POTENTIALUL DEMOGRAFIC AL FACTORILOR FZICO─GEOGRAFICI - Campulung Muscel

POTENTIALUL DEMOGRAFIC AL FACTORILOR FZICO─GEOGRAFICI Campulung Muscel

Factori favorabili

Aparitia si dezvoltarea municipiului Campulung Muscel intr-o depresiune tectonica marginita de masive muntoase in partea de N si NE, care constituie o bariera naturala in calea circulatiei generale a atmosferei, strabatuta de bazinul hidrografic al Raului Targului, cat si datorita solurilor care au favorizat aparitia pasunilor si fanetelor cat si a padurilor de conifere si de amestec, dar in primul rand a resurselor solului si subsolului, a favorizat si intretinut stabirea populatiei in acest spatiu Existenta in aceasta zona a culoarului Rucar-Bran, deschis intre masivele Piatra Craiului si Leaota, a influentat foarte mult dezvoltarea economica a municipiului Campulung si a imprejurimilor sale de-a lungul timpului deoarece depresiunea se afla pe una dintre cele mai vechi cai de acces care legau Transilvania de Tara Romaneasca.

Un factor deosebit de favorabil in dezvoltarea municipiului Campulung a fost factorul istoric trecand prin evolutia sa de sat, apoi targ, mai tarziu oras, Campulugul a devenit prima capitala a Tarii Romanesti in 1330, devenind astfel primul centru politic si adiministrativ al statului. Pana in anul 1968, municipiul si a pastrat statutul de resedinta de judet, comportandu se ca un pol de atractie demografic.

Conditiile naturale au facut ca depresiunea Campulung sa fie locuita din cele mai vechi timpuri, vestigiile de cultura materiala descoperite in aria orasului si imprejurimi datand inca din neolitic. Sapaturile arheologice efectuate in oras si in comunele invecinate au dus la insemnate marturii in legatura cu o serie de asezari dace dezvoltate care intretineau relatii comerciale intense cu alte populatii.

Suprafata municipiului Campulung, datorita situarii sale intr-o zona subcarpatica inalta, prezinta numeroase resurse ale subsolului: de exemplu, resurse de lignit se gasesc in bazinul Schitu Golesti, Godeni, Aninoasa, Poienarii de Muscel si Boteni, exploatarea acestuia de-a lungul timpului a dus la concetrarea populatiei in acest spatiu in vederea extragerii carbunelui si prelucrarii acestuia, carbunele fiind unul dintre principalii combustili folositi in industrie. De asemenea, o alta resursa importanta a subsolului este calcarul, extras din dealul Mateias, care ofera materie prima pentru Combinatul de lianti Holcim de la Valea Mare Pravat, unul dintre principalii jucatori pe piata nationala a cimentului. De la Boteni se extrage gips, prelucrat tot de combinatul Holcim si de la Albessii de Muscel se extrage roca de constructii: granit si calcar cu numuliti. Datorita intinselor zone forestiere, s-a extins si dezvoltat productia de cherestea, dezvoltand in Campulung productia de mobila.

In zona Muscelului , apele freatice se gasesc in general la adincimi de peste 100m datorita ponderii reliefului cat si structurii sale petrografice, insa isi fac simtita prezenta izvoarele minerale si termale de la Bughea de Sus provenite din depozite neogene in compizitia carora se gasesc fier si sulf; aici a fost amenajata o statiune de tratament datorita efectelor terepeutice ale acestor ape, indicate in special in tratarea bolilor reumatice.

Functionabilitatea social-economica a municipiului Campulung a depins in mare parte de resursele naturale (zacaminte de carbuni, calcar, argila, intinse suprafete impadurite, pasuni si fanete naturale, agregate de rau, potentialul hidroenergetic din bazinul superior al Raului Targului) si de posibilitatea valorificarii acestora. La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, activitatea de baza a locuitorilor Campulungului era concentrata in agricultura, industria fiind putin dezvoltata prin existenta unor mici unitati care valorificau, intr-un procent redus materia prima, produsele obsinute in agricultura: mori taranesti, centre pentru prelucrarea produselor alimentare, in special branzeturi, pive pentru batut tesaturile groase de casa, mici ateliere de tesatorie si confectii, joagare pentru cherestea, cuptoare de var si de caramida. Campulungul, inainte de 1950, dispunea de o unitate pentru fabricarea hartiei, o tesatorie, unitati pentru fabricarea sapunului si lumanarilor de seu, mori pentru cereale, o unitate pentru producerea varului si ipsosului. Conform acestor unitati de prelucrare, se practicau meserii de nivel tehnic scazut si calificare minima, legate in mare parte de agricultura sau raspunzand unor nevoi personale sau casnice gospodaresti, cum ar fi: blanari, caldarari, caramidari, cizmari, cojocari, croitori, dogari, fierari, olari, tabacari, tamplari, tinichigii, zidari, zugravi, etc.

Municipiul, datorita asezarii pe un vechi drum al transhumantei, este un important centru zootehnic si producator de carne pentru industria alimentara locala dotat cu un centru pentru prelucrarea pieilor de animale si a produselor lactate. Localizarea geografica a permis transformarea extravilanului Campulungului intr-o suprafata acoperita cu livezi cu pomi fructiferi, devenind un centru pomicol cu importante productii de fructe. Ca o ramura traditionala campulungeana se remarca industria alimentara, in special cea de prelucrare a lactatelor, in vederea obtinerii branzeturilor.

Industrializarea fortata impusa de regimul comunist, prin dezvoltarea fortata a tuturor ramurilor de productie, a provocat mutatii profunde in structura socio-economica, antrenand valorificarea compleza a resurselor materiale si umane in vederea dezvoltarii industriei energiei electrice, chimiei, constructii de masini, industriei lemnului; astfel au fost infiintate Intreprinderea de autoturisme ARO, Combinatul de lianti, Fabrica de fire si fibre sintetice, fabrici de paine si preparate din carne. S-a incercat si modernizarea celor deja existente in cazul Intreprinderii miniere si Combinatului pentru industrializarea lemnului; de asemenea s-au intreprins fonduri importante pentru dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatii si transporturilor si pentru imbunatatirea conditiilor de locuit.

Tot acest proces fortat de industrializare a avut ca scop cresterea productiei industriale in vederea transformarii judetului Arges dintr-un judet agrar intr-unul puternic industrializat, totusi s-a acordat atentie deosebita si sectorului primar realizandu-se cercetari cu scopul de a stabili metode mai eficiente petru combaterea daunatorilor, in vederea construirii sistemelor de irigatii si asigurarii cantitatii de ingrasaminte chimice fara a exclude insa si cresterea numarului de masini agricole.

Odata cu dezvoltarea principalelor ramuri industriale s-a dezvoltat si activitatea comerciala, municipiul comportandu-se ca un pol de atractie locala pentru populatie.

In prezent, dupa falimentarea Uzinei ARO si Fabricii de fire si fibre sintetice si dupa incercari repetate de revitalizare a Uzinei ARO prin vanzarea in mai multe randuri a acesteia in vederea privatizarii prin aducerea unei companii internationale producatoare de autoturisme de teren, incercare esuata in cele din urma, in Campulung a reusit ideea privatizarii doar in cazul Combinatului pentru lianti, cumparat de grupul elvetian Holcim care a implementat un proiect de modernizare si extindere a combinatului echivalent din punct de vedere financiar cu fondurile necesare construirii unei noi fabrici de ciment. Astfel, investitia in proiectul din Campulung Muscel a atins in 2008 aproximativ 650 mil., aproximativ o treime din totalul investitiilor realizate de Holcim de la intrarea acestuia pe piata din Romania in anul 1997.

O alta investitie importanta si recenta in Campulung este facuta de Compania imobiliara Coldwell Banker care investeste la Campulung 150 000 in vedera dezvoltarii a doua proiecte imobiliare. Oficialii Coldwell Banker sustin ca piata imobiliara din aceasta zona are o importanta capacitate de dezvoltare si au anuntat ca se vor ocupa de dezvoltarea a doua proiecte, si anume: statiunea turistica Iezer-Portareasa, care va atrage pe langa un important numar de turisti, si investitori strategici pe piata imobiliara locala, si un ansamblu imobiliar mixt care va cuprinde 100 de apartamente, spatii comerciale si spatii pentru birouri. Dupa lansarea acestei reprezentante, care ofera servicii de consultanta si intermediere imobiliara atat pentru noi proeicte cat si pentru cele de pe segmentul old market, vanzari si inchirieri de apartamente, case si terenuri, precum si evaluari, reteaua Coldwell Banker din Romania ajunge la al cincilea punct de lucru, trei dintre acestea desfasurandu-si activitatea la Bucuresti iar cel de-al patrulea la Ploiesti. Coldwell Banker Affiliates of Romania activeaza pe piata romaneasca din 2008, compania de origine americana care este detinuta in prezent de Realogy Corporation, unul dintre cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reteaua sa, Coldwell Banker acopera 41 de tari cu peste 3800 de birouri si peste 120 000 de brokeri.

2.Factori restrictivi

Un prim factor restrictiv manifestat in cazul municipiului Campulung este pozitia sa fizico-geografica datorita situarii intr-o zona periferica fata de poli majori de atractivitate cat si datorita situarii intr o depresiune tectonica, fapt care limiteaza stabilirea si raspandirea populatiei in acest spatiu.

Fiind prima capitala a statului feudal Tara Romaneasa, Campulung s-a bucurat de o importanta privigilegialitate, conturandu-se ca un pol de atractie demografic pentru scurta durata insa deoarece titlul de capitala a revenit orasului Curtea de Arges, mai tarziu si Targovistei. Tot din punct de vedere administrativ, orasul a avut de suferit cand a avut loc reimpartirea pe judete din 1968, moment in care judetul Muscel a fost absorbit de noul judet format Arges, astfel, municipiul Campulung a intrat in umbra urmatorului pol de atractivitate judetean Pitesti. In continuare, dezvoltarea exploziva a Pitestiului a dus la o mare concentrare a populatiei pe suprafata acestuia, atragand si locuitorii Campulungului. In primele decenii ale secolului XX , desi s-a produs o oarecare dezvoltare a activitatii mestesugaresti si comerciale, aceasta zona pastra totusi caracteristicile unei economii agrare, fara activitati industriale complexe sau de inalta calificare; unitatile existente erau de dimensiuni reduse , multe dintre ele fiind simple ateliere sau numai locuri de munca ale unor meseriasi care lucrau singuri, cazuri intalnite in ramurile metalurgice, de prelucrare alemnului, constructii, confectii. Ca urmare a acestor realizari, cea mai mare parte a populatiei active isi desfasura activitatea in sectorul primar si numai o mica parte lucra in industrie si un procent si mai redus activa in sectorul tertiar: in institutiile publice, comert si transporturi. Desi femeile reprezentau aproximativ jumatate din numarul populatiei active, in sectoarele secundar si tertiar procentul acestora era destul de redus, de aproximativ 2-3%.

Nivelul general scazut de instruire a populatiei din aceasta parte a tarii s-a reflectat ca atare ti in cadrul pregatirii si calificarii populatiei active, din care doar aproape jumatate avea o instruire primara, un procent si mai redus avand o instruire profesionala.

Perioada comunista a determinat in judetul Arges o crestere accelerata a productiei, amplificata odata cu trecerea timpului, si o industrializare fortata cu efecte pozitive pe termen scurt dar care a creat mari dezechilibre cand s-a produs trecerea la economia de piata. Dupa prabusirea regimului comunist, populatia municipiului Campulung s-a mentinut intr-o continua scadere dataorata scaderii natalitatii si migratiei masive a populatiei spre marile centre polarizatoare regionale sau nationale, deoarece, odata cu trecerea la economia de piata, multe din inteprinderile din oras au fost lovite de faliment.

Pe masura ce orasul a aparut si s-a dezvoltat, covorul vegetal a fost indepartat in urma defrisarilor, facand loc zonelor destinate construirii locuintelor, comunicatiilor, intreprinderilor industriale, vegetatia spontana fiind inlocuita de o vegetatie ornamentala iar starea naturala a solurilor din aceasta zona a suferit modificari ca urmare a activitatii antropice.