1

Managementul deseurilor radioactive

Etapele de baza din cadrul managementului deseurilor radioactive

Managementul efectiv al deseurilor radioactive considera etapele de baza (indicate schematic in figura nr. 3.1.1.) din cadrul procesului de management deseuri radioactive ca o parte a integrului sistem, de la generare pina la depozitare finala. Deoarece deciziile luate in prima etapa pot influenta alternativele din celelalte etape, programul IAEA RADWASS accentueaza importanta luarii in calcul a interdependentelor dea lungul tuturor etapelor, in timpul planificarii, proiectarii, construirii, operarii si decomisionarii facilitatilor pentru managementul deseurilor radioactive.

Acest subcapitol descrie diversele etape din managementul deseurilor radioactive, cu scopul de a stabili o terminologie comuna pentru autorii, revizuitorii si utilizatorii documentelor din programul RADWASS. Consideratiile au intentia de a avea un caracter general si de a se aplica managementului deseurilor radioactive, incluzind aici extragerea si prelucrarea minereului de uraniu si programele de restaurare a mediului, precum si aplicatiile de producere energie electrica in reactoare sau aplicatiile din medicina si industrie care folosesc sau utilizeaza materiale radioactive. De asemenea se aplica deseurilor radioactive generate in timpul perioadei operationale, ca de altfel si in timpul decomisionarii unei facilitati. Aplicabilitatea acestor etape va depinde de tipurile de deseuri radioactive generate.

Deseurile trebuie caracterizate cu scopul de a determina proprietatile sale fizice, chimice si radiologice, si de a facilita pastrarea inregistrarilor si acceptarea deseurilor radioactive de la o etapa la alta. De exemplu, caracterizarea poate fi aplicata, cu scopul de a segrega materialele radioactive ce sunt pentru excludere sau reutilizare sau pentru a fi in concordanta cu metodele de depozitare ori pentru a asigura completitudinea coletelor cu deseuri cu cerintele pentru stocare si depozitare.

Ar trebui deasemenea specificat ca aspectele privind transportul intre diferitele etape ale managementului deseurilor radioactive sunt foarte importante. Managementul efectiv al deseurilor radioactive trebuie sa tina cont de impliactiile privind transportul.

Stocarea deseurilor radioactive implica pastrarea acestora astfel incit sa fie asigurata: izolarea, protectia si monitorarea mediului inconjurator, pe de o parte, iar pe de alta parte implica actiuni, cum ar fi de exemplu facilitarea tratarii, conditionarii si depozitarii finale. In unele cazuri, stocarea trebuie realizata in primul rind din considerente tehnice, adica stocarea deseurilor radioactive ce contin in principal radionuclizi de viata lunga trebuie realizata pentru dezintegrare si eliberari controlate de radionuclizi in limite permise, sau stocarea deseurilor radioactve inalt active din considerente termice, inainte de depozitarea geologica. In alte cazuri, stocarea deseurilor radioactive trebuie facuta din motive economice si politice.

Pretratarea deseurilor este prima etapa din cadrul managementului deseurilor radioactive, care apare dupa generarea lor. Aceasta consta, de exemplu, in colectarea, segregarea, ajustarea din punct de vedere chimic, si poate include o perioada de stocare intermediara. Aceasta prima etapa este foarte importanta deoarece furnizeaza in multe cazuri cea mai buna optiune de segregare a deseurilor, de exemplu pentru reciclare sau pentru depozitare ca deseuri neradioactive, cind cantitatile de materiale radioactive pe care acestea le contin sunt foarte scazute si de aceea sunt excluse de organele de control si reglementare. De aesmenea ofera oportunitatea de a segrega deseurile radioactive pentru depozitare de suprafata sau depozitare geologica.

