Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Scurt istoric al Municipiului Slatina

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Scurt istoric al Municipiului Slatina

        Sapaturile arheologice au demonstrat existenta unei asezari umane pe vechea vatra a orasului Slatina, apartinand culturii „de prund”, cercetari mai recente ducand la descoperirea unor resturi ceramice din cultura Vadastra si Cotofeni, zona fiind locuita si de triburile geto-dacice din ramura acilor, avand resedinta la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Doua asezari romane au fost identificate in oras, in punctul Strehareti si in cartierul Cireasov, ambele zone foarte importante si dezvoltate ale orasului la ora actuala.





Atestarea materiala a locuirii acestui areal este mai slaba pentru secolele IV-VII, insa pentru secolele VIII-XIII exista dovezi apartinand Culturii Dridu si Vadastra, iar altele purtand urmele migratiilor pecenegilor, cumanilor si tatarilor.
Slatina a fost atestata documentar pentru prima data in epoca medievala, la 20 ianuarie 1368, printr-un act oficial, Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acordand scutire de vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni.
Un alt moment in care orasul este amintit este reprezentat de data iunie 1522, culminand cu invingerea turcilor otomani de catre Radu de la Afumati la Slatina, pentru ca in timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) sa fie emis un act care mentioneaza „cetatea de scaun Slatina”. Va urma astfel domnia marelui conducator, Mihai Viteazul, cel care va restaura manastirea Clocociov de la Slatina, ca rasplata pentru serviciile aduse de populatie in demersurile sale politice.
In epoca moderna, Slatina a trait din plin Revolutia de la 1821. Aici, Tudor Vladimirescu s-a intalnit cu capetenia de haiduci Iancu Jianu., momentul politic imprimand in zona stilul arhitectural „Tudor”.
In cadrul impartirii administrative a Tarii Romanesti, orasul Slatina devine capitala judetului Olt, mentionat documentar la 26 aprilie 1500.
De la jumatatea secolului al XVII-lea s-au pastrat cele mai vechi constructii de caramida cu caracter religios: Manastirea Clocociov, reconstruita din temelie in anul 1645 de catre marele spatar Diicu Buicescu pe temeliile unui asezamant religios mai vechi din secolul al XVI-lea, Biserica Domneasca, actuala biserica Sfanta Treime, construita in anul 1645 de catre Ghenea vel vistier, Manastirea Streharet, ridicata in anul 1671 de catre Serafim, episcopul Buzaului, pentru ca in secolul al XVIII-lea sa se construiasca in Slatina primele fantani la care apa era adusa din izvoare captate, prin conducte din olane de pamant ars, asezate cap la cap.
In 1741 este mentionata existenta unei scoli domnesti la Slatina. Aceasta este prima scoala de stat si totodata cea mai veche scoala atestata documentar la Slatina. Cativa ani mai tarziu, prin 1763, este mentionata ca functionand pe langa Manastirea Maica Precesta o noua scoala cu limba de predare romaneasca, urmand ca in anii 1799-1800, din fondurile lasate de catre marele filantrop slatinean, Ionascu Cupetu, sa fie creata scoala Ionascu, care a functionat initial pana in 1836, in chiliile bisericii lui Ionascu. Pe langa scoala Ionascu s-a organizat mai tarziu si prima biblioteca publica din Slatina.
Inca din anul 1797 era creat la Slatina unul din cele mai vechi spitale din Tara Romaneasca, asezat initial, ca si Scoala Ionascu, in chiliile bisericii Ionascu.
Datorita pozitiei strategice, judetul Olt a luat parte la Razboiul de Independenta in 1877, cu Regimentul 3 de jandarmi de la Slatina, in timp ce regimentul 3 Olt in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial a intrat in istoria armatei romane. Evenimentele si viata politica de dupa Unirea din 1 Decembrie 1918, au fost marcante pentru toata tara.

Stema Municipiului SlatinaStema Municipiului Slatina

        Stema a fost adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 si publicata in Monitorul Oficial nr. 1019 din 17 noiembrie 2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, taiat. In partea superioara, in camp albastru, se afla un turn crenelat, de argint, cu o poarta neagra arcuita si zabrelita, dotat cu trei ferestre negre, insotit de un soare in dreapta si de o semiluna crai-nou in stanga, ambele de aur. In partea inferioara, in camp rosu, se afla un pod de aur, cu trei deschideri si o balustrada metalica cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, iesind din varful scutului. Scutul este trimbrat de o coroana murala de argint cu sapte turnuri crenelate.
        Turnul simbolizeaza punctul de paza si vama al localitatii, fapt men?ionat intr-un act oficial emis de Vlaicu Voda in anul 1368 pentru negustorii brasoveni. Cele doua astre, soarele si luna, care flancheaza turnul, semnifica lumina, fertilitate, libertate, respectiv vesnicie, crestere si cunoastere. Podul peste raul Olt reprezinta importanta localitatii in traficul comercial si de calatori. Coroana murala cu sapte turnuri crenelate semnifica faptul ca localitatea are rangul de municipiu, resedinta de judet. 



Numele orasului - provenienta

Exista mai multe teorii prinvind provenienta numelui orasului nostru, fiecare sustine o serie de argumente.

           1. Orasul Slatina, dupa cum spun unii, ar fi de origine latina, adica colonie latina si prin urmare si cuvantul ar trebui sa fie tot latin. In acest caz credem ca poate fi format din litera initiala S cu care, fie ca Romanii insemnau orice punct strategic sau intarit, orice punct de trecere sau orice statiune a unui drum vechi latin sau creat de colonistii romani, fiindca unei colonii latine era ordonata de cate un Senatus – consulte si se insemna cu S, spre deosebire de altele si vorba latina.  Asa ca in loc cum de exemplu s-ar fi zis via latina se zicea S-latina, de unde ar fi putut ramane la noi cuvantul Slatina.
            Intre numeroasele triburi in care era impartit poporul roman, din Roma, se stie ca era ti un trib care se numea Stelatin. Se poate ca si colonistii care s-au asezat din cele mai vechi timpuri pe aceste locuri ale orasului actual Slatina, sa fi fost din Roma si sa fi facut toti sau majoritatea lor, parte din acest trib stelatin si din acest cuvant, printr-o sincopa eliminandu-se literele t si e, a ramas cuvantul Slatina care s-a dat mai tarziu orasului infiintat.
           2. Scriitorul francez Waillant, care a trait in Romania ca profesor considera ca acest numele de  Slatina vine de la vorba latina saltus, adica loc de saltare din Romania mica in Romania mare, adica dintr-o Romanie in alta.
           3. Altii consindera ca numele de Slatina provine de la cuvantul latin Saline sau Satine, adica loc de unde se scoate sare si aduc in sprijinul acestei pareri vorba latina saline si urmele unei cetati romane cu nume Saline, spre vest de Turda in Transilvania.   Cum insa Slatina nu e oras de munte si ca atare nu s-a scos din ea niciodata sare cade si aceasta parere.  
            4. Trib Laurian, in lucrarea sa Istoria Romanilor, numeste Slatina Stelatina ( stelalatina) adica steaua latina, crezand poate , ca aici a fost o cetate romana intemeiata de Romani, in urma cuceririi Daciei sau poate resedinta vreunei legiuni romane cu acest nume. De altfel se stie ca romanii intemeiasera cetati in timpul colonizarii si dupa aceea in tot lungul Oltului. Din Carpati si pana la varsarea Oltului, malurile sale erau pline de cetati si castre romane atat pe dreapta cat si pe stanga sa. Poate ca din acest motiv pe marcile cele mai vechi ale orasului Slatina, intre alte semne se gaseste si o stea cu se va vedea mai departe. Daca ar fi sa ramanem la afirmatia ca numele orasului Slatina, vine de la cuvantul Stellatina, atunci s-ar mai putea crede ca acest cuvant este compus poate tot din vorbele stella sau stella (stel) si latina, dar cu urmatoarea explicatie: stel sau stela s-a numit in toate timpurile o coloana de piatra monolita asezata vertical si destinata a pastra amintirea unui fapt istoric, a reaminti un sacrificiu sau o ofranda facuta zeilor sau a insemna locul unui mormant. Aceste stele au fost in uz la toate popoarele vechi: Egipt, Asiria, Grecia la Roma si in toate tinuturile romane. Ele aveau destinatii diferite. Asa de exemplu erau stele funerale, stele religioase sau ex – voto care sunt foarte pretioase pentru studiul vechilor culte (religii), stele politice, care aminteau o victorie, un tratat, o alianta sau prin care se aduceau la cunostinta poporului legile, sau diferitele dispozitii ale adunarilor carmuitoare. Aceste stele prezentau diferite forme. Cateodata erau ca un stalp sau coloana, ca o masa, ca un par, ca un cerc, ca un vas, ca o prisma; unele ornate, altele simple, dupa puerile individului, cum se fac si monumentele din cimitirele noastre de azi. Pe toate erau diferite inscriptii relative la cauzele care au provocat ridicarea sau punerea acelor stele. Obiceiul ridicarii acestor stele l-am mostenit si noi de la romani si s-au ridicat in tara noastra in toate timpurile si se ridica si azi.
