Muntii Apuseni

Muntii Apuseni

Limite este situat in Carpatilor Occidentali, in vestul tarii, fiind limitat la nord de Barcau, la est de Culoarul Alba Iulia-Turda si depresiunile Iara si Almas, la sud de Mures si in vest de Dealurile si Campia de Vest

Relieful - s-au format prin incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina si prin actiunea vulcanilor din neogen

din punct de vedere structural este o unitate de orogen cu straturi cutate

structura petrografica este foarte diversificata (mozaic petrografic) rocile eruptive (vulcanice) se regasesc in Muntii Metaliferi, roci metamorfice (sisturi cristaline) in Muntii Gilaului si Muntii Bihor, roci sedimentare Muntii Trascaului

este cea mai inalta zona din Carpatii Occidentali, cel mai inalt varf este Vf. Bihor, de 1849 m, urmat de Vf. Vladeasa, de 1836 m si Vf. Muntele Mare, de 1826 m

culmile muntoase pornesc radiar in toate directiile din culmea principala a Muntilor Bihorului

tipuri de relief: - pe rocile carstificabile (calcar) intalnim un relief carstic bine dezvoltat in special in Muntii Bihor unde se afla platoul carstic Padis, cu doline (Cetatile Ponorului), pesteri (P. Ursilor, P. Scarisoara), izbucuri (Izbucul Galbena) etc. Tot din calcar este alcatuita si Muntii Padurea Craiului, unde se afla cea mai lunga pestera din tara: P. Vantului (50km)

relieful vulcanic este prezent in M-tii Metaliferi prin coloanele de bazalt de la Detunata

sunt bine fragmentati de depresiuni si vai dintre care se remarca: Depresiunea Brad si Valea Ariesului

dinspre Campia de Vest patrund depresiunile golfuri: Depr. Zarandului dezvoltat pe Crisul Alb, Depr. Beiusului pe Crisul Negru si Depr. Vad-Borod pe Crisul Repede

dincolo de valea Barcaului se afla un complex de culmi muntoase scufundate, alcatuite din sisturi cristaline, dar cu altitudini mici, sub 600 m, inconjurate de dealuri. Acest sector poarta numele de "jugul intracarpatic", sau "muntii ascunsi". Cuprinde Dealurile Prislop, Preluca si Culmea Codrului. Acest sector face trecerea intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali

pe teritoriul muntilor intalnim multe pasuri: P. Ciucea (P. Piatra Craiului) pe E60 intre Cluj si Oradea, P. Vartop intre Aries si Crisul Negru, P. Bucium, P. Buces si P. Valisoara.

Subdiviziuni - culmi muntoase M-tii Bihor, M-tii Vladeasa, M-tii Gilau, M-tii Muntele Mare, M-tii Trascau, M-tii Metaliferi, M-tii Zarandului, M-tii Codru-Moma, M-tii Padurea Craiului, M-tii Plopis, M-tii Meses

- depresiuni Zarandului, Beiusului, Vad-Borod, Brad

Hidrografia - mai multe rauri isi au izvoarele in aceasta unitate, cum ar fi afluentii Muresului: Ariesul si Ampoiul, afluentii Tisei: Somesul Mic, Barcaul, Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb

tipuri de lacuri: - lacuri carstice, formate in doline: L. Varasoaia

lacuri de acumulare in special pe Somesul Rece: L. Fantanele, L. Tarnita

Clima climatul montan (cu temperaturi medii anuale de 2-6 ^oC) si climat de dealuri (cu temperaturi medii anuale de 6-8 ^oC si climat de depresiune cu inversiuni de temperatura

- precipitatiile sunt bogate fiind o bariera in calea maselor de aer vestice (peste 1000 mm/an), dealtfel la Stana de Vale cad cele mai multe precipitatii intr-un an, pe nivel de tara

- spre culoarul Alba Iulia-Turda intalnim fenomenul de foehn, supranumit mancatorul de zapada

influente climatice oceanice (vestice)

Vegetatia zona padurilor cu etajele fagului si amestec de fag-conifere, etajul coniferelor.

Soluri cambisoluri (soluri brune si brune-acide si spodosoluri

Resurse naturale minereuri auro-argintifere, exploatate in bazinul Ariesului, la Rosia Montana si Baia de Aries, bauxita se exploateaza in M-tii Padurea Craiului, minereuri complexe, minereuri de cupru, minereuri de fier la Baisoara, roci de constrictii (marmura, calcar, travertin).

Populatia si asezarile: - cu toate ca este zona montana, densitatea populatiei ramane ridicata, fiind cei mai umanizati din Carpatii Romanesti. Aici se afla si localitatea situata la cea mai mare altitudine: Casa de Piatra , la 1400 m, in Muntii Bihor.

sate risipite caracteristic Tarii Motilor din bazinul Ariesului si rasfirate in depresiuni

orasele sunt in general mici, sub 25 000 locuitori, majoritatea fiind orase recent recunoscute: Huedin, la poalele M-tilor Gilau, Alesd in depresiunea Vad-Borod, Beius, Stei, Nucet si Vascau in Depr. Beiusului, Brad in depresiunea omonima, Campeni, Abrud si Baia de Aries in bazinul Ariesului si Zlatna situat in valea Ampoiului

Industria: ind. energiei electrice in hidrocentrale, pe valea Somesului Mic, pe Iada

industria metalurgica neferoasa prelucreaza in special minereurile auro-argintifere la Zlatna

industria chimica este reprezentata tot la Zlatna prin producerea acidului sulfuric

ind. materialelor de constructii in special prin productia de ciment

industria lemnului este raspandita in intreg spatiul montan

industria alimentara la Stei, (European Drinks, Izvorul Minunilor)

Agricultura: - sunt raspandite fanetele naturale, astfel se remarca cresterea animalelor

culturile agricole sunt prezente in depresiuni, in special Depr. Zarandului, unde se cultiva porumb.

Turismul se remarca prin obiectivele carstice de pe Platoul Padis, Cheile Turzii etc., dar si prin serbarile populare, dintre care caracteristic este "targul de fete" de pe Muntele Gaina

- recent a fost infiintat Parcul Natural Muntii Apuseni