Regionarea climatica a Romaniei

Regionarea climatica a Romaniei

Clima Romaniei are un specific aparte - din influenta pe teritoriul tarii noastre a mai multor interferente climatice limitate spatial de Carpati, astfel sunt provinciile climatice:

continentala in Est;

oceanica in Vest;

submediteraneana in Sud -Vest;

baltica in Nord;

pontica in Sud -Est.

Datorita etajarii reliefului din tara noastra apare si o etajare a elementelor climatice, deosebindu-se urmatoarele tipuri de clima: clima muntilor; clima dealurilor si podisurilor; clima campiilor.

Clima muntilor se caracterizeaza pe deoparte prin etajarea tuturor elementelor climatice impuse de altitudine, de expozitia versantilor, atat fata de circulatia maselor de aer, cat si fata de soare, de particularitatile reliefului.

In ansamblul ei, clima de munte, se caracterizeaza prin temperatura medie anuala de 6C la baza muntilor si -2C pe cele mai inalte culmi.

Iarna temperatura medie a aerului este negativa - 4C pana la - 10C si minima de -20C.

Verile sunt scurte si racoroase 7C - 18C.

Precipitatiile: variaza in functie de altitudine si expozitia versantilor, valori intre 850m si 1400m.

Vantul are o viteza si frecventa ridicate tot timpul anului. Media anuala 10m/s.

Pe culmile inalte ale Carpatilor inghetul dureaza 8 luni, iar stratul de zapada 5 luni.

Topoclimatul culmilor montane inalte: situate la peste 1750m in N tarii si la peste 1900m in Carpatii Meridionali.

Topoclimatul depresiunilor: cu frecvente inversiuni termice, ceata, umiditate ridicata.

Topoclimatul de culoar si defileu: se caracterizeaza prin canalizarea aerului in lungul acestor vai, umiditate ridicata si temperaturi scazute.

Clima dealurilor si a podisurilor prezinta o serie de diferentieri regionale, datorate influentelor climatice la nivelul continentului european.

Astfel temperatura medie anuala are valori cuprinse intre 8 si 10C in dealurile din Vestul si din Sudul tarii si intre 7 si 8C in cele din Nordul si Estul tarii.

Iarna temperatura medie a lunii ianuarie este intre -2C in Vest si Sud, si -3C in celelalte regiuni deluroase.

Verile sunt mai moderate in Vest, iulie 18 - 20C.

Precipitatiile sunt mai bogate in Vest (650-850mm) si sunt mai reduse in Sudul si Estul tarii (500-600mm).

Clima de campie: datorita faptului ca relieful de campie se caracterizeaza prin altitudine redusa, sub 200m, fragmentare slaba, mare uniformitate, clima se remarca printr-o repartitie relativ uniforma in suprafata a elementelor sale caracteristice, oarecum si prin mari schimbari periodice ale acestora.

Temperatura medie anuala 10C si 11C, iar amplitudinile termice anuale sunt cele mai mari - 23 - 25C.

Precipitatiile: sunt mai bogate in Vest 550 - 650 mm si mai scazute in Sud si Est 400 - 500 mm si prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu.

Durata stratului de zapada este variabila, uneori fiind absent.

Verile sunt lungi, calde, in Sud si Est fierbinti, cu prezenta fenomenului de seceta si uscaciune.

Clima litoralului si a Deltei: particularitatile acestui topoclimat se datoresc apropierii de M Neagra, uniformitatea reliefului si altitudinii coborate.

Caracteristici:

cea mai redusa nebulozitate din tara;

cea mai lunga durata de stralucire a Soarelui (2500 ore/an);

temperatura medie anuala : 11C;

iernile blande - temp. medie ianuarie -1,5C, - 2C(Mangalia);

in iulie temp medie este de 21-22C

precipitatiile sunt cele mai reduse din tara 350-400mm si au caracter de aversa;

iarna crivatul produce viscolirea zapezii si geruri aspre;

influenta marii se face resimtita prin intermediul brizelor si prin moderarea temperaturii.

Hidrografia: elementul lichid, apa, se intalneste si in cadrul tarii noastre sub forma apelor subterane (freatice si  de adancime), sub forma izvoarelor, a raurilor, a lacurilor si a Marii Negre.

Apele curgatoare: reteaua hidrografica a tarii noastre se caracterizeaza prin urmatoarele:

isi are izvoarele in Carpati, cu exceptia unor rauri dobrogene si ele se varsa direct sau orin intermediul unor colectori in Dunare.

Reteaua hidrografica are o dipozitie radiara, lungimea totala a raurilor este de 115 000 km, iar densitatea medie este de 0,49 km/km².

Regimul hidrologic al raurilor: este conditionat de regimul scurgerii din bazinele hidrografice, precum si de alte particularitati ale albiilor.

Factorii care influenteaza scurgerea din bazinele hidrografice sunt: Clima si precipitatiile; Relieful si structura geologica - a caror impact din procesul scurgerii este dat de panta si substratul geologic.

Cele mai mute rauri din tara noastra strabat de la obasrsie(izvor) si pana la varsare toate treptele de relief amintite: Somesul, Crisurile, Muresul, Timisul, Oltul, Argesul, Ialomita, Siretul, etc. Dar sunt si rauri care curg intr-o singura treapta de relief, astfel: Cernat, Lotrul, Somesul Rece, Somesul Cald.

Rauri de deal si podis: Barlad, Hartibaciu, Comlod.

Rauri de campie: Calnistea, Mostistea, Calmatuiu, etc. Alti factori care influenteaza scurgerea: solul, vegetatia, omul.

Scurgerea medie anuala: are valori ridicate in spatiul montan, intre 1000-1200mm, scade insa foarte mult in regiunile deluroase 100-150mm si in zonele de campie (C de Vest 30-50mm/an, C Romana <25mm/an). In decursul unui an repartitia scurgerii este diferentiata astfel, putem spune ca pe toate raurile predomina scurgerea de primavara.Scurgerea de iarna este cea mai scazuta mai ales in regiunile montane, unde alimentarea raurilor se face exclusiv din izvoare. Situatia este inversa vara cand valorile cele mai ridicate ale scurgerii sunt in munti, inschimb in campie ea are valorile cele mai mici.

Cele mai mari variatii ale scurgerii sunt in reg de dealuri si de campie din sudul si sud-vestul tarii, astfel scurgerea raurilor Vedea, Barlad, Jijia poate fi in anii ploiosi de 10 ori mai mare decat valoarea medie anuala, iar in anii secetosi de cateva ori mai mica.

Variatii de nivel ale apelor din rauri: sunt determinate de regimul climatic si de o serie de factori locali ca atare in variatiile anuale de nivel din tara noastra se constata variatii fata de nivelul de tiraj intre 25-100cm.

Influentele climatice influenteaza scurgerea apei in rauri, astfel:

Raurile din Vest - au ape mari primavara, cu viituri iarna si vara; apele mari incep din februarie si se mentin pana in aprilie-mai; scurgerea de primavara reprezinta 50% din valoarea scurgerii anuale.

Raurile din Sud - se caracterizeaza prin ape mari primavara, viituri vara si toamna, datorita ploilor.

Raurile din Est: - inregistreaza o scurgere minima iarna si viituri puternice vara, cauzate de ploile torentiale.

Lipsa precipitatiilor in anumite perioade ale anului alaturi de intensificare procesului de evaporatie vara si de permeabilitatea rocilor in care sunt modelate vaile, ca si slabei alimentari subterane, fac ca unul dintre rauri sa sece in anumite perioade ale anului. Ca urmare raurile din tara noastra in raport cu scurgerea lor, le impartim in: Rauri permanente; Rauri semipermanente; Rauri temporare.

Rauri semi-permanente: seaca in anii extrem de secetosi sau iarna, cand raul ingheata complet, ex: Barladul, Ramnicul Sarat, Vedea, Mostistea.

Raurile temporare: sunt cele care seaca in fiecare an, vara sau iarna. Au bazine hidrografice foarte mici.

Debitul mediu al raurilor din tara noastra fara Dunare este de 1180m³/s. pe bazinele hidrografice mari apar o serie de diferentieri.

Bazinele care apartin Tisei: - au un debit de 340m³/s, afluentii Dunarii transporta 763m³/s, raurile care se varsa direct in Marea Neagra 5m³/s.

Debitele maxime se suprapun ploilor de primavara, cu topirea zapezii sau in timpul ploilor torentiale de vara. 

Regimul termic de inghet al raurilor

Temperatura medie a apei variaza intre 4C la munte si 12C la campie.

Temperatura maxima a apei apare in intervalul iunie - august, are valori cuprinse intre 12C- 22C in regiunile muntoase, intre 18C - 30C in dealuri, podisuri si intre 25C - 35C la campie.

