AERUL

1. Introducere

tmosfera, unul dintre mediille ce asigura viata pe pamant, este supusa fenomenelor complexe de poluare din surse naturale si antropice.

Poluarea atmosferica este una dintre cele mai grave probleme ale societatii actuale, atat din punct de vedere temporal dar si spatial.

Poluarea atmosferei afecteaza direct sanatatea umana, fondul agricol si forestier in functie de tipul de poluanti, concentratiile acestora, durata si frecventa expunerii. Poluantii atmosferici se prezinta in toate starile de agregare, sunt de natura diferita si pot coexista intr-o anumita zona. Acestia pot afecta mediul prin fenomene cum ar fi: ploile acide, smogul, efectul de sera, degradarea stratului de ozon, etc,

Cadru legislativ

In Romania problematica protectiei atmosferei este reglementata prin urmatoarele acte normative:

OU 243/2000 privind protectia atmosferei (MO nr.633/2000) modificata de OU 12/2007 (MO nr.153/2007);

Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea valorilor limita si a valorilor de prag pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10, PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon si ozon in aerul ambiental;

Ordinul MAPN nr.745/2002 care stabileste criteriile de clasificare a zonelor si a aglomerarilor pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului in Romania;

HG nr.568/2001 care stabileste cerintele tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezultate din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei de la depozite catre terminale modificata si completata de HG nr.893/2005;

HG nr.699/2003 care stabileste masurile de reducere a emisiilor de COV pentru anumite activitati sau instalatii, modificata prin HG nr.1902/2004;

OU nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;

HG nr.541/2002 modificata si completata cu HG 322/2005 privind stabilirea unor masuri de limitare a emisiilor anumitor poluanti in aer, provenite de la instalatiile mari de ardere, modificata de HG 1502/2006

STAS 12574/1987 "Aerul din zonele protejate";

Legea nr.271/2003 de ratificare a Protocoalelor Conventiei privind poluarea transfrontaliera pe distante lungi;

Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei, aprobata prin HG nr.731/2004;

HG 738/2004 pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei (MO nr.496/2004

Ordinul nr. 1044 din 27 octombrie 2005 pentru aprobarea procedurii privind consultarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor

Ordin pentru aprobarea Manualului Prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii si a Manualului Primarului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii

ORDIN de Aprobare a Codului de Bune practici Agricole revizuit in 2005

ORDIN de aprobare a listelor zonelor vulnerabile

ORDIN de aprobare a Monitoringului pentru ape

ORDIN de aprobare a Programului tehnic cadru de actiune in zonele vulnerabile

ORDIN de aprobare a Sistemului de monitoring sol si a Sistemului de management a deseurilor organice din zootehnie

Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea OG 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale 'Apele Romane' - M.Of nr.713/13.10.2003

Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei, completata si modificata prin Legea 36/2002 si republicata - M.Of nr.775/21.10.2002

Legea nr. 98/1992 pentru ratificarea Conventiei privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti, la 21 aprilie 1992 - M.Of nr.242/29.09.1992

Legea nr. 6/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 febr. 1978-M.Of nr.57/18.03.1993

Legea nr.110/1996 privind ratificarea Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii incheiata la Monte Bay la 10 decembrie 1982 si aderarea la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiat la New York la 28 iulie 1994 - M.Of nr.300/21.11.1996.

Legea nr.85/1997 privind acceptarea de catre Romania a Codului international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de management al sigurantei- codul ISM) adoptat de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia A741(18) din 4 noiembrie 1993 - M.Of nr.107/30.05.1997

Legea nr.597/2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor in zona de coasta a Marii Negre - M.Of nr.711/08.11.2001

Legea nr. 746/2001 pentru ratificarea Acordului privind privilegiile si imunitatile acordate Comisiei pentru protectia mediului marin al Marii Negre, semnat la Istambul la 28 aprilie 2000 - M.Of nr.842/28.12.2001

Legea nr. 750/2001 pentru aprobarea OG nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III, amendata, si a unor amendamente la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78) - M.Of nr.840/27.12.2001

Legea nr. 224/2002 pentru aprobarea OG nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si de viata la bordul navelor maritime care navigheaza in apele nationale - M.Of nr.312/13.05.2002

Legea nr. 777/2001 pentru ratificarea Acordului privind constituirea Grupului de cooperare navala in Marea Neagra, semnat la Istambul la 2 aprilie 2001 - M.Of nr.29/17.01.2002

Legea nr. 573/2002 pentru acceptarea Amendamentelor la anexa Protocolului din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia 95(46) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin, la Londra, 27 aprilie 2001 - M.Of nr.695/01.11.2001

Legea nr. 68/2003 privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al produselor chimice periculoase(Codul BCH),adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta. - M.Of. nr.192/26.03.2003

Legea nr. 72/2003 pentru acceptarea Codului international ptru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Org. Maritima Internat. prin Rezolutia MSC.4(48) a Comit. Securitatii Maritime din Londra la 17.06 1983 si, respectiv, prin Rezolutia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 dec. 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 si 2000 referitoare la acesta.- M.Of nr.189/26.03.2003

Legea nr. 280/2003 pentru aprobarea OUG nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonelor costiere - M.Of nr. 454/26.06.2003

HG nr.476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei in conformitate cu cerintele codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru manadatarea auditorilor - M.Of nr.312/09.05.2003

OG nr.53/1999 privind aderarea la unele protocoale si acceptarea unor amendamente la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978 - M.Of nr.412/27.08.1999

OG nr. 15/2000 pentru aderarea Romaniei la Protocolul din 1992 pentru amendarea Conventiei internationale privind raspunderea civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, incheiat la Londra la 27 noiembrie 1992 