Tratarea deseurilor radioactive include acele operatii ce au scopul de a imbunatati securitatea sau aspectele economice, prin modificarea caracteristicilor deseurilor radioactive. Conceptele de baza ale tratarii deseurilor radioactive sunt reducerea volumului, indepartarea radionuclizilor sau modificarea compozitiei. Exemple de asemenea operatii ar fi: incinerarea deseurilor radioactive combustibile, sau compactarea deseurilor solide uscate (reducerea volumului); evaporarea, filtrarea sau schimbul ionic a deseurilor lichide (indepartarea radionuclizilor); si precipitarea sau flocularea speciilor chimice (modificarea compozitiei). Adesea o parte din aceste procese sunt utilizate in combinatie, cu scopul de a asigura o decontaminare cit mai buna a fluxului de deseuri lichide. Aceasta conduce la producerea a citorva tipuri de deseuri radioactive secundare, care trebuiesc la rindul lor tratate si conditionate (filtre contaminate, rasini schimbatoare de ioni uzate, slamuri).

Conditionarea deseurilor radioactive implica acele operatii care transforma deseul radioactiv intr-o forma corespunzatoare pentru manipulare, transport, stocare si depozitare. Operatiile pot include imobilizarea deseurilor radioactive, amplasarea deseurilor in containere si furnizarea de cerinte aditionale privind containerizarea. Metodele cele mai utilizate privind imobilizarea deseurilor radioactive este solidificarea desurilor lichide slab si mediu active, in ciment sau bitum si vitrifierea deseurilor radioactve inalt active intr-o matrice din sticla. In continuare, deseurile imobilizate pot fi containerizate in containere ce pornesc de la butoaie din otel de 220l pina la containere cu inalte performante ingineresti, in functie de natura radionuclizilor si a concentratiilor acestora. In cele mai multe cazuri, tratarea si conditionarea sunt in strinsa legatura una cu alta.

Figura nr. 3.1.1. - Etapele principale ale managementului deseurilor radioactive

Caracterizarea, stocarea si transportul deseurilor si materialelor radioactive poate avea loc intre si in cadrul etapelor de baza din cadrul managementului deseurilor radioactive. Aplicabilitatea acestor etape va depinde de tipurile de deseuri radioactive

Depozitarea este ultima etapa din cadrul managementului deseurilor radioactive. Aceasta consta in principal in amplasarea coletelor in facilitati de depozitare (fara intentia de reutilizare a deseurilor depozitate) cu o asigurare rezonabila privind securitatea. Aceasta securitate se refera in primul rind la tipul de radionuclizi si concentratia acestora in facilitatea de depozitare. Izolarea este realizata prin plasarea unor bariere in jurul deseurilor radioactive cu scopul de a minimiza eliberarile de radionuclizi in mediul inconjurator. Barierele pot fi naturale si/sau ingineresti, iar un sistem de izolare poate fi format din una sau mai multe bariere. Un sistem de bariere multiple ofera un grad mai mare de siguranta in ceea ce priveste izolarea si garanteaza ca orice eliberare de radionuclizi in mediul inconjurator va avea loc la o rata acceptabil de scazuta. Barierele pot furniza, fie o izolare absoluta pentru o perioada de timp, cum ar fi peretele metalic al containerului, fie o retinere a eliberarilor de materiale radioactive in mediu, cum ar fi stratul gazda sau materialul de umplere care are un grad ridicat de sorptie. In timpul perioadei cit deseurile radioactive sunt retinute de sistemul de bariere, radionuclizii din deseu se vor dezintegra. Sistemul de bariere este proiectat in functie de optiunea de depozitare aleasa si de forma deseurilor radioactive depozitate.

Cu toate ca este planificata ca depozitarea celor mai multe tipuri de deseuri radioactive sa fie facuta prin izolare fata de mediu, in timpul depozitarii pot, deasemenea, sa apara eliberari de efluenti gazosi in mediul inconjurator in afara limitelor autorizate, prin fenomenul de dispersie. Din toate punctele de vedere aceasta este o actiune ireversibila si este considerata ca fiind corespunzatoare numai pentru cantitati limitate a unor anumite deseuri radioactive.

Aspecte privind depozitarea deseurilor radioactive in depozite de suprafata

Deseurile radioactive, ca o sursa de radiatii ionizante, prezinta un potential risc asupra sanatatii populatiei si trebuie administrate cu grija astfel incit sa se reduca riscurile asociate la nivele acceptate. Principiile de securitate ce trebuie aplicate se gasesc in publicatia IAEA RADWASS Safety Fundamentals intitulata "The Principles of Radioactive Waste Management".

