Parcul National Muntii Rodnei

CUPRINS

Geologie.............3

Istoric...............3

Istorie, cultura si traditie.......4

Hidrologie..............5

Fauna................6

Clima................7

Habitate si ecosisteme........7

Flora..............8

Peisaje si activitati..........9

Pasul Prislop.............12

Turism..............13 

Bibliografie............

GEOLOGIE

Altitudinea mare si masivitatea Muntilor Rodnei sunt consecinte ale alcatuirii petrografice si ale conditiilor tectonice. Muntii apar sub forma unui horst alcatuit din sisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragos Voda (la nord) si Rodnei (la sud).
Sisturile cristaline apar sub forma a trei panze (serii): de Bretila, de Repedea si de Rebra. In partea sudica a Muntilor Rodnei apar roci vulcanice neogene, sub forma unor maguri dispuse in lungul Somesului Mare. Rocile sedimentare, de varsta cretacica si paleogena (marne, gresii conglomerate si calcare) care inconjoara masivul au fost afectate de miscarile stirice si imprima reliefului cateva trasaturi caracteristice.
Din intregul lant carpatic oriental, Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde exista importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: cateva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale si nise nivale. Calcarele din jumatatea sudica a Muntilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin cateva pesteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc

ISTORIC

Parcul National Muntii Rodnei infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1195 si prin Legea nr. 5/2000 este arie protejata de interes national si international, fiind incadrat conform clasificarii I.U.C.N. in categoria a II- a - Parc National - Rezervatie a Biosferei. Parcul National Muntii Rodnei este cea mai intinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervatie a biosferei in anul 1979. Importanta acestei arii protejate se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. 

ISTORIE, CULTURA SI TRADITII

Muntii Rodnei

Majoritatea localitatilor situate in vecinatatea parcului sunt atestate documentar din secolele XIII-XV: Rodna, Moisei, Nasaud, Borsa, Rebra etc. Din punct de vedere etnografic se diferentiaza doua zone: Maramuresul la nord si Nasaudul la sud, zone ce conserva traditii, obiceiuri stravechi si elemente de arhitectura traditionala. In partea de sud a parcului se gasesc izvoare minerale cu proprietati terapeutice (statiunea Sangeorz Bai). Tara Maramuresului este renumita prin arta lemnului, vorbindu-se pe drept cuvant de "civilizatia lemnului": biserici de lemn, porti maramuresene, unelte de lemn etc. Folclorul si portul popular sunt de o frumusete aparte. In zonele limitrofe parcului se practica transhumanta, ce confirma sorgintea pastorala a poporului roman.

HIDROLOGIE

Cascada Cailor

Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizandu-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari. Sub limita crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.

FAUNA

Studiul nevertebratelor a pus in evidenta o mare diversitate de specii, inclusiv numeroase endemite si relicte.
Dintre enchitreide, s-au identificat 28 specii, lumbricidele apar consemnate cu un numar de 12 specii, intre care specia Allolobophora carpatica este un endemit al Carpatilor Nordici. S-au identificat, de asemenea, un numar mare de specii de colembole, dintre care mai importanta este specia Tetrachanthella transylvanica. Diplopodele sunt reprezentate de 20 specii, dintre care 9 endemite, ca de exemplu, Glomeris promineus, Polydesmus dadayi etc. Dintre chilopode s-au identificat 36 specii, 6 fiind endemite, ca de exemplu, Clinopodes rodnensis, Lithobius matici etc. Ortopterele sunt reprezentate de 39 specii, printre care endemitele Isophia brevipennis, Pholidoptera transsylvanica si Miramella ebneri carpathica. Lepidopterele au fost identificate intr-un numar de 295 specii, unele dintre acestea fiind protejate la nivel international: Erebia pharte carpatina, Erebia epiphron transsylvanica, Erebia sudetica etc.
Fauna acestui parc prezinta si o mare varietate de vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpatii Orientali. Raurile de aici reprezinta habitatul tipic al unor specii, precum: pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau boisteanul (Phoxinus phoxinus).
Dintre reptile, soparla de munte (Lacerta vivipara) - specie relict - este semnalata in habitatele specifice.
Pentru pasari sunt reprezentative in acest parc speciile de talie mare, precum cocosul de mesteacan (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele din Romania unde mai exista aceasta specie -, cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc.
Mamiferele sunt reprezentate in special de: capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota - colonizata in Muntii Rodnei), cerbul carpatin (Cervus elaphus ), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes) etc.

