Podisul mehedinti

PODISUL MEHEDINTI

Este o unitate de orogen carpatica care are alitudinile unui podis si utilizarea terenurilor respectiv caracteristicile presiunii antropice specifice unui podis.

Asezare : este cuprins intre Podisul Getic in sud-est si est, Carpatii Merdionali la nord si nord-vest, Subcarpatii Getici la nord-est, Muntii Banatului in vest si culoarul Dunarii in sud-vest.

Din punct de vedere al structurii, tectonicii si carstului este incadrat in unitatea montana ; din punct de vedere al altitudinii, aspcet, utilizarea terenurilor, grad de populare este incadrat la unitatea de podis.

LIMITE : limite structurale, litologice, hipsometrice, geomorfologice, hidrogeografice, biogeografice, de peisaj si de asezari.

- fata de Muntii Almajului

- fata de Muntii Mehedinti limita este intre Orsova si Motru pe localitatile : Podeni, Izverna, Obarsia, Closani limita este litologica.Diferenta de altitudine este de 500-700 m; limita este si geomorfologica bazinete depresionare, limita este si hidrogeografica prin aparitia unei generatii noi de vai si asezari.

- fata de Subcarpatii Getici limita este data de Valea Motrului

- fata de Poidisul Getic limita trece printr-un culoar depresionar, diferenta de altitudine este de 250 m sub forma unor versanti abrubti ce se suparpun pe limita dintre cristalin si depozitele miocene din Podisul Getic.

- fata de Podisul Mirogi exista o limita clara data de culoarul dunarean intre Gura Vaii si Orsova.

Alcatuirea geologica si evolutia paleogeografica

- existenta mai multor unitati structurale care se interfereaza

- individualizarea unitatii ca podis.

Podisul Mehedinti este format pe autohtonul danubian din sisturi mezometamorfice care apare atat in fundament cat si in baza (in centrul podisului).Sedimentarul autohtonului danubian este format din unitatea de Cerna si se identifica la Ponoare, Izverna si Obarsia Closani.Si unitatea de Coșuștea de varsta cretacica sub forma flisului format din gresii , marne si argile se identifica in sudul podisului.Panza getica este formata din sisturi epimetamorfice sub forma de petice (ferestre tectonice).

Podisul Getic este format din unitatea de Bahna care acopera autohtonul danubian si unitatea de Mehedinti, care acopera sedimentarul danubian.In aceasta arie a aparut suprapanza de Severin care este formata din nisipuri, argile, marne de varsta cretacica si care se regaseste in aria Bahna, Balta, Ponoare si Bala.

Evolutia paleogeografica incepe din proterozoic si tine pana in cuatenar.

- proterozoic-paleozoic se formeaza sisturile cristaline

in mezozoic (jurasic si cretacic) sunt formate unitatea de Cerna, Coșuștea si unitatea de Severin.Ca urmare a miscarilor austrice atunci cand s-a creat panza de sariaj (cand Panza Getica a migrat peste autohtonul danubian preluand si formad Panza de Severin si miscarile laramice atunci cand Panza Getica a incalecat Panza de Severin;

- in neozoic se formeaza depresiunile post tectonice in care s-au acumulat depozite Miocene si care au functionat ca areale de legatura intre bazinul getic si cel panonic.

Culoarul Toplet-Bahna

Culoarul Drobeta-Baia de Arama

Culoarul Ponoare-Bahna

La finele neozoicului Podisul Mehedinti va fi complet exondat, motiv pentru care se va forma prima generatie de vai ce veneau din aria montana a Mehedintilor.

- in cuaternar regiunea este ridicata in bloc, au loc remanieri hidrografice atat subaeriene cat si subterane si se realizeaza actualul culoar dunarean.

Relieful

Maxima altitudinala este in Varful Paharnicu (885 m), minima este la nivelul Dunarii (160 m).

