FERMA AGRICOLA-FORMA INCIPIENTA A RELATIEI LOCUINTA-SPATIU PRODUCTIV

FERMA AGRICOLA-FORMA INCIPIENTA A RELATIEI LOCUINTA-SPATIU PRODUCTIV

Notiunea de 'ferma' vizeaza o gospodarie particulara care este compusa din :

terenuri agricole ;

constructii diverse ;

amenajari agrare ;

utilaje.

Organizarea pe ferme agricole este foarte veche,primele elemente legate de ferma agricola aparand in Europa Meridionala. In prezent exista o mare varietate morfo-structurala incepind cu fermele cu o singura incapere(care are multiple functionalitati) si pana la cele cu numeroase camere,cu silozuri pentru stocarea cerealelor si cu adaposturi perfectionate pentru animale.

Localizarea si pozitia unei ferme este influentata de doua categorii de factori :

a)     exteriori ;

b)     interiori.

Factorii exteriori sunt reprezentati prin :

a)     conditii pedogeografice ;

b)     conditii climatice ;

c)      resursele de apa ;

d)     relieful ;

e)     accesibilitatea spre caile de comunicatie si spre campuri sau ogor.

Factorii interiori se refera la :

a)     cultura plantelor ;

b)     cresterea animalelor.

Influenta pe care acesti factori o exercita asupra fermelor a condus la diferentierea categoriilor de ferme.Astfel ,dupa functionalitate,acestea pot fi :

ferme pentru culturile mari :

profilate in special pe cultura plantelor ;

specifice,in deosebi America de Nord ;

aspectul este simplu,cu doua incaperi,una pentru depozitare si alta pentru utilaje.

ferme pentru marile septeluri :

profilate pe cresterea animalelor ;

sunt de doua tipuri :extensive si intensive.

a) fermele extensive sunt axate pe crestera vitelor in SUA si a oilor in Australia; nu sunt ingradite,animalele neavind adaposturi,singurele cladiri fiind pentru muls si adapostirea laptelui.

b) fermele intensive sunt mai numeroase in Europa si sunt profilate pe cresterea animalelor pentru lapte(Olanda) sau pentru asigurarea cu carne a populatiei marilor orase(Bazinul Ruhr.Bazinul Moscovei,Bazinul Londrei).

Ca aspect sunt de trei tipuri: - cu cladiri paralele ;

- cu cladiri monobloc ;

- cu cladiri circulare.

3) ferme din zonele subdezvoltate prezinta doua tipuri de cladiri :

a) cele ale latifundiilor sau marilor plantatii;

b) cele ale micilor proprietari.

4) ferme mixte:sunt de dimensiuni mici si mijlocii.Sunt specifice Europei si altor regiuni geografice cu conditii pedoclimatice si de relief asemanatoare. Casele se diferentiaza in functie de dimensiunile fermei si tipul functional al acesteia.Cerintele pentru o casa de ferma moderna sunt aproximativ similare cu cele pentru o familie urbana.Adapostul pentru septel tinde sa devina mai important decat locuinta.

Adaposturile se clasifica in doua categorii:

a)     multifunctionale: prezinta un etaj,depozite si o capacitate mare:

b)     specifice: construite pentru un anumit gen de animale.

Silozurile pot sa fie de doua categorii:

a)     orizontale de forma paralelipipedica,taiat in sol sau la suprafata solului;

b)     de tip turn de forma unui cilindru la suprafata solului.

Orice ferma moderna mai dispune de constructii speciale,cum ar fi:afumatori,cladiri pentru uscat tutun,fantani.Aspectul fermelor este foarte diferit,atat din punct de vedere al dimensiunilor,cat si al functionalitatilor si posibilitatilor de existenta.

In Europa de Vest predomina ferma de familie tipica care are pamant mai putin,dar este profitabila datorita utilajelor,specialistilor si soiurilor de plante.

In SUA predominante sunt fermele mari in care renta este o forma de investitie,iar productivitatea muncii este foarte mare.Unele ferme sunt inchiriate ceea ce face fermierii care au utilaje adaptate unui anumit tip de agricultura sa lucreze o suprafata de pamant mult mai mare decat daca are propria lor ferma. Inchirierea de utilaje este o alta forma de investitie.

In Asia de Sud-Est fermele sunt mici,iar managerii acestora se confrunta cu pribleme de capital si de pamant.

In tarile ex-comuniste sunt inca frecvente fermele de stat,ai caror muncitori inchirieaza pamant de la stat,organizind ferme colective,iar retributia se face fie cu bani, fie cu produse.Loturile personale sunt mici si nerentabile.

In Israel ferma caracteristica este cea colectiva,organizata in special de imigranti.

Exista doua tipuri de asezari cooperatiste:

A.     Moshav ; B. Kibbutz.

A.     Moshav-ul este un sat cu pana la 150 de ferme familiale, care sunt sprijinite printr-o organizare cooperatista. Fiecare familie isi munceste singura propriul camp si are propria casa,avand o anumita indepevdenta,dar securitatea sociala si economica este asigurata de structura cooperatista a satului care ii da credite si ii cumpara utilaje.

B.     Kibbutz-ul are intre 60-2000 membrii si este un colectiv bazat pe proprietatea comuna a bunurilor si veniturilor.Fiecare membru indeplineste o anumita functie, dar nu primeste salariu.

In Australia productia fermiera este concentrata spre export. Punerea in functiune a unei ferme necesita investitii foarte mari.

In Marea Britanie fermele au management eficient si sunt folosite ajutoare mecanice si subventii masive.

In Danemarca fermierii sunt grupati in cooperative,ei beneficiind de avantajele productiei si distributiei pe scara mare, in ciuda marimii mici a formelor lor.

In tarile subdezvoltate exista o mare varietate de ferme,de la cele arhaice,la cele foarte moderne.Saracia impiedica,insa,dezvoltarea pe scara larga a managementului modern.