CLIMA

Prin pozitia geografica, acest masiv se afla la contactul a doua arii de influenta: baltica si oceanica, cu diferentieri intre versantii nordici si cei sudici. Regimul si repartitia elementelor climatice sunt supuse etajarii determinate de diferenta de altitudine intre cota maxima de 2303m (Vf. Pietrosu) si zonele periferice parcului, situate la circa 700 m altitudine. Temperatura medie anuala a aerului scade o data cu altitudinea, fiind de 7-80 C la poalele muntelui, respectiv negativa (-1,50 C) la inaltimi de peste 2.200 m. In luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -30 C la altitudini mici si -90 C in zona somitala. In luna iulie temperatura medie a aerului variaza intre 70 C (in zona crestei) si 180 C (la baza muntilor). Precipitatiile depasesc valoarea de 1.200-1.300 mm/an.

HABITATE SI ECOSISTEME

In general, in acest parc se desfasoara toate tipurile de ecosisteme specifice zonei montane inalte, etajul alpin fiind reprezentativ pentru Romania. Zona fiind un nucleu endemogen conservat si viguros, intalnim o serie de habitate specifice bine conservate. Muntii Rodnei sunt un domeniu al solurilor montane spodice (feriiluviale) si cambice, pe care se dezvolta soluri specifice zonei montane inalte. Intre 700-2300 m, apar ecosisteme de o mare diversitate, de tipul pajistilor (montane, subalpine, alpine), padurilor (de foioase, amestec, conifere), stancariilor, pesterilor, lacurilor, vailor etc.

FLORA

Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Endemite specifice masivului sunt: Lychnis nivalis, Festuca versicolor ssp. dominii, Minuartia verna ssp. oxypetala etc. Alte endemite carpatine intalnite si in Muntii Rodnei sunt: Centaurea carpatica ssp. carpatica, Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani, Poa granitica ssp. disparilis, Poa rehmannii, Festuca nitida ssp. flaccida, Trisetum macrotrichum, Heracleum carpaticum, talpa-ursului (Heracleum palmatum) etc.
Din categoria speciilor rare, amintim: Salix alpina, Salix bicolor, Astragalus penduliflorus, Androsace obtusifolia, Laserpitium archangelica, Conioselinum tataricum, Carex bicolor, Carex lachenalii, Carex pediformis ssp. rhizodes, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus, Draba fladnitzensis.
In locuri mlastinoase vegeteaza si cateva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex magellanica ssp. irrigua, Carex pauciflora, Carex chordorrhiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor. De asemenea, in perimetrul parcului se intalnesc si specii ocrotite prin lege: floarea de colt (Leontopodium alpinum), ghintura galbena (Gentiana lutea), Gentiana punctata, angelica (Angelica archangelica), sangele-voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata) etc.

Peisaje si activitati

ACTIVITATI PERMISE IN PARC

Activitatile permise in parc sunt foarte restranse. Sunt acceptate activitatile traditionale practicate de comunitatile din zona parcului, in conditiile in care nu contravin obiectivelor principale de management, activitatile stiintifice si turismul cu scop educativ, in special ecoturismul.

ACTIVITATI SPECIFICE REGIUNII

Pastoritul, agroturismul si prelucrarea lemnului sunt activitati specifice localnicilor celor doua zone, Somesului si Maramuresului. Sculptura in lemn a ajuns la nivel de arta pentru maramureseni.

PEISAJE CARACTERISTICE

Partea centrala, inalta a masivului Muntilor Rodnei, ofera peisaje variate, de un real interes. Se diferentiaza astfel 5 complexe morfologice: Ineu (2279 m), Omu-Gargalau (2134 m, 2159 m), Galat-Puzdrele (2048 m, 2189 m), Pietrosul Rodnei (2303 m), Batrana (1710 m). Relieful Parcului se remarca prin bogatia formelor glaciare si crionivale: lacuri (67), vai, circuri glaciare. O forma carstica deosebita este pestera Izvorul Albastru al Izei (2,5 km) cu galerii si cascade spectaculoase.

ARII PROTEJATE INCLUSE IN PARC

In Parcul National Muntii Rodnei se afla cateva arii naturale de un interes deosebit:

. Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare, 3300 ha categoria Ia IUCN,
. Rezervatia botanica Poiana cu narcise din Muntele Saca, 5 ha, categoria a IV-a IUCN;
. Rezervatia mixta Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei, 100 ha, categoria a IV-a IUCN;
. Rezervatia speologica Pestera Cobasel, 1 ha, categoria a IV-a IUCN;
. Rezervatia naturala Piatra Rea, 50 ha, categoria a IV-a IUCN;
. Rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei, 50 ha, categoria a IV-a IUCN;
. Rezervatia mixta Ineu Lala, 2568 ha, categoria a IV-a IUCN;
. Rezervatia naturala Izvorul Batrana, 0,5 ha, categoria a IV-a IUCN.