Prezentul subcapitol trateaza aspecte legate de depozitarea unor anumite tipuri de deseuri solide sau deseuri radioactive solidificate intr-o facilitate de depozitare aflata in apropierea suprafetei solului. Termenul "depozitare in apropierea suprafetei solului" cuprinde un domeniu vast de optiuni, incluzind depozitarea in structuri ingineresti aflate la suprafata solului, depozitarea in celule simple din pamint la citiva metri adincime, depozitarea in celule ingineresti din beton si depozitarea in caverne din piatra la citiva zeci de metri sub suprafata solului. In contrast, termenul "depozitare geologica" este utilizat la descrierea depozitarii la adincimi de sute de metri. Prin "depoztare" trebuie sa intelegem amplasarea deseurilor in facilitati autorizate, si fara intentia de a le reutiliza in viitor.

In general, deseurile corespunzatoare pentru depozitarea in facilitati aflate in apropierea solului sunt acelea ce contin radionuclizi de viata scurta si concentratii scazute de radionuclizi de viata lunga. Pentru deseuri de acest tip, depozitarea in facilitati aflate la suprafata solului este practicata in anumite tari de citiva ani. Experienta a aratat ca aceasta metoda de depozitare este una realista si practica pentru izolarea in siguranta a acestor deseuri precum si pentru realizarea protectiei populatiei si a mediului inconjurator, in concordanta cu reglementarile impuse.

Exista trei etape asociate ciclului de viata pentru un depozit de suprafata: faza pre-operationala, operationala si post-inchidere. Faza pre-operationala include studiile necesare privind amplasarea si proiectarea facilitatii si perioada de constructie a depozitului. Faza operationala include perioada de umplere a depozitului precum si cea de inchidere a acestuia. Faza post-inchidere include toate activitatile de dupa inchiderea facilitatii (de exemplu, perioadele de control activ si pasiv). Activitatile specifice tuturor acestor faze trebuie realizate conform cerintelor din ghidurile de securitate ale IAEA.

Obiectivele din ghidul IAEA Safety Standards Series WS-R-1 sunt de a stabili principalele cerinte, bazate pe experienta internationala, ce sunt necesare pentru asigurarea securitatii unui depozit de deseuri radioactive aflat in apropierea suprafetei solului. Prin urmare cerintele din acest ghid se aplica depozitarii deseurilor radioactive aflate in forma solida sau solidificate, in facilitati aflate la suprafata solului. Deseurile ce urmeaza a fi amplasate in acest tip de depozit sunt, in general, caracterizate ca fiind acele deseuri ce contin radionuclizi de viata scurta dar si radionuclizi de viata lunga, insa in concentratii scazute.

Cele mai importante cerinte de securitate se refera la:

Cerinte privind protectia sanatatii populatiei si a mediului;

Modul de demonstrare a compatibilitatii cu cerintele de securitate;

Trecerea in revista a organizatiilor si a responsabilitatilor pentru fiecare parte implicata;

Descrierea cerintelor tehnice de securitate pentru fiecare activitate principala: pentru deseuri, amplasament, proiectarea facilitatii de depozitare, constructie, operare, inchidere, post-inchidere, precum si cerintele pentru asigurarea calitatii in timpul tuturor acestor activitati de depozitare.

Cerinte pentru protectia sanatatii populatiei si a mediului inconjurator

Responsabilul cu managementul deseurilor radioactive impune implementarea masurilor care vor asigura protectia sanatatii populatiei si a mediului inconjurator in concordanta cu un sistem national de protectie radiologica, care la rindul sau este conform cu ultimele cerinte si principii internationale agreate, privitor la managementul deseurilor radioactive si protectia radiologica. Aceste principii si cerinte se refera la toate activitatile privitor la depozitarea deseurilor radioactive in facilitati de suprafata ce implica sau ar putea sa aiba drept rezultat expunerea radiologica. O atentie deosebita trebuie acordata evaluarii diferitelor cai prin care populatia ar putea fi expusa la radiatii in timpul operarii depozitului, dar si dupa inchiderea acestuia, si de a asigura garantii ca protectia contra acestor expuneri satisfac cerintele stabilite.

