Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


SPECIFICUL GEOGRAFIC AL EUROPEI CENTRALE

Demografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



SPECIFICUL GEOGRAFIC AL EUROPEI CENTRALE

Regiunea central-europeana, cuprinzand statele Austria, Elvetia, Germania, Polonia, Cehia, Liechtenstein, Slovacia si Ungaria apare evident privilegiata din punct de vedere geografic. Aceasta urbanizare intensa se manifesta in sanul unor densitati de populatie dintre cele mai ridicate si mai uniform repartizate de pe continentul european.



Relieful este variat. In partea sudica este ocupat de relieful muntos tanar, alpin ( Alpii si Carpatii, ce cresc in altitudine de la nord la sud. In partea centrala intalnim masivele hercinice si bazinele marginale (ansamblu de masive, platouri joase, depresiuni si campii cu altitudini medii, reprezentand fie aflorimente ale soclului hercinic, fie relief de cuvertura sedimentara mezozoica sau tertiara). Intalnim in nord campii glaciare. Intre muntii Alpi si Carpati se gaseste o zona joasa - Campia Panonica.

Clima : este un climat de tranzite: de la climatul temperat oceanic la cel temperat continental excesiv.

Hidrografia: este bine reprezentata,arterele hideografice fiind foarte bine dezvoltate:Marea Nordului(Rhinul,Erva), Marea Baltica(Oderul si Vistula) sau Marea Mediteraneana(Ronul).

Vegetatia: este transformata in urma activitatii omenesti, acestei zone fiindu-i caracteristice zonele de padure,iar in zonele inalte conifere si pasune.

Fauna: in Alpi, spre exemplu, a cunoscut schimbari vis-a-vis de origini: unele de provenienta arctica, sosite in timpul glaciatiunilor se gasesc astazi in partea superioara a culmilor, altele s-au adaptat continuu, modificandu-si caracterele esentiale; specifica Alpilor este marmota.

Solurile sunt stabile (brune, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri etc.).

Nicio constrangere imperativa a climatului n-a frant dezvoltarea urbana, in timp ce, dimpotriva, numeroase conditii naturale au stimulat activitatea oamenilor, furnizand materialele, apa, posibilitatile de transport necesare si au favorizat aceasta inflorire deja veche si totusi mereu viguroasa.

Din punct de vedere climatic, caldurile nu sunt coplesitoare, nici frigul excesiv; ploile sunt suficiente, fara a fi devastatoare (in Elvetia, spre exemplu, temperatura medie anuala a lunii ianuarie este cuprinsa intre 1-3 grade C, iar a lunii iulie intre 15-18 grade C; precipitatiile sunt abundente, de 700-800 mm anual; la Praga - Cehia temperatura medie anuala a lunii ianuarie este cuprinsa intre -1 si - 3 grade C, iar a lunii iulie de 18 grade C; cantitatea medie de precipitatii este de 510 mm): omul se simte in largul sau, cu o vigoare mereu innoita de alternanta anotimpurilor. Solurile sunt stabile (brune, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri etc.), iar spatiul penetrabil: omul poate construi drumuri, cai ferate, poate sa-si sape fundatiile caselor, sa-si extraga materialele de constructii in bune conditii. In sfarsit, abundenta resurselor de carbuni, cea dintai sursa de energie care a stat la baza economiei moderne este, de asemenea, favorabila.

Relieful diversificat, reprezentat prin campii (Campia Hana sau Culoarul/Depresiunea Morava - Cehia; Campia Nord- Germana; Campia Elvetiana etc.) , podisuri (podisurile prealpine ale Elvetiei, Bavariei, Austriei; Podisul Boemiei - Cehia; podisul Poloniei Mici (Maloplsk) etc.) si masive inalte si medii (Alpii Elvetiei, Alpii Austriei, Alpii Germaniei - cu inaltimi intre 3.000-4.000 m; Carpatii si Subcarpatii de nord-vest - care ocupa aproape trei sferturi din teritoriul Slovaciei; Muntii Padurea Boemiei (Cehiei) etc.) a permis, de asemenea, dezvoltarea marilor aglomerari urbane. Un exemplu al contributiei reliefului in devenirea unui oras este cazul orasului Cracovia - Polonia care, in maretia linistita a palatelor si bisericilor sale din piatra brun-roza si cu acoperisuri de bronz inverzit, se sprijina pe primele contraforturi ale Muntilor Beskizi si mai ales cazul oraselor austriece (Viena, Salzburg) a caror principal punct de atractie il reprezinta Alpii.

