Prezentarea Judetului Ilfov

Prezentarea Judetului Ilfov

Pozitia geografica:
Suprafata:
Judetul este situat in partea de S-SE a Romaniei, in centrul Campiei Valahe. La fel ca un zid protector ce inconjoara o cetate, judetul se desfasoara in jurul Capitalei Romaniei, Bucuresti, fiind inconjurat la randul sau de judetele vecine Prahova la nord, Dambovita la vest, Giurgiu la sud-vest, Calarasi la sud-est si Ialomita la est. Se intinde pe o suprafata de 1583 kmp, fiind cel mai mic judet al tarii. Pe teritoriul lui se afla 4 orase Buftea, Otopeni, Popesti Leordeni si Voluntari, 35 comune si 102 sate. Resedinta judetului Ilfov se afla pe teritoriul municipiului Bucuresti.

Scurt istoric:
Cele mai vechi urme de locuire descoperite in perimetrul actual al judetului Ilfov dateaza din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveala in localitatile Cernica, Glina si Vidra. Cucerirea (101-102, 105-106) si apoi ocupatia romana (106-271/275) a Daciei, au influentat meleagurile ilfovene de azi, iar navalirile, ocupatiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lasat urme in viata locuitorilor, fara insa sa-i disloce din locurile pe care le ocupau.

In arealul satului Fundeni (Dobroiesti) s-au descoperit urme ale populatiei autohtone din secolul al VI-lea.
In Evul Mediu, printre asezarile cu populatii stabile apare consemnat in hrisoavele vremii Snagovul, legat de Manastirea Snagov, ctitorie din secolul al XIV-lea a Domnului Mircea cel Batran.
Primele referiri la existenta teritoriala a judetului Ilfov dateaza de la inceputul secolului al XV-lea, fiind legate de raul Ilfov, de la care se pare ca judetul a preluat numele. Prima mentiune documentara, despre judet apare intr-un hrisov din 23 martie 1482, emis la Gherghita de catre domnul Basarab cel Tanar, prin care domnitorul daruieste Manastirii Snagov unele sate si munti si-i ofera unele privilegii (. ' Si iarasi oricate sate are Sfanta Manastire in judetul Elfov, iar ele sa se ia birul de la vecinii manastirii.'). De atunci judetul a evoluat si s-a dezvoltat in limite variate, fiind (in ultimele decenii ale secolului al XX-lea) cel mai forfecat si mai ajustat judet al tarii.
In toate formele administrative mai vechi, orasul Bucuresti, aflat in partea centrala a judetului Ilfov, era inglobat in teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativa - teritoriala majora, din 17 februarie 1968, orasul Bucuresti a fost declarat municipiu si a devenit unitate de sine statatoare, cu rang de judet, evoluand in afara limitelor judetului Ilfov.
Teritoriul actual al Ilfovului reprezinta o relicva a judetului de odinioara, cu radacini ancorate in secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, si cu precadere in a doua jumatate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputari teritoriale, ajungand la suprafata de 1583 km2 (0,67% din suprafata tarii) in prezent, fata de 5176 km2 in 1937 si 8225 km2 in 1972 (cu 2 municipii, 2 orase, 125 de comune si 418 sate). La 23 ianuarie 1981, judetul era un sector de sine statator, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oras Buftea, 26 comune si 73 sate).
In 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost inlocuita cu Judetul Ilfov, iar in urma aplicarii Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut in categoria judetelor.

Relieful:
Judetul este situat in exclusivitate in zona de campie, cu o altitudine intre 50 si 120 m, apartinand (integral sau partial) subunitatilor Campiei Vlasiei (portiuni din campiile Snagovului, Movilitei, Calnaului s.a, precum si Campia Bucurestiului in intregime) in cadrul careia se evidentiaza interfluviile largi (48 km), presarate cu crovuri, movile, vaiugi, lacuri.

Clima:
Clima este temperat continentala cu nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, dominate de prezenta frecventa a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N si de vanturi puternice care viscolesc zapada. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului inregistreaza o usoara crestere de la N (10.5o C) la S (11o C). Temperatura maxima absoluta (40o C) a fost inregistrata la Snagov (20 august 1945), iar temperatura minima absoluta (-35o C), tot la Snagov (25 ianuarie 1942). Amplitudinea rezultata din cumularea valorilor extreme (75o C), precum si aceea a mediilor lunare ale temperaturii aerului (25o C) reflecta caracterul continentalismului accentuat al climatului judetului Ilfov. Cantitatea medie multianuala a precipitatiilor oscileaza in jurul valorii de 500 mm (la Branesti si Vidra). Regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor dinspre NE (21.6 %) si E (19.7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depasii 125 km/ora.

Reteaua hidrografica:
Zona, in trecut, era acoperita de foarte cunoscutul Codru Vlasiei, devenit Campia Vlasiei, care este strabatuta acum de raurile Ialomita, Arges, Sabar si Dambovita. De asemenea exista si o serie de rauri mai mici care isi au obarsia pe teritoriul judetului Ilfov (Pasarea, Mostistea, Ilfov, Calnau, Cociovalistea, Slotea, Cocioc, Vlasia etc.). Reteaua hidrografica are o densitate de 0.2-0.3 km/km2, multe din raurile mici avand un curs semipermanent, secand in timpul verilor secetoase. Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in partea de N, de V, si de E a judetului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Caldarusani (2,24 km2), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogosoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha). Suprafata ocupata de ape este de 5479 ha in 2001 fata de 6515 in anul 1996.

Resursele naturale:
In subsolul judetului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind depistate cateva zacaminte de titei si gaze naturale in special in localitatile Peris, Moara Vlasiei, Pasarea, Catelu, Bragadiru, Jilava. Exploatarile de nisip si balast se efectueaza in albiile raurilor mari, in special in lunca Arges - Sabar (la Bragadiru si Jilava).