Depozitarea deseurilor radioactive intr-o facilitate de depozitare aflata la suprafata solului este o parte a unei actiuni complexe (asa cum este definita de Comisia Internationala de Protectie Radiologica si de Standardele de Securitate de Baza), si de aceea consideratiile referitor la protectia radiologica sunt guvernate de principii justificative, de optimizare si limitare a dozei. Generarea si managementul deseurilor radioactive nu trebuie sa fie justificate separat din moment ce principiul justificarii este aplicat din momentul generarii deseurilor; in schimb celelalte doua principii, ale optimizarii si limitarii dozei, sunt aplicabile.

In faza operationala a unui depozit de suprafata, cerintele pentru protectia radiologica si pentru securitatea lucratorilor si a populatiei sunt similare cu cele aplicate in operarea celorlalte facilitati unde se manipuleaza materiale radioactive. Totusi, din moment ce facilitatile de depozitare deseuri radioactive vor constitui un potential risc asupra sanatatii populatiei chiar si dupa inchidere, sunt necesare cerinte de securitate particulare pentru protectia generatiilor viitoare.

Inainte de construirea oricarui tip de depozit, operatorul trebuie sa intocmeasca o evaluare cuprinzatoare si sistematica de securitate pentru depozitul planificat, atit pentru perioada operationala cit si pentru perioada ce urmeaza dupa inchiderea depozitului. Aceasta evaluare de securitate va trebui revizuita de organul de control ori de cite ori este nevoie. Acesta nu va autoriza operarea depozitului aflat in apropierea suprafetei solului pina ce nu se demonstreaza, pe baza evaluarii de securitate si a celolalte informatii, ca sunt indeplinite criteriile de securitate.

Evaluarea de securitate, din punctul de vedere al demonstrarii completitudinii cu cerintele de securitate este un proces iterativ, si in plus evaluarea de securitate este necesara in toate etapele asociate ciclului de viata a depozitului.

Evaluarea de securitate este o procedura pentru evaluarea performantei unui sistem de depozitare si in particular pentru evaluarea potentialelor efecte radiologice asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator. Pentru un depozit de suprafata, evaluarea de securitate implica considerarea efectelor si in faza de umplere si in faza post-inchidere. Efectele radiologice potentiale ce urmeaza fazei de inchidere a depozitului pot apare datorita proceselor graduale, cum ar fi degradarea barierelor si datorita evenimentelor discrete care ar putea afecta gradul de izolare al deseurilor. Probabilitatea de intruziune accidentala a omului poate fi presupusa a fi neglijabila atita timp cit controlul activ institutional este considerat a fi pe deplin realizat, dar poate creste ulterior. Acceptarea unui depozit de suprafata va depinde, pe linga alti factori, de rezultatele evaluarii de securitate, care ar trebui sa constituie baza prin care depozitul va indeplini obiectivele de proiectare si criteriile de securitate.

O evaluare de securitate consta intr-o:

estimare a performantelor sistemului pentru toate situatiile selectate;

evaluare a nivelului de confidenta privind performanta estimata;

evaluare globala a completitudinii cu cerintele de securitate.

In faza operationala si in perioada ce urmeaza dupa inchiderea depozitului, cind este asigurata monitorarea facilitatii de depozitare, completitudinea cu cerintele de securitate poate fi usor demonstrata, timp in care daca este nevoie pot fi implementate actiuni corective. In perioada de planificare si proiectare a depozitului, trebuie acordata o atentie deosebita in asigurarea securitatii mai ales atunci cind nu este mentinut controlul institutional sau atunci cind se presupune a nu fi efectuat tot timpul. In aceasta perioada, demonstrarea conformitatii cu cerintele de securitate depinde de performantele si robustetea pe termen lung a sistemului de depozitare. Motivele principale pentru estimarea performantelor in aceasta perioada sunt:

a.      evaluare a situatiilor selectate dintr-o lista revizuita de caracteristici, evenimente si procese posibile sa afecteze securitatea depozitului. Evaluarea este realizata prin modelarea comportarii pe termen lung a sistemului de depozitare, a continutului acestuia si a mediului inconjurator;

b.     revizuire a performantelor la care sa ne asteptam pentru diferitele bariere si pentru celelalte componente ale sistemului de depozitare, tinind cont de calitatea depozitului din punct de vedere al proiectului si constructiei;

