor. In sfarsit, din raporturile indelungate, intense si diversificate ale omului cu locul s-a nascut un spatiu mental de mare originalitate ce are ca nucleu, de data aceasta de sorginte antropica, Tara Motilor .

2. In primul rand popularea a fost favorizata de altitudinea si morfologia reliefului. Inaltimile sale sunt mijlocii, cu predominanta muntilor josi, usor accesibili. Din punct de vedere morfologic depresiunile si platourile intens aplatizate au o extensiune remarcabila ceea ce a permis nu numai amplasarea asezarilor ci

si o diversificare a folosintelor agricole (culturi, fanete, pasuni). In al doilea rand, populatia a fost atrasa de resursele miniere, in special cele aurifere, si forestiere pe care le-a valorificat intens in timp istoric. Nu in ultimul rand, trebuie sa mentionam numeroasele obiective turistice care motiveaza mentinerea actuala a populatiei in zona.

7. Bibliografie selectiva

1. Cocean, P. (1984), Potentialul economic al carstului din Muntii

Apuseni, Editura Academiei Romane, Bucuresti.

2. Pop. Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura

Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei.III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.