Subunitatile morfologice nord-est sud-vest :

1. vecinatatea muntelui este dominant formata din platou, altitudinea de 600-700 m este dominata de varfuri rotunjite.In cadrul acestei fasii s-a format si culoarul tectonic Motru-Bahna grefat in depozite miocene.apar bazinete depresionare : Bahna, Cireșu, Balta, Izverna, Nadanova, Obarșia Cloșani, care au caracterul de a fi suspendate in spatele cheilor Topolnitei, Coșuștei.

2. unitatea in care se dezvolta carstul, care se regaseste ca fiind exocarst de tipul platourilor carstice, cornetelor: Cervonia, Cornetul babelor, Nadanova si Balta.Exista in cadrul acestei fasii doua siruri de cornete care sunt despartite de bazinete formate pe marne, gresii de varsta cretacica.

3. se afla catre sud-est sub forma interfluviilor plate ce scad in altitudine de la 600 m la 400 m catre contactul cu Podisul Coșuștei.In cadrul acestei fasii vaile sunt foarte adancite si inguste.

Evolutia retelei hidrografice

Reteaua hidrografica a inceput sa se formeze in miocen si se continua in prezent prin remanieri subterane.Exista trei generatii de vai :

1. Bahna-Topolnita si Coșuștea.Bahna a mostenit cursul culoarului miocen.Bahna este o vale antecedenta .Topolnita si Coșuștea sunt vai transversale care s-au adancit pe masura ridicarii Podisului Mehedinti.Sunt vai epigenetice, au izvoarele in Muntii Mehedinti.

2. raurile principale autohtone care in interiorul podisului au orientari sud-vest nord-est si nord-est sud-vest, iar in Podisul Coșuștei au orientari nord-est sud-est.Aspectul lor este de chei sau vai inguste.

3. cea de-a treia generatie de vai s-a format in holocen dupa glaciatiuni, sunt foarte putine adancite si au aspect torential.

Treptele de nivelare

E. de Martonne identifica doua nivele structurale : in miocen care desemneaza nivelul general al podisului si un alt nivel pliocen corespondent suparfetei Gornovita.Nicolae Popescu identifica tot doua nivele dar in sudul podisului : nivelul Bahnei si nivelul terasei a-VIII-a a Dunarii.

Ca terase N. Popescu identifica circa 5-6 terase cu specificarea ca aceste terase se pierd cand raul intra in subteran.

Tipuri de relief:

- relieful petrografic este dominat de cel carstic.Fasia de calcare in care este grefat tine de la Baia de Arama pana la Ciresu.

- exocarstul este format din campuri de lapiezuri, din doline, din polii, se caracetrizeaza prin captari carstice si vai antitetice (Bazinul Topolnitei in dreptul Ponorǎt si Ponorel.

- endocarstul este reprezentat prin pesteri care apartin unui sistem carstic care are legatura cu sistemul carstic al Vaii Cernei

-podul natural de la Ponoare.

Clima este carcterizata prin influente medieteraneene, dar si sudice si vestice.Cele vestice sunt raspunzatoare de topoclimatul de adapost, de crearea conditiilor fohnale.Temperatura depaseste 11sC in sud, 9,5sC in nord.Numarul de zile caracteristice sunt doar 20 de iarna, 110 zile de inghet, 20 zile tropicale si 80 de vara.Stratul de zapada se pastreaza 75 zile.Precipitatiile sunt in jur de 800 mm anual si se caracterizeaza prin doua maxime si doua minime ; maximele sunt in mai-iunie si octombrie-noimbrie, iar minimele sunt in august-septembrie si decembrie si februarie.Exista mai multe topoclimate in functie de expunere, calcare si de culoarele si bazinetele depresionare.

APELE

Reteaua hidrografica este impartita in doua tipuri de rauri : alohtone cu obarsia in Muntii Mehedinti si autohtone cu obarsia la contactul dintre Podisul Mehedinti si munti.Astfel cele autohtone sunt rauri scurte iar cele alohtone sunt rauri lungi : Topolnita, Bahna afluenti ai Dunarii, respectiv Cosustea afluent al Motrului.

Rauri cu drenaj subteran Topolnita, Cosustea.