Un rol chiar mai important l-au jucat insa cursul raurilor; largi si maiestoase, ele fiind cai naturale pentru schimburi sau linii de aparare de prima importanta. Foarte putine dintre marile orase ale trecutului au scapat de atractia lor; raurile au constituit multa vreme mari artere de comert. Pozitiile alese erau defensive, pinteni usor de fortificat si de aparat. Fluviile, axe de comunicatie remarcabile prin regularitatea lor, joaca un rol important, nu numai prin debusarea lor la mare (intotdeauna insotite de porturi care, chiar daca nu sunt atat de renumite, ca cel de mai sus, de exemplu, Bremen, Duisburg, Mainz - Pe Rhin), ci si prin rolul cursului lor in circulatia generala. Marile fluvii (Dunarea, Rhinul, Elba, Vistula si afluentii acestora) alimentate in mod regulat furnizeaza apa si mijloacele de transport pentru marile centre urbane. Spre exemplu, Praga (situat pe ambele maluri ale Vltavei) s-a nascut pe colina care domina cu 50 de m fluviul, unde zace inca inima vechiului oras, catedrala cu cupola verde de bronz, marele palat cu nenumarate ferestre, inconjurat de alte palate vechi, bisericile milenare si stradutele inguste; acest ansamblu domina vechiul oras comercial inconjurat de reteaua regulata a cartierelor Pragai Mari, care se intind pe o raza de 15 km. Acelasi contrast intre Buda, situata in inaltimile Budei, cu imensul sau palat regal, si Pesta (cele doua orase unite sub denumirea Budapesta, care a devenit capitala Ungariei, situata pe malurile Dunarii), marginit in lungul fluviului, de cladirea parlamentului si impresurat de cartiere de locuinte, de uzine, in jurul garilor de marfuri. In Elvetia raurile sunt folosite pentru centrale electrice. De-a lungul Rhinului, se intalnesc marile orase Frankfurt, Koln, Dusseldorf si Ruhr. De-a lungul Vistulei sunt situate orasele poloneze Varsovia si Cracovia. Prin marile capitale Viena si Budapesta trece fluviul Dunarea. Alte centre urbane sunt situate pe raurile: Isar (Munchen), Spree (Berlin) etc.

Resursele de materii prime, conjugate cu alte conditii social-istorice si de pozitie geografica au determinat potentialul de dezvoltare din punct de vedere economic al tarilor central-europene. Fiecare tara detine astfel un anume specific economic.

Carbunele joaca in aceasta parte a Europei un rol neegalat in alta zona. In perioada in care revolutia industriala a facut primii sai pasi in regiune, carbunele constituia o materie prima de baza. Natura acestor zacaminte, tehnica de exploatare de atunci care necesita multe brate de munca, insuficienta transporturilor care favorizau concentrarea pe loc a industriilor prelucratoare, toate s-au unit pentru a determina aparitia nenumaratelor centre miniere care s-au inmultit urmarind prelungirile bazinelor, in timp ce orasele mai vechi isi pastrau industria. Astfel, in Ruhr, extractia se continua in prezent in nord, in timp ce marile centre textile si metalurgice ocupa zonele meridionale, odinioara carbonifere.

Bogata in carbuni si in intreprinderi prospere, avand o populatie densa, Europa, avand nevoie de contacte multiple cu celelalte continente, este un deversor al produselor sale, un furnizor de bunuri materiale si de materii prime pentru populatia sa numeroasa. Fiind fragmentata de mari, s-a ivit necesitatea unei navigatii intense care sa lege intre ele diferitele parti ale Europei. Marea Nordului si mai ales Marea Manecii figureaza printre marile lumii cu o circulatie intensa, iar pe tarmurile lor, la gura estuarelor adanci, se afla unele dintre cele mai mari porturi ale lumii, cum este si cel de la Hamburg.

Astfel, Germania este tara cu cea mai dezvoltata economie din aceasta zona si datorita ritmului si amplorii dezvoltarii economice este supranumita "locomotiva economiei mondiale". Dispunand de importante zacaminte de carbune (bazinele Ruhr si Saarbrucken),sare, aur, argint, gaze naturale si petrol (exploatate mai ales pe platformele marine din M. Nordului ), industria germana are premizele unei dezvoltari multilaterale. Sunt dezvoltate in special ind. chimica, a constructiei de masini si mai ales nave maritime si autoturisme, ind siderurgica. Cele mai mari centre industriale ale Germaniei sunt : Munchen, Hamburg, Berlin, Essen, Dortmund, Koln, Leipzig s.a.