Temperatura minima se inregistreaza in intervalul decembrie-martie si are valorile cuprinse intre 0C si -2C.

Dunarea: al 2-lea fluviu din Europa (lungime si debit), din cei 2860 km, prin tara noastra curge 1075 km.

Dupa ce si-a schimbat de-a lungul Europei Centrale trasaturile regimului (fluvial-oceanic, apoi glaciar, apoi nivo-pluvial), patrunde pe teritoriul tarii noastre la Bazias, in conditiile regimului climatic continental.

Dunarea are un regim foarte complex determinat de conditiile climatice din bazinul sau hidrografic.

Debitul mediu annual creste cu aproxim.890m³/s si are valoarea maxima in 2 sectoare:

- Oltenita - Calarasi;

- amonte de primul.

Dupa acest sector scade, datorita pierderilor de apa in baltile Dunarii si in Delta Dunarii. Primavara, Dunarea are ape mari datorita topirii zapezilor si a ploilor. Debitul maxim inregistrat pe Dunare in 1895 la Tulcea a fost de 22 000 m³/s, iar cel mai mic debt a fost inregistrat la Orsova in 1947 si a fost de 1340m³/s.

Bazias - Gura Vaii

- se caracterizeaza prin complexitatea sa, de la Bazias -> Moldova Noua, Valea Dun este mai putin accentuate, uiar lunca ajunge pana la 5 Km latime. De la Moldova Noua incepe sectorul de defileu al Dunarii. La inceput, fluvial curge printr-un defileu taiat in calcare, ingust de numai 152m.

Gura Vaii -> Calarasi (secotrul pontic)

- este cel mai lung sector, are 561 Km

- se caract. Prin largirea treptata a albiei si prin asimetria malurilor. Albia minora are latimi cuprinse intre 900-1000m, iar lunca (albia majora) variaza intre 4-13 Km. Aici se afla barajul de la Portile de Fier II si lacul de acumulare.

Calarasi - Braila (sectorul baltilor)

- are o lungf. De 195 Km. Particularitatile acestui sector consta in faptul ca fluvial se rasfira pe mai multe brate, formand asa numitele balti ale Dunarii. Intre Calarasi si Harsova, fluv. Se desparte in 2 brate: Dunarea Veche si Borcea. Pt. o mica distanta cele 2 brate se reunesc la Vadu Oii, unde Dunarea curge intr-o singura albie pe o lungime de 800 m. Ac a fost Balta Ialomitei. In aval de Vadu Oii, Dunarea se imparte din nou in 2 brate: Dunarea Noua (Macin) si Dunarea Veche: Cremenea, Chilia si Aracul. Acest spatiu forma Balta Brailei, cunoscuta astazi sub denumirea de Insula Mare a Brailei.

Braila - Ceatagul Ismail

- Dunarea curge intr-un singur canal. Lat. Albiei minore poate ajunge pana la 1,7 Km, iar adancimea pana la 24 m, ceea ce permite patrunderea navelor maritime pana la Braila (panta de scurgere este mica). In acest loc Dunarea primeste pe partea stanga Siretul (22 m cubi/s) si Prutul.

Sectorul Deltei

-desfasurat pe o liungime de 90 Km si este o asociatie hidrografica de brate, canale, lacuri, ghinduri Delta incepe la Ceatagul Ismai unde fluvial se desparte in bratele Chilia (111 Km -> varsare) si Tulcea (19 Km). Bratul Tulcea se desparte la Ceatagul Sf. Gheorghe in bratele: Sulina si Sf. Gheorghe.

Raurile Interioare

In functie de distributia sa spatiala se deosebesc m. multe grupari hidrografice:

Gruparea sist. Hidrografice din V. Romaniei:

- este form. Din toate raurile din int. arcului carpatic cu exceptia Olt, care au ca si collector principal Tisa Batine:

a) Maramuresan, form. Din Viseu si Iza, Viseul cu afluenti insemnati din M-tii Maramures (Cisla, Baser, Ruscova). Iza isi aduna apele prin intermediul Ineului, Botiza si Mara din M-tii Gutai si Tibles. Aceste rauri au un debit destul de ridicat tot timpul anului.

b) Turului este form. Din Tur si Talna si dreneaza Dep. Oas, Ca,. Somes -> Tisa.