      Asa de exemplu aproape de Slatina, la Curtisoara s-a gasit un stel de acesta din timpul lui Matei Basarab. El e de piatra, in forma unei prisme inalt de 1 metru si 25 cm. Are pe el o inscriptie cu litere chirilice care zice: „ aceasta piatra s-a ridicat de robul lui D-zeu, Matei Cluceru si jupaneasa lui Ilina in zilele Prea luminatul Domnitor Io Matei Basarab , leat 1642. acest Clucer Matei care a trait de la 1600-1655 este unul din boierii insemnati de sfat al lui Matei Basarab ( 1633-1654). El a fost trimis ca sol la Racodzi, Domnul Transilvaniei pe la 1638 spre a intari legaturile de prietenie in contra lui Vasile Lupu Domnul Moldovei.
      5. Mai exista o legenda, cum ca cuvantul Slatina se trage de la o femeie numita Slatina care stapanea acest tinut si de la care a ramas si mosia orasului.
      6. Altii mai cred ca cuvantul Slatina, ar fi format, cum se credea a fi format cuvantul Bucuresti din intrebarile: „Bucur – esti ?”.
      7.  Iata acum si alte pareri si probe prin care se afirma ca cuvantul Slatina este de origine slava:
  Slatina isi trage numele de la cuvantul Zlatna sau Zalatna, care in limba slava inseamna aur caci prin aceste locuri in cele mai vechi timpuri cutreierau niste tigani „zlatari”sau strangeau aur din nisipul Oltului. Scriitorul Slavici in naratiunea istorica „ Din Batrani” zice la pagina 8 „ pe raul Doamnei, in sfarsit e mai spre ses satul Domnesti, iar in fund Slatina unde pe aceste timpuri se spala aur din nisipuri adus de rauri din munti”, iar la pagina 155 zice „ aur gasira ei in nisipul raului, aur greu, curat si galben, podoaba nestemata si talisman de vindecare trupeasca: o Zlatina, cum ziceau ei in limba lor le daduse Bog cel darnic si spalau mereu ca sa adune praful cel scump si Slatina ii zic si azi oamenii satului intemeiat la locul acela. Iata cum se practica scoaterea sau spalarea aurului din Olt: „ spalatorii de aur, fie fost ei tigani, zlatari, romani sau orice fel de natii se duceau pe malul raului la un loc nisipos; acolo isi asezau niste masute facute anume pentru acest scop, intr-o pozitie piezisa asa ca o margine a ei ajungea aproape de fata pamantului, iar cealalta sta ridicata. Masa o acopereau cu un tol, pe care puneau nisip din rau spalandu-l mereu cu apa si apoi punand iarasi altul.   Dupa un timp oarecare clatinand tolul, aflau o amestecatura de firicele de fier, arama, nisip si aur, pe care le puneau intr-o covatica construita anume pentru alesul aurului. Cu aceasta se alegea aurului scuturand-o mereu la un loc pana ce firicele nenobile de praf ieseau afara spalandu-le apa si ramand pe fund numai praful de aur fiind mai greu. Pe acesta il adunau prin ajutorul argintului viu”.
       8. Alta parere este ca, cuvantul Slatina vine tot de la vorba slavona compusa: Slat( Slad) care inseamna dulce si tina, pamant, , adica panant dulce sau bun cum mai avem in limba cuvintele: mlas – tina – pamant moale folostina – pamant mocirlos.
       9. Mai exista o parere ca Slatina e cuvant slavon si inseamna pamant mocirlos sau mlastinos si ca probe ni se aduce cuvantul sloata sau zloata ramas pana azi in limba noastra si care inseamna noroi, namol, glod, lapovita; precum si aceea ca in unele locuri din Transilvania se zice Slatina la un loc mocirlos sau mlastinos; si ca in orasul Slatina in vechime era foarte mocirlos si plin de balti si namoale, lucru de care nu se poate indoi nimeni, deoarece pozitia lui intr-o vale si inconjurat de toate partile de dealuri il facea ca la cea mai mica ploaie sau topire de zapada sa se umple cu noroaie si balti.
       10. Mai probabil e insa ca cuvantul Slatina vine de la vorbele slavone: Slam – tina (sarat) si ( pamant) adica pamant sarat din care s-a eliminat litera m de la mijloc, a ramas cuvantul Slatina. Aceasta parere se afirma si prin aceea ca judetul Ramnicul Sarat s-a numit Sudslam – Ramnic sau judetul Slam – Ramnic, precum si prin faptul ca in apropiere de Slatina exista o comuna numita Dobrotinet care este iarasi numire slavona compusa din cuvintele: dobro care inseamna bun si tinet – pamant adica pamant bun. In unele parti, romanii chiar zic la saramura Slatina.
      Ceea ce ne face sa ne intemeiem si mai mult pe aceasta asertiune este ca: vorbele sla, tina, slam, sunt vorbe slave si ca atat in oras cat si in imprejurul lui se gasesc localitati si sate cu numiri slavone, cum sunt: Obrocari, Gradistea, Clocociov, Brebeni, Milcov, Dobrotinet, Teslui sau  Sopot.








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1578
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site