In Austria, industria este diversificata si de mare randament. Sunt dezvoltate mai ales ramurile care consuma putine materii prime : ind. chimica, mai ales farmaceutica, ind. constructoare de masini (electronica), hidroenergia si in ultima vreme atomoenergia. Centre industriale importante sunt: Graz, Linz, Salzburg.



Polonia are importante rezerve de carbuni (Silezia), sare, sulf. Sunt dezvoltate ind. prelucratoare - carbuni si minereuri - ,ind. constructoare de masini cu santiere navale la Gdansk si Gdynia, prelucrarea petrolului ( importat din Federatia Rusa), ind. energiei electrice si atomoenergia. Importante centre industriale sunt la Katowice, Varsovia, Lodz, Wroclaw, Poznan.

In Cehia si Slovacia industria este diversificata dar mai putin dezvoltata. Se disting ind. usoara ( cristaluri si portelanuri de Boemia, incaltaminte), ind. alimentara (bere). Cehia exporta in Slovacia energie electrica.

Tari precum Liechtenstein, care nu dispune de resurse naturale sau Elvetia, care dispune de resurse (materii prime) limitate au recurs la importul acestora.

Ungaria are dezvoltate mai ales ind. constructoare de masini (la Cseple, Gyor, Szeged) si ind. siderurgica la Miskolc.

Regiunea Europei Centrale are o agricultura dezvoltata, bazata pe culturi intensive,cu productii bune de cereale ( Ungaria), sfecla, cartofi (Germania, Polonia), iar sectorul zootehnic este bine dezvoltat.

De asemenea, transporturile sunt dezvoltate si diversificate dispunand de importante retele feroviare (Germania, Austria, Elvetia), mari autostrazi care fac legatura intre tari importante ale Europei, transporturi aeriene cu mari aeroporturi - Viena, Frankfurt pe Main si chiar transporturi fluviale pe Rihn, Dunare.

Avand un mare potential turistic, tarile Europei Centrale si-au dezvoltat multe statiuni de munte - Davos, Saint Moritz (in Elvetia), Innsbruck (Austria), sau statiuni litorale (Sopot in Polonia).

Astfel, orasele se intalnesc peste tot, iar viata urbana a Europei Centrale se caracterizeaza in primul rand printr-o ierarhie bine echilibrata. Spre deosebire de anumite regiuni ale globului in care orasele mijlocii sunt putin reprezentate, piramida este aici solid asezata: targuri rurale uniform imprastiate printre sate, centre izolate situate la incrucisarea cailor de comunicatie si care concentreaza o activitate comerciala mai importanta, asa cum sunt orasele din Germania, focare de patrundere in viata muntelui, cum este Innsbruck, puternice grupari de zone de activitati industriale si comerciale.

Se poate spune ca orasele din aceasta regiune au unele trasaturi comune: ele apartin unor state vechi traditionale (orasele germane au inceput sa se formeze inca din secolul al XI-lea; orasele slovace dateaza din secolele XII - XIV etc.) foarte evoluate sub raport tehnic. Ele sunt bine dotate cu mijloace de transport, iar garile, cheiurilor porturilor, caile de acces ocupa aici un loc important; circulatia automobilelor publice si particulare este intensa; dotarile de toate categoriile se afla la un nivel corespunzator: institutiile de invatamant, de cultura, spitalelesunt prezente peste tot. Pietele largi, monumentele, mostenire a unei istorii de secole, constituie teatrul unor manifestari multiple. Aici istoria este aproape peste tot prezenta, insa in mod discret: linia unui bulevard se suprapune peste cea a unui vechi zid de aparare, turnurile unei catedrale domina centrul urban activ, iar cateva vechi cartiere sunt conservate cu piosenie. De jur imprejur totul se deschide larg in cea mai mare parte a oraselor; cartierele periferice se desfasoara aproape nelimitat, aproape reunindu-se.

Concluzionand, putem spune ca cele mai mari aglomerari de populatie, orase considerabile, se grupeaza pe amplasamentul marilor zacaminte minerale, la contactul cu marea si in lungul marilor fluvii.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2879
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved