DELTA DUNARII SI PLATFORMA CONTINENTALA

DELTA DUNARII

Delta Dunarii si complexul lagunar Razim ,care au o intindere de 4340 km , reprezinta cea mai noua unitate naturala din tara noastra . Sectorul deltaic de pe teritoriul Romaniei insumeaza 2 540 km.

Pozitia geografica este definite de urmatoarele elemente :

se afla in sud - estul tarii , fiind situate in nord - estul Podisului Dobrogei ;

se gaseste la varsarea Dunarii in Marea neagra;

este traversata de paralela de 45 latitudine nordica;

orasul Sulina constituie cel mai estic punct de pe teritoriul Romaniei.

Atestari istorico - geografice despre Delta Dunarii apar in numeroase texte si harti inca din antichitete . De pilda , Herodot ( secolul al V - lea I . Cr ) inca un golf extins , Polibiu ( secolele al III-lea - al II-lea i.Cr ) descrei un spatiu de bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa , iar Strabo (secolul I i.Cr ) indica sapte brate , intre care se aflau insule ide reluata si de Pliniu Cel Batran, Ptolemeu s.a. Originea , alcatuirea si caracteristicile peisajului Deltei au fost prezentate detaliat si in locurile unor oameni de stiinta romani,intre care geografii Constantin Bratescu si George Valsam,naturalismul Grigore Antipa s.a.

Marturii ale locuirii zonei exista mai ales la contactul dintre delta si Podisul Dobrogei,din secoolele I I.Cr. Unele asezari mici din delta propriu - zisa au fost atestate la finele primului mileniu, dar majoritatea dateaza din secolul al XIX-lea. In present , in Delta exista 25 de asezari,intre care un oras- Sulina,concentrate pe grinduri mai intinse,cele mai mari fiind Sulina,Chilia si Sf.Gheorghe; se adauga, la sud de delta propriu - zisa, inca 26 de sate,situate la contactul campiei litorale cu podisul.

Geneza.Delta Dunarii reprezinta o regiune joasa care acum 10 000 de ani , in urma ridicarii nivelului apelor Marii Negre , a fost transformata intr-un golf.Aluviunile transportate de Dunare si cele aduse de curentii marini au creat bancuri de nisip desfasurate de la vest la est si, respective,de la nord la sud.Cand acestea au atins suprafata apei, in golf a aparut uscatul,respective grindurile ( cu dimensiuni variabile ) incarcate de canale prin care se scurgeau apele fluviului.Astfel in nordul golfului a aparu Delta,care s-a extins treptat de la vest la est.In sud,prin dezvoltarea unor cordoane de nisip intre bratul Sf.Gheorghe si Capul Midia,a rezultat un sistem de lacuri de tip laguna.Delta dunarii este,asadar, o creatie comuna a fluviului si a marii in conditiile unor mare reduse care au facilitate depunerea aluviunilor.

Relieful.Regiunea deltei este o campie in formare alcatuita din relief pozitiv ( grindurile ) si relief negative ( bratele Dinarii ,canalele,garlele,depresiunile lecustre,mlastinile ).

Uscatu deltic reprezinta numai 13 din suprafata si este alcatuita din:

- grinduri fluviale longitudinale,cu orientari de la vest la est,care insotesc bratele Dunarii si a marii ( de exemplu,Letea, avand 12,4 m altitudine,Caraorman,Saraturile,Ivancea,Draniv.)

- grinduri continentale care reprezinta resturi dintr-un uscat mai vechi ( predeltaic ) din zona Campiei Bugeacului,situate le nord de bratul Chilia ( de exemplu,Grindul Chilia,alcatuit din loss,care are o altitudine de 6,4 m).

Clima Deltei Dunarii este temperat continentala, cu vanturi din est spre nord-est ( care vara aduc din Europa de Est aer uscat si foarte cald , si iarna aer foarte rece care provoaca geruri si viscole), din vest (aer racoros si umed ) si dinspre Marea Neagra (aer umed ). Temperatura medie anuala este in jur de 11 C ; iarma variaza foarte putin intre -1 si - 1.5 C , iar vara este in jur de 21 C.Precipitatiile sunt putine ( 350 - 450 mm ) si cad neuniform in timpul anului. Aerul nu este uscat ,intrucat se produce o intense evaporare a apei din lacuri,mlastini etc.

Apele. Prin cele trei brate principale Dunarea varsa in mare o cantitate insemnata de apa 400 m / sec )si aluviuni ( peste 67 milioane tone / an ) repartizate astfel :

Bratul Chilia, sit5uat in nord transporta 60 din volumul de apa si aluviuni. Are un traseu meandrat si la varsarea in mare isi formeaza o delta proprie ( secundara )

Bratul Suluna , situate in partea de mijloc a deltei, are un curs aproape rectiliniu, canalizat,permanent dragat si intretinut pentru navigatia navelor de mare tonaj ( maritime ),ceea ce-I confera calitatea de brat maritime ; transporta annual 18 din volumul de apa.

Bratu Sf Gheorghe,orientat spre sud ,sud-est,cu un curs relative sinuos , transporta 22 din volumul de apa . La gura de varsare formeaza insulele Sacalin , considerate inceputul aparitiei unei delte secundare. In ultimii ani , pe bratul Sf Gheorghe au fost sectionate cele mai mari meander , realizandu-se micsorarea lungimii cursului navigabil si cresterea vitezei apei.

Flora este reprezentata prin plante cum sunt stuful , papura , rogozul ,nuferii etc. In zonele cu lacuri , garle si mlastini , prin arbori ca salcia , plopul , stejarul , frasinul si plante agatatoare ( vita salbatica , iedera etc ), pe grinduri . Padurea Letea , de pe grindul cu acelasi nume , in plina vegetatie are un aspect luxuriant.

Fauna este foarte variata , cuprinzand :

- mamifere ca mistrtul , vulpea ,cainele enot , vidra , nurca etc;

- pesti cum sunt crapul , salaul , somonul , stiuca , sturionii ( nisetrul , morunul etc ) , scrumbiile , hamsiile etc;

- aproape 300 de specii de pasari , marea majoritate fiind migratoare. Cele mai representative sunt pelicanii , egretele , lebedele , cormoranii , ratele si gastele salbatice . Coloniile de pelicani din Delta Dunarii sunt cele mai mari din Europa.

Datorita mediului natural putin modificat si marii bogatii floristice si faunistice, Delta Dunarii a fost declarata rezorvatia biosferei. In cadrul acesteia au fost delimitate 16 zone de protectie stricta, inconjurate de areale tampon si de cateva reale afectate de activitatea umana, in care se urmareste refacerea ecologica.

Solurile sunt slab evaluate, au grosime redusa, fiind in majoritate nisipoase ( pe grinduri ).

Importanta economica. Regiunea constiuie cea mai insemnata zona piscicola din Romania (crap, salau, stiuca, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se practica cultura porumbului, pe altele exista islazuri pentru cresterea animalellor. Se mai exploateaza stuff pentru celuloza. Pe bratele Dunarii se face navigatie, cele mai importante fiind Sulina Chilia veche Sf.George, Maliuc, etc.

Activitatile economice representative sunt pescuitul, transportul fluvial, agricultura-indeosebi cresterea animalelor, dar si culturile agricole (mai ales cultura porumbului), practicata pe spatiile restranse de pe unele grinduri.

PLATFORMA CONTINENTALA

Platforma continentala a Marii Negre are o desfasurare maxima in partea de nord-est a bazinului marin, unde ajunge la o latime de peste 150Km. Panta ei coboara lent de la linia de tarm spre adancimi de 180-200 m. Daca din dreptul bratului Chilia platforma se continua cu aceeasi latime pana la peninsula Crimeea, in schimb, spre sud, ia se ingusteaza, ajungand la numai 60-70Km la granite cu Bulgaria. Din cadrul platformei continentale tarii noastre i revine o fasie de 12 mile marine (mai mult de 22 de Km), aceasta constituind zona apelor teritoriale.

In urma cu aproximativ 100 000 de ani, Marea Neagra era un lac al carui tarm se afla undeva mai la est cu 200-250Km, iar platforma reprezenta o intinsa campie in rasaritul Dobrogei. Pe aceasta platforma, Dunarea si celelalte rauri din nord sau din Dobrogea isi dezvoltau alibi ce ajungeau mult in est.

Acum 10 000 de ani, odata cu ridicare nivelului apelor marii, campia a fost treptat acoperita de acestea. Peste relieful creat anterior s-au acumulat aluviuni aduse de rauri, precum si o cantitate insemnata de nisip din sfaramarea cochiliilor. Nisipurile predomina pana la adancimi de 20-30 m, Pentru ca mai la est ele sa fie amestecate cu maluri. Petrisurile apar in zona de tarm, unde platforma este calcaroasa.

Relieful platformei continentale este ondulat fiind reprezentat de cordoane de nisip dubmerse, cu dimensiuni variate, orientate in general de la nord spre suds au nord-est/sud-vest, intre care exista spatii mai joase, a caror formare este legata de actiunea curentilor de apa. Desi adancimea ansamblul scade de la vest spre est, exista alternante de portiunu mai joase si mai inalte. Principalii factori care le inluenteaza sunt curentii si valurile puternice, plus aportul de aluviuni ale Dunarii. La circa 37Km est de gura bratului Sulina se afla insula Serpilor, iar la gura bratului Sf.Gheorghe se dezvolta cele doua insule Sacalin.

Resursele principale din platforma contintala sunt zacamintele de petrol si gaze naturale descoperite in ultimele decenii la est de Lacul Razim, la o departare de 35-55Km. Petrolul este exploatat de 7 platforme marine de foraj, prima intrata in functiune fiind "Gloria", in anul 1987.

Ecosistemele Deltei Dezvoltarea unei faune diversificate si formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor mlastinoase a dus la nasterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt;

ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe (detalii). Cele mai importante canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele mai cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.

Ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp). Ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei.

Ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 200 Kmp, 6%);

incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

PELICANII

DIN DELTA DUNARII

Pelicanii, aceste pasari arhaice, ramase din era tertiara, si-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibarit s-au redus treptat, ca urmare a patrunderii factorului antropic, astfel incat pelicanii au disparut cu desavarsire din vestul si centrul Europei. Desi pelicanii au mai cuibarit in secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din fata civilzatiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestica a arealului lor de cuibarit. In secolul trecut, mai erau comuni si in Transilvania, iar in prezent, un ultim refugiu al lor a ramas doar partea estica a continentului, indeosebi Delta Dunarii.

Trecut si prezent

In Romania, la sfarsitul secolului trecut si inceputul acestui secol, ambele specii de pelicani - pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) si cel cret (Pelecanus crispus) - erau inca frecventi, nu numai in Delta Dunarii, ci in toata Dobrogea. Vizitatorii Deltei Dunarii din acele vremuri povesteau despre existenta atator cuiburi, incat relatarile lor par incredibile. Dupa calatoria sa din 1869, austriacul E. Hodek noteaza : "Potrivit calculelor mele aproximative intre Cernavoda si Marea Neagra cuibaresc atat de multi pelicani, incat numarul lor depaseste orice imaginatie umana!In aceasta zona traiesc mai multe milioane de pasari!". In 1874, fratii Sintenis descopereau minunata colonie de pe lacul Cuibeda.

In urmatoarele decenii, numarul pelicanilor a scazut inspaimantator, din cauza pescarilor, care, ingrijorati pentru capturile lor, invinovateau aceste pasari "daunatoare", dand foc, ani de-a randul, tutror coloniilor intalnite. Din acest masacru, si vanatorii si-au avut partea lor, fiind recompensati, pentru fiecare picior de pelican, cu cate un cartus. Si azi mai traieste unul dintre cei care, in 1926, a luat parte la o asemenea campanie. ".Am dus opt vanatori cu trei barci in colonie, pentru ca ne-au promis bautura."- povesteste batranul. "Masacrul a tinut sase ore, si prada a constat in aproximativ 260 de picioare de pui pelican.Vanatorii ar fi dorit sa ia mai multe picioare, dar, fiindca se grabeau foarte tare, nici nu mai omorau puii, ci pur si simplu le taiau picioarele, lasandu-i acolo sa moara in chinuri cumplite.".

Renumitul ornitolog roman Ion I. Catuneanu, seful Centralei Ornitologice Romane, a avut o atitudine pozotiva in privinta protectiei pasarilor ihtiofage. In timpul observatiilor sale din 1950, efectuate cu ocazia unei survolari a Deltei Dunarii cu avionul, a descoperit doar o singura colonie de pelicani, cu numai circa 250 de pui. In acelasi an, populatia de pelicani din Delta Dunarii a fost estimata la numai 600 de exemplare.

Actualmente, pelicanii sunt strict protejati in toata Europa. In Romania, din 1955, speciile de pelicani au fost declarate monumente ale naturii, iar coloniile sunt, de asemnea, protejate, patrunderea in colonii fiind strict interzisa. Protejarea pelicanilor, datorita sensibilitatii acestor pasari fata de factorii perturbanti, este de neconceput fara protectia stricta a coloniilor de cuibarit. Deranjarea coloniilor duce dupa sine parasirea cuiburilor, iar dintr-o eventuala ponta inlocuitoare vor rezulta pui intarziati, care nu vor fi pregatiti pentru migratia de toamna si vor muri inghetati. Insa aceste pas`ri se pot observa in alte conditii, cand survoleaza Delta, sau la pescuit pe lacurile mari, pe apele complexului Razim-Sinoe etc.

Pelicanul comun si pelcanul cret

Datorita masurilor de protectie, in prezent, pe teritoriul Deltei Dunarii cuibaresc peste 2500 de perechi de pelicani comuni si aproximativ 100 de perechi de pelicani creti. In zilele noastre, aici se gaseste cea mai mare populatie de pelicani comuni din Europa .

Precum s-a vazut, majoritatea pelicanilor din Delta sunt pelicani comuni. Adultii acestei specii au o culoare alb-roz, iar in perioada nuptiala, ambele sexe poseda un ciuf, iar fruntea prezinta o excrescenta vizibila. Remigele - penele lungi ale aripii - sunt negre, ca la berze. Sacul gutural - instrumentul de pescuit de baza al pelicanilor - este galbui, ca si o portiune de penaj de pe pieptul pasarii.

Pelicanul cret, mai putin numeric, dar raspandit pe un areal mai mare in Europa de sud-est, este de talie chiar mai mare decat specia precedenta, ambele specii inscriidu-se printre pasarile cele mai mari, cu o anvergura de peste 2 m. Culoalrea lui este de un alb-murdar spre plumburiu, remigele sunt negre numai spre partea de jos, iar sacul gutural al adultilor, in timpul reproducerii, este de un rosu evident. Puii pelicanului comun sunt acoperiti la inceput de un puf negru, schimbat treptat de pene maronii, care vor fi inlocuite cu penajul alb-roziu abia dupa prima naparlire completa, in locurile de iernare. Puii pelicanului cret sunt plumburii. Mentionam ca, in majoritatea determinatoarelor, coloritul puilor este redat incorect.

Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup

Ambele specii de pelicani cuibaresc in colonii. Cel comun isi depune ouale pe plauri (insule plutitoare de stuf), iar pelicanul cret isi construieste cuiburi, inalte de 1 m si late de 1 m, din vegetatieacvatica. Dtorita excrementelor acide si a calcatului de catre aceste pasari grele, de 10-12 kg, plaurii se descompun in cativa ani, pelicanii fiind nevoiti sa-si schimbe locul coloniei. De exemplu, dupa informatiile primite de catre cercetatorul Kiss J. Botond, colonia masiva de pelicani comuni din zona protejata Hrecisca-Buhaiova si-a schimbat locul de trei ori in ultimele trei decenii. Coloniile pelicanilor creti sunt mai mici, de obicei cuibarind impreuna cu alte specii acvatica.

Femela depune 1-5 oua lunguiete, de un alb-murdar, pe care ambii parinti le clocesc circa o luna de zile, puii fiind ingrijiti in cadrul coloniei cam doua luni. Cercetatorii se contrazic in privinta numarului oualor si a duratei clocitului, datorita apropierii cuiburilor in cadrul coloniei, care poate provoca usor amestecarea pontelor.

Corpul mare, relativ usor, al pelicanilor nu le permite sa se scufunde dupa hrana lor, ei pescuind numai la adancimea la care ajung cu ciocul si cu gatul intins. Specii gregare pescuiesc in grup, pornind dintr-un sir razletit, care se strange in cerc , si, batand din aripi, aglomereaza pestii. Pelicanii care pescuiesc isi invart capul in semicerc, cu ciocul deschis. Daca un peste ajunge in cioc si le atinge membrana sensibila din interiorul sacului gutural, ciocul se inchide din reflex. Cei 20-22 l apa cuprinsi in sac sunt indepartati prin scuturarea capului, iar pestele ia drunul lungului esofag, spre stomac. Puii, de asemenea, sunt hraniti cu pesti, la inceput semidigerati, apoi intregi, pe care ii infuleca din punga parintilor.

Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage. Despre cantitatea de hrana zilnica necesara pelicanilor, circula multe informatii eronate, ignorantii vorbind uneori despre ratii de pana la 20 kg! Cantitatea reala, stabilita in urma cercetarilor, este este de 20-30 kg. Pelicanii se hranesc de regula in apele mici, in scadere, unde se aglomereaza pestii, capturand mai usor exemplarele bolnave de diferite epizotii. Prin indepartarea pestilor bolnavi, impiedica aparitia mortalitatii in masa si descompunerea cadavrelor, contribuind la prevenirea bolilor. In acest sens, exercitand selectia naturala, pelicanii sunt si sanitarii baltii.

Pelicanii sunt pasari migratoare, sosind si plecand in jurul echinoctiului de primavara, respectiv de toamna. Crtierele de iernare ale lor sunt in Africa ecuatoriala. Regasirea inelelor aplicate in Romania dovedeste urmarirea unei cai de migratiune de-a lungul coastelor vestice a Marii Negre, prin Bulgaria si Grecia, spre Anatolia si Israel.

Din pacate, acste monumenete ale naturii sunt, chiar si in conditiile existentei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, supuse unor presiuni de catre factorul uman. Pescarii le prigonesc, unii pretinsi vanatori le impusca din goana barcilor inzestrate cu motoare rapide. Dar, trebuie sa stim ca pelicanii sunt ocrotiti nu numai prin legea cinegetica, dar sunt si sub protectia Coneventiei de la Berna, privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale.

Bibliografie:

- https://www.referatele.com