c) Somesului este form. Din Somes Mic cu izvoarele in Mtii. Apuseni si Somes Mare, care izv. Din Mtii. Rodnei. Somes Mic form din Somes Cald si Rece. Dupa confluenta lor la Gilau, Somes Mic primeste din dealurile Capusul, Naderul si Borsa. Dintre afl. Somes Mare sunt: Ariesul, Ilva, Reba si Sieu. La Dej, Somes Mic si Somes Mare se unesc, strabat Pod. Somesan unde se varsa Almajul si Agrijul.

d) Crasnei impreuna cu afl. Sau Zalaul. In trecut, Crasna strabatea mlastina de la si se varsa cand in Somes, cand in Jer. Apoi se varsa direct in Tisa.

e) Crisurilor form. Din Barcau, Crisul Repede, C. Negru, C. Alb. Se unesc 2 cate 2 apoi intr-un singur cris si se varsa in Tisa.

Crisul Repede izv. Din Dep. Huedin (Izvorul Crisului) si primeste din Mtii. Apuseni, prinip. sai afluenti: Ceata, Sebes, Draganu si Valea Iadului. Intre lunca si Vadul Crisului Repede strabate Dep. Vad-Oradea. Aval de Oradea el curge prin ca. Joasa si apoi se uneste cu Barcaul.

Barcaul izv. Din Mtii. Plopis, strabate Dealul Silvaniei, si apoi dupa defileul de la Marca intra in seg. Deal de V ??????. In el se varsa Terul.

Crisul Negru isi aduna apele din Mtii. Bihor prin 2 afl. Importanti: Cris Batei si Cris Pietros. Dup ace Strabate Defileul de la Soimi, intra in Deal. Vestice si Carp. De Vest.

Crisul Alb izv. Tot din Mtii Bihor, srabate Dep. Brad - Halmagiu si Gura Hont - Zarand, separate printr-un mic defileu.

f) Muresului are ca si collector princip. Mures. Izv. Lui sunt in Hasmasu Mare, strabte Dep. Giurgeu (defileul de la Toplita-Deda). Dep. Transilvania apoi intra intr-un lung sector de ingustare intre Deva si Lipova. Princip. Afl. Ii aduna din Mtii Gurghiu - Harghita (Gurghiu, Mirajul, Tarnava Mica si Mare) din Carp. Merid - Sebes si Streiul, iar din M-tii Apuiseni, Ariesul si Ampoiul.

Sistemul hidrografic din S-V Romaniei

- Cu exceptia raului Bega, toate raurile din acest sector se varsa in Dunare. Princip. Rauri sunt: Bega, Timis, Barzava, Carasul, Nera, Cerna si Jiul care isi aduna apele din Carp. Merid. Prin intermediul Jiul de V, si a celui de E. Acestea dreneaza Depr. Petrosani, iar intre Libezeni si Bumbresti form. Defileul Jiului. In reg. deal primeste o serie de afl. Cu izv. In Mtii. Mehedinti si Valcan, cum sunt Tarnava, Gilort, Motru si Amaradia.

Sistemul hidrografic din S. tarii

- caract. Lor este ca se varsa direct in Dunare. Cele mai importante bazine hidrografice sunt: cele al Oltului, Argesului, si Ialomitei. Caracteristica raurilor este faptul ca la nivelul campiei sis schimba orientarea N-S spre S-E in zona de subzistenta a Siret Inferior.

a) Oltul este cel m. imp. Rau care curge pe terit. Tarii. Are o lungime de 600 Km. Izv din acelasi nod orohidrografic al Hasmasului. Strabate apoi Dep. Fagaras. Inainte de a intra in defieul de la Turnu Rosu, in Olt se varsa Cibinul cu afluentul sau Hartibagiu. Amont de defil. De la Cotia, Oltul traverseaza zona subcarpatica si apoi Pod. Getic, unde primeste o serie de afluenti cum sunt Topologul pe stanga, Olanerti, Govora si Oltetu pe dreapta.

In ultimul sector, cel de campie ajunge in Olt Oltetul. Intre Olt si Arges reteaua hidrografica este formata din rauri secundare cu izvoarele in C. Boianului (Calamtui, Teleormanean).

b) Argesului. Ca principal collector isi are izvoarele in circurile glaciare Balea si Capra (Mtii Fagaras). La Pitesti el primeste in manunchi o serie de rauri Valsanul, Raul Doamnei, Bratia, Raul Targului si Argesul. In sector de campie, la S de Bucuresti se varsa in Arges Dambovita unita cu Colentina apoi Gorogarla, Sabarul si Neajlov. Intre Arges si Ialomita se gaseste un rau tipic de campie Mostirtea.