Siguranta ca sistemul de depozitare va respecta cerintele de securitate va depinde de natura si calitatea depozitului (din punct de vedere al proiectului si constructiei) dar si de rezultatele evaluarii de securitate. Sistemul trebuie sa fie rubust si capabil sa reziste la efectele diferitelor evenimente ce pot apare. Robustetea poate fi realizata prin implementarea unor principii tehnice si manageriale solide care au tendinta de a elimina sau a reduce efectele nedorite.

Cerinte pentru evaluarea de securitate

Evenimentele si procesele probabile si improbabile ce trebuie luate in considerare in evaluarea de securitate ar trebui determinate sau aprobate de autoritatile nationale de reglementare. Rezultatele evaluarii de securitate trebuie comparate cu cerintele de securitate.

Evaluarea impactului asupra unei facilitati de depozitare de suprafata trebuie sa se bazeze pe presupunerea ca materialele radioactive eliberate ajung in mediul local din regiunea depozitului. Ca un ghid general, evaluarea trebuie sa tina cont de obiceiurile si activitatile zilnice specifice oamenilor ce locuiesc in zona depozitului.

Evaluarea de securitate trebuie sa fie foarte bine documentata "in conformitate cu cerintele nationale si recomandarile internationale". Operatorul facilitatii de depozitare va trebui sa reactualizeze evaluarea de securitate in functie de experienta acumulata pe plan international, de cele mai importante modificari privind proiectul, sau in functie de noile informatii referitoare la securitate, care pot afecta conditiile de licentiere si autorizare. Deasemenea varianta actualizata a evaluarii de securitate trebuie aprobata de organul de reglementare.

Criterii pentru acceptarea deseurilor

Conditiile pentru acceptarea deseurilor in vederea depozitarii finale trebuie simplificate. Aceste cerinte vor fi specificate in mod generic de catre organul de reglementare sau dezvoltate de operatorul depozitului pe baza studiilor generale sau a evaluarii de securitate specifice amplasamentului, tinind cont de criteriile radiologice adecvate, de cerintele de operare, de perioada de control activ institutional si de caracteristicile naturale si ingineresti ale sistemului de depozitare. Daca cerintele de acceptare a deseurilor sunt intocmite de operatorul depozitului, acestea vor fi revizuite si aprobate de organul de reglementare. Cerintele stabilite vor fi facute cunoscute in mod obligatoriu producatorilor de deseuri sau expeditorilor de deseuri catre depozit. Cele mai importante cerinte de acceptare a deseurilor sunt date in continuare:

1. Continutul de radionuclizi si cerintele asociate

Trebuie stabilite limitele autorizate pentru radionuclizii continuti si/sau concentratiile pentru fiecare colet cu deseuri in parte dar si pentru depozit ca un intreg. Limitele autorizate trebuie determinate prin intermediul metodelor adecvate din evaluarea de securitate.

Trebuie determinate tipul, caracteristicile si continutul de radionuclizi din coletele cu deseuri radioactive, cu o exactitate care sa asigure conformitatea cu limitele autorizate. Deasemenea, metodele de determinare a activitatii radionuclizilor din coletele cu deseuri vor trebui aprobate de autoritatile nationale.

Valorile debitelor de doza si ale nivelului de contaminare pentru coletele cu deseuri (sau pentru orice container autorizat pentru transport) trebuie sa respecte cerintele pentru transport si orice alte conditii privind protectia radiologica a lucratorilor expusi profesional.

2. Proprietati fizice, chimice si biologice

Coletele cu deseuri radioactive trebuie sa fie proiectate si construite astfel incit sa prezinte o suficienta rezistenta mecanica, in functie de conditiile de depozitare si sa fie capabile sa reziste, fara sa prezinte defecte neadmise, la orice tip de accident care poate avea loc in faza operationala a depozitului.

Procesele chimice, biologice sau radiolitice, ce pot avea loc in deseu, avind ca rezultat generarea de gaze si/sau caldura, precum si acumularea de produsi de coroziune depind foarte puternic de tipul de deseu din colete. Prin intermediul cerintelor ar trebui sa ne asiguram ca asemenea procese nu afecteaza intr-un mod inacceptabil securitatea si caracteristicile coletelor cu deseuri sau ale mediului inconjurator. Caracteristicile fizice si chimice ale materialelor ce intra in compozitia coletelor cu deseuri radioactive trebuie alese cu grija, astfel incit sa ne asiguram ca aceste aspecte (de natura fizico-chimica) sunt luate in considerare asa cum se cuvine in evaluarea de securitate.

Cantitatea de lichid liber din coletele cu deseuri radioactive treabuie sa fie limitata. Deseul sau forma de deseu nu poate fi complet uscat, dar orice continut de umiditate trebuie sa fie la un nivel care nu va periclita izolarea deseurilor radioactive din facilitatea de depozitare.

Depozitarea materialelor care ar putea prezenta pericol chimic sau biologic treabuie sa fie conforma cu reglementarile aplicabile, iar proprietatile acestora trebuie luate in calculul analizei de securitate.

3. Rezistenta la foc

Cerintele de acceptare a deseurilor trebuie stabilite si in functie de caracteristicile combustibile si piroforice, sau de alte proprietati ale coletelor cu deseuri astfel incit sa micsoreze potentialele impacturi de incendiu si de a reduce propagarea incendiului intre coletele cu deseuri.

4. Identificarea coletelor

Coletele cu deseuri trebuie sa fie conforme cu instalatiile de manipulare, transport si depozitare si sa respecte cerintele de transport aplicabile.

Identificarea coletelor este necesara pentru a asigura manipularea si depozitarea in siguranta, precum si pentru a avea un control asupra activitatii depozitate, conform specificatiilor dinainte stabilite. Din aceste puncte de vedere, coletele cu deseuri pregatite pentru depozitare finala intr-o facilitate de depozitare de suprafata trebuie marcate si identificate intr-un mod unic pentru fiecare colet.

Criterii si metode de acceptare a coletelor cu deseuri slab si mediu radioactive

Criteriile de acceptare sunt principii mai mult de natura cantitativa ce stabilesc cerintele minime (mecanice, fizice, radiobiologice, chimice, etc.) pe care trebuie sa le indeplineasca coletele cu deseuri radioactive conditionate pregatite pentru depozitare finala.

Proprietati mecanice ale coletelor

Un ambalaj cu deseuri radioactive trebuie sa aiba proprietati mecanice adecvate, care sa-i permita sa intruneasca toate conditiile ce se asteapta sa apara in conditii normale, in timpul oricarei etape a managementului (transport, depozitare). Neindeplinirea acestor proprietati poate produce prejudicii care ar putea afecta securitatea managementului.

Caracteristici fizice ale coletului cu deseuri radioactive conditionate

Caracteristicile fizice (masa, dimensiune, capacitate termica, temperatura, nivelul de radioactivitate, contaminarea de suprafata, debitul dozei, etc.) ale unui colet cu deseuri radioactive trebuie sa fie astfel incat componentele acestuia raman compatibile in mod reciproc dar si ca un intreg cu mediul de depozitare in toate fazele procesului de management.

Caracteristici chimice ale coletelor cu deseuri

Caracteristicile chimice ale componentelor unui colet cu deseu trebuie sa fie astfel incat sa nu aiba loc nici o reactie chimica (de exemplu autoaprindere) care ar putea afecta securitatea intregului management.

Caracteristici biologice ale coletelor cu deseuri

Fiecare colet cu deseu radioactiv trebuie sa fie de natura astfel incat sa impiedice agentii patogeni, prezenti in deseu, sa afecteze securitatea managementului in toate etapele lui.

Criticitatea

In cazurile speciale cind coletele cu deseuri radioactive conditionate contin materiale fisionabile, trebuie luate masuri speciale pentru a preveni orice risc privind atingerea criticitatii.

Tehnologii adoptate

In timpul tratarii si conditionarii, prioritare trebuie sa fie tehnologiile a caror aplicabilitate a fost testata suficient si sa fie luat in calcul principiul optimizarii protectiei ALARA.

Accidente de referinta

Criteriile de acceptare trebuie sa ia in calcul riscurile asociate accidentelor care pot avea loc in timpul diferitelor etape ale managementului ambalajelor primare cu deseuri radioactive conditionate.

Asigurarea calitatii

Trebuie definite cerintele privitor la asigurarea calitatii prin care producatorul de deseuri radioactive sau cel care le conditioneaza sa le respecte, astfel incat ei sa poata demonstra conformitatea coletelor cu Criteriile de Acceptare.

Identificarea coletelor cu deseuri

Un colet cu deseuri trebuie sa aiba un cod de identificare unic si rezistent si care sa fie acelasi cu cel din documentatia corespunzatoare.

Conditii de acceptare a deseurilor radioactive

Fiecare colet cu deseuri radioactive produs si trimis spre depozitare trebuie sa se conformeze Criteriilor de Acceptare aplicabile in momentul cand a fost produs coletul cu deseu. Acceptanta formeaza subiectul unui raport, prin care este confirmata (sau nu) conformitatea coletului cu deseu cu Criteriile de Acceptare.

Abordarea neconformitatilor

Daca se constata ca un ambalaj cu deseuri nu se conformeaza Criteriilor de Acceptare aplicabile, atunci:

o      ori este refuzat ori i se impune productorului de deseuri sau celui care le conditioneaza sa ia masurile care se impun pentru a-l face conform cu Criteriile de Acceptare, sau

o      este acceptat fara considerarea masurilor corective, cu conditia ca se poate dovedi ca neconformitatile gasite nu sunt de natura astfel incat sa afecteze securitatea managementului deseurilor radioactive conditionate. In acest caz responsabilitatea intocmirii evidentei necesare revine producatorului de deseuri sau celui care le conditioneaza.

Abateri de la Criteriile de Acceptare

In cazurile exceptionale, in care producatorul de deseuri sau cel care le conditioneaza nu poate indeplini un criteriu de acceptare, poate fi acceptata o neregularitate, datorita noilor criterii mai ales daca respectivul poate arata ca acel tip de neregularitate nu afecteaza securitatea managementului deseurilor radioactive conditionate. Revine in sarcina producatorului de deseuri sau celui care le conditioneaza de a intocmi modificarea necesara.

Revizuirea Criteriilor de Acceptare

Tinand cont de cunostintele si experienta dobandita in procesarea si conditionarea deseurilor radioactive si in general in domeniul managementului deseurilor radioactive, Criteriile de Acceptare trebuie imbunatatite, atata timp cat aceasta imbunatatire este justificata.

Urmarirea coletelor cu deseuri radioactive de catre organul de reglementare

Criteriile de Acceptare definesc procedurile tehnice si administrative ce permit urmarirea caracteristicilor si proprietatilor coletelor cu deseuri. Aceste proceduri au doua scopuri:

o      de a verifica daca coletele cu deseuri sunt in conformitate cu Criteriile de Acceptare valabile in momentul in care a fost intocmit raportul rezultat in urma acceptarii coletelor;

o      de a verifica daca coletele cu deseuri sunt compatibile cu destinatia lor finala (roca gazda sau conceptul de depozitare).

Cerintele din conventia comuna asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997

Managementul deseurilor radioactive in conditii adecvate de siguranta se bazeaza pe respectarea principiilor stabilite in documentul AIEA-Safety Series No. 111-F, "Principiile managementului deseurilor radioactive":

asigurarea unui nivel corespunzator de protectie a sanatatii populatiei;

asigurarea unui nivel acceptabil de protectie a mediului inconjurator;

limitarea impactului asupra sanatatii generatiilor viitoare;

evitarea transmiterii responsabilitatilor catre noile generatii;

minimizarea cantitatilor de deseuri;

asigurarea securitatii nucleare la facilitatile pentru managementul deseurilor radioactive.

Ca stat membru, Romania trebuie sa urmeze recomandarile si ghidurile elaborate de Agentia Internationala pentru Energie Atomica privind managementul deseurilor radioactive (RADWASS-Radioactive Waste Safety Standards). In acest sens Parlamentul Romaniei a adoptat prin legea 105/1999 "Conventia comuna asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997". Aceasta conventie se refera la masurile principale ce trebuiesc luate in toate stagiile gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive, precum si la masurile corespunzatoare prin care se asigura ca populatia, societatea si mediul inconjurator sunt protejate adecvat impotriva riscului radiologic. De asemenea aceasta conventie se aplica gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive in cazul in care acestea rezulta din aplicatii civile. Obiectivele principale ale conventiei sunt:

sa atinga si sa mentina un inalt nivel de siguranta in lumea intreaga in materie de gospodarire a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive, prin intarirea masurilor nationale si a cooperarii internationale, inclusiv, dupa caz, a masurilor de cooperare tehnica in materie de siguranta;

sa asigure, in orice stadiu al gospodaririi combustibilului uzat si al deseurilor radioactive, masuri de aparare efective impotriva riscurilor potentiale, astfel incit persoanele, societatea si mediul sa fie protejate acum si in viitor impotriva efectelor nocive ale radiatiilor ionizante, intr-o maniera in care sa fie satisfacute nevoile si aspiratiile generatiei actuale, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi si aspiratii;

sa previna accidentele care au consecinte radiologice si sa micsoreze consecintele acestora in cazul in care astfel de accidente s-ar produce intr-un stadiu oarecare al gospodaririi combustibilului uzata sau a deseurilor radioactive.

Domeniile acoperite de articolele aceastei legi se refera in principal la cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca statele semnatare ale acestei Conventii, in ceea ce priveste gospodarirea in siguranta a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive. Astfel, fiecare stat care a ratificat acesta Conventie trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru:

a se asigura ca producerea deseurilor radioactive asociate gospodaririi este mentinuta la nivelul cel mai scazut posibil;

a tine seama de interdependenta dintre diferitele etape ale gospodaririi deseurilor radioactive;

a asigura o protectie efectiva persoanelor, societatii si mediului, prin aplicarea la nivel national a metodelor de protectie corespunzatoare, care au fost aprobate de organul de reglementare in cadrul legislatiei sale nationale, bazata pe criteriile si normele internationale;

ca procedurile de caracterizare si de separare a deseurilor radioactive sa fie aplicate;

a tine seama de riscurile chimice, biologice si de alta natura, care pot fi asociate gospodaririi deseurilor radioactive;

a asigura elaborarea si aplicarea de proceduri pentru o facilitate de depozitare a deseurilor radioactive in vederea evaluarii tuturor factorilor legati de amplasament, care sunt susceptibili sa influenteze siguranta acestei instalatii in timpul duratei sale de viata utila;

ca in timpul operatiilor de proiectare si constructie ale unei facilitati de depozitare a deseurilor radioactive sa fie prevazute masuri corespunzatoare pentru limitarea eventualelor incidente radiologice asupra persoanelor, societatii si mediului, incluzindu-le si pe acelea pentru evacuarea efluentilor sau a altor emisii necontrolate;

ca inainte de construirea unei facilitati de depozitare a deseurilor radioactive sa se procedeze la o evaluare sistematica a sigurantei si la o evaluare a mediului, potrivit riscului pe care il prezinta facilitatea si care sa acopere durata sa de viata utila;

ca sa existe un sprijin in materie de inginerie si tehnologie in toate domeniile legate de siguranta unei facilitati de depozitare a deseurilor radioactive de-a lungul intregii durate de viata utila a acesteia;

ca pe timpul duratei de viata utila a facilitatii de depozitare a deseurilor radioactive, expunerea lucratorilor si a populatiei la radiatii sa fie mentinuta la nivelul cel mai scazut, care este rezonabil posibil, tinind seama de factorii economici si sociali;

ca dupa inchiderea unei facilitati de depozitare deseuri radioactive sa fie asigurate controale institutionale, active sau pasive, cum ar fi supravegherea sau restrictiile de acces, daca se considera necesar.

Acestea sunt cerintele principale pe care trebuie sa le indeplineasaca si Romania ca parte semnatara a acestei Conventii, continutul integral al legii 105/1999 pentru ratificarea Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactiv, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 283/21.06.1999.