Registrul scurgerii este in functie de distributia precipitatiilor: un regim mediteranean: doua maxime si doua minime.Ca regim al scurgerii subterane: circulatia carstica, care intarzie maximele si minimele.

Lacurile sunt de dimensiuni reduse si putine, sunt temporare (Zǎtonul care se formeaza la intrarea in pestera de la Cotmeana ; Gornovita, Balta care sunt niste lacuri extinse de mica adancime si cu caracter de mlastinire).Toate aceste lacuri sunt formate in doline.De asemenea mai exista Lacul Portile de Fier I.

Apele freatice sunt cantonate in depozite de versant, in scarte de alterare, in rocile sedimentare, ele variaza in adancime in functie de regimul precipitatiilor

Solurile

Exista soluri brune-acide, brune-luvice, bruno-argilo-iluviale si ca tipuri specifice rendzinele, erodisolurile.Ele sunt intrunite in zona cornetelor, in cheile Topolnitei si Cosustei si pe suprafetele modificate antropic.Solurile aluviale se intalnesc acolo unde nu sunt chei.Solurile urmaresc alcatuirea litologica a Podisul Mehedinti.

Vegetatia

Se incadreaza in etajul nemoral, in subetajul padurilor de fag si gorun.In culoarul Dunarii vegetatia se caracterizeaza prin paduri de stejar pufos, cer, garnita, corn, liliac,alun turcesc.In bazinul Bahnei sunt dezvoltate padurile de pin negru ; pe versantii umbriti si in nord-vestul podisului vegetatia este dominata de padurile de gorun si fag ; la contactul cu Muntii Mehedinti sunt dezvoltate paduri de fag balcanic, corn, frasin, tei, asociatie vegetala specifica zonei Mehedinti : mojdrean, liliac, corn, carpinita.

Fauna se caracterizeaza prin diversitate de specii : caprioara, mistret, vulpe, vipera cu corn, scorpion, testoasa lui Hermann.

Rezervatiile naturale sunt foarte dense : rezervatii botanice : Gura Vaii-Garciorova, Ponoare (liliac salbatic rezervatii forestiere de pin negru ; rezervatii speologice : pesterile de la Topolnita, Ponoare ; rezervatiile paleontologice : Bahna, Ilovita unde se identifica calcarele recifale.

Populatie si asezari

Evolutia populatiei a crescut din secolul XVIII de patru ori fata de jumatatea secoluluiXX.De la jumatatea secolului XX pana in 1985 s-a inregistrat o scadere generata in prima parte de sporul migratoriu.Printre localitatile care au suferit pierderi se numara : Podeni, Ciresu, Bahna. Densitatea populatiei este de circa 30 loc. /km si de 40 loc km in marginea Podisului Mehedinti.

Miscarea naturala este caracterizata prin spor negativ : Baia de Arama spor negativ de 4.

Cracteristicile asezarilor :

- sunt sate mici cu profil agricol care se carcterizeaza prin cresterea animalelor, pomicultura.

- satele agricole sunt mici sub 500 loc.

- exista patru sate medii de peste 1000 loc.

- structura asezarilor este risipita si in concordanta cu relieful : in bazinele depresionare sunt asezari adunate : Baia de Arama

ECONOMIA

Caracter agricol deoarece resursele subslului sunt reduse : calcarele pentru var si gresii, sisturi cristaline, minereuri de cupru (Ponoare), resursa hidrologica.

Agricultura circa 45% din fondul funciar este reprezentat de suprafetele agricole : culturi de porumb, de secara, livezi de prun, mar, cires, pasuni si fanete.

Activitatea industriala : se exploateaza calcarul la Baia de Arama, Ponoare, Nadanova, Gornovita, Balta, Ciresu ; se exploateaza lemnul in Bazinul Bahnei si Cosustei

Ca industrie : olarit, textile.

Reteua de drumuri nemodernizata care face legatura cu drumurile moderne de pe vaile Motru si la contactul cu Podisul Strehaiei.

Drumuri modernizate : Baia de Arama Ponoare Nadanova ; Ciresu Balotesti.Dezvoltarea economica : valorificarea resurselor locale, crearea unor retele de drumuri modernizate, exploatarea potentialului turistic.

Regionarea Podisului Mehedinti

In Podisul Mehedinti exista trei mari fasii orientate nord-vest sud-vest: o fasie la contactul cu muntii, o fasie depresionara in centru, o fasie la contactul cu Podisul Getic.Cele trei fasii sunt impartite in doua :

1. prima fasie este formata din Dealurile Izvernei in nord-vest, in sud-vest Dealurile Moisesti-Morarisca, ulucul depresionar Baia de Arama Ciresu in nord si centru, Depresiunea Bahna in sud, ulucul depresionar se carcterizeaza prin prezenta cornetelor.

2. fasia exterioara este formata din Podisul Nevat-Chiciora.

Podisul Mehedinti este un podis de eroziune.Ulucul depresionar Baia de Arama Ciresu are o fragmentare mare intre Nadanova si Ciresu, se carcterizeaza prin carst.In acest carst cursurile subterane ale Topolnitei - Zaton .Se caracterizeaza prin prezenta cornetelor care se desfasoara pe doua siruri de maguri calcaroase : cornetul Babei, cornetul Cerboani.Aceste depresiuni se numesc si lunci.In aceste lunci se acumuleaza lacuri : Balta, Zaton.Sohodolurile sunt vai seci. Trepte antitetrice,pesteri : Bulba, Ponoare ; izbucuri : Bulba.

Se evidentiaza ca trepte de relief :

- doua trepte in bazinul Bulbei : Ponoare, Zaton ;

- trepata de la Baia de Arama ;

- trepata Balta si Ciresu circa 450 m

Ponoare in nord-vestul Podisului Mehedinti.Carstul de platforma sau exocarstul se caracterizeaza prin campuri de lapiezuri, Ponoare, podul natural, Pestera de la Pod si doua cornete : Dealul Pesterii, Cornetul Mareii. Padurea de liliac Padurea Negoiesti.Rezervatia are o varietate de elemente floristice.In nord-vestul culoarului pesterile sunt pe suparafata de strat, cele de la Ciresu sunt dezvoltate de diaplaze.

Dealurile Izvernei intre Motrusec si valea superioara a Topolnitei, fragmentarea este foarte mare, declivitatea este de peste 40s ; altitudinea maxima coincide cu cea maxima a podisului, relieful dominant este cel structural.Dosul este reprezentat de versanti cuestici iar fetele sunt suprafete structurale.Utilizarea terenurilor este sub influenta reliefului.Ca hidrografie : Topolnita, Cosustea, Motrusec care formeaza lunci extinse.

Dealurile Moisesti se dezvolta intre Topolnita si Dunare, altitudinea maxima depaseste 700 m (Gornovita), ca relief monotonie rezultata din prezenta sisturilor cristaline apar diferentieri : Dealul Malaraschi se caracterizeaza prin relief evoluat= relief nivelat ; Dealurile Bahnei si Moisesti cu relief accidentat intrat intr-un nou ciclu de modelare (vaile sunt inguste).Utilizarea terenurilor Dealul Marischi utilizare agricola, in Dealurile Moisesti Bahnei suparfetele sunt incluse in fondul forestier.

Depresiunea Bahna este orientata nord-est, spre sud-est si se continua in culoarul dunarean cu Depresiunea Orsovei.Culoarul are 10 km cu aspect deluros si cu o panta mare.

Dealul Mare Dalma are altitudini de 600 m care scad de la nord-vest catre sud-est, interfluviile sunt plate, sunt utilizate in infrastructura, agricultura ; versantii sunt impaduriti.

Dealurile Nevat Chiciora in sud-estul Podisului Mehedinti intre Valea Cosustei si Valea Crivei in nord, Valea Topolnitei in sud.Altitudinile sunt in jur de 700 m, culmile sunt netede, vaile sunt adanci : Valea Jidostitei, Topolnita.In localitatea Halinga a fost construit singurul combinat de apa grea din sud-estul Europe.Din punct de vedere al dezvoltarii : turism Schitul Topolnita.