ACCES

Linia ferata transcarpatica Salva-Viseu (situata in vestul masivului), respectiv linia ferata Salva-Rodna (situata in sudul masivului) inlesnesc accesul in Muntii Rodnei prin intermediul localitatilor pe care le strabat: Telciu, Romuli, respectiv Nasaud, Rebrisoara, Sangeorz-Bai, Anies si Rodna. Caile ferate sunt dublate de drumuri care leaga Transilvania de Maramures (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul in masiv dinspre nord se face prin localitatea Borsa.

Pasul Prislop

Pasul Prislop este cea mai inalt pas din Romania (1416 m) care traverseaza Muntii Rodnei, facand legatura intre Borsa,judetul Maramures si Carlibaba care se afla in judetul Suceava.

In fiecare an, vara, in luna august se sarbatoreste Festivalul de pe Prislop unde participa interpreti de muzica populara printer cei mai cunoscuti din tara Maramuresului si Moldova.

Turism

In Parcul National Muntii Rodnei se practica mai multe tipuri de turism, datorita evantaiului de comori peisagistice existente in perimetrul sau.

Turism de recreere

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice (de exemplu opaitul Muntilor Rodnei - Lychnis nivalis), sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite, cum ar fi: capra neagra (Rupicapra rupicapra), cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Tetrao tetrix), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), caprioara (Capreolus capreolus) etc. Aici diversitatea florei, faunei si reliefului ofera turistilor informatii inedite despre ceea ce inseamna frumos, totul parand a fi cladit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din Muntii Rodnei, intalnesti o straveche ocupatie romaneasca pastoritul, care confera peisajului un specific aparte. De asemenea, in Muntii Rodnei exista numeroase posibilitati de practicare a sporturilor de iarna pe partiile amenajate din statiunile Borsa si Valea Blaznei. Acest tip de turism antreneaza in zona cel mai mare numar de persoane, fiind practicat de toate categoriile de varste, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane.

Turism curativ (balnear)

Turismul curativ sau de ingrijire a sanatatii este o modalitate de fortificare a organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism nascut din necesitatile oamenilor de a-si reface si trata sanatatea, cautand sa valorifice efectele tamaduitoare ale apelor minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afectiuni, exista posibilitatea unor cure cu ape minerale, cu veritabile calitati terapeutice in statiunea balneara Sangeorz-Bai, precum si alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localitatile limitrofe: Rodna, Romuli, Parva, Cormaia, Maieru, Anies, Valea Vinului, Sant etc.

Turism cultural

Poate fi practicat in zona datorita existentei a numeroase obiective care poarta pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri. Este tipul de turism care asigura accesul celor interesati la impresionanta lada de zestre, specifica locuitorilor zonelor Maramuresului si Nasaudului. Astfel, zona Maramuresului situata in partea de nord a Parcului este recunoscuta prin arta lemnului (biserici si manastiri din lemn, porti traditionale maramuresene, unelte din lemn etc.), obiceiuri si traditii populare cu caracter arhaic, credinte populare ancestrale. Zona Nasaudului, situata in partea de sud a Parcului este recunoscuta prin unicitatea portului popular, vestigii istorice (ruinele bazilicii dominicane din sec.al XIII-lea - Rodna), monumente si muzee, case memoriale (Liviu Rebreanu si George Cosbuc).

Turism ecvestru

Pe raza Parcului National Muntii Rodnei se poate practica acest tip de turism, in urma infiintarii Centrului de Ecoturism Ecvestru in cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva - Directia Silvica Bistrita. Programele se desfasoara prin parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turistii pot admira frumusetea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si Rosu, de asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti sunt insotite de ghizi autorizati de Ministerul Turismului. Perioada optima de desfasurare sunt lunile iulie - august.

Turism rural si agroturismul

Spatiul rural din localitatile limitrofe Parcului dispune de un potential turistic deosebit. Parfumul vechilor traditii din satele de munte transilvanene, confera intregii zone un aer si o poezie aparte. In pensiunile turistice existente se pot petrece vacante de neuitat, in mijlocul naturii. Aici meniurile traditionale si ospitalitatea gazdelor incanta totdeauna sufletul calatorului de pretutindeni.

Bibliografie

Internet :

www.google.ro

www.carpati.org

www.hoteluri.ro

www.parcrodna.go.ro

Manualul de geografie clasa aVIII-a Octavian Mandrut 1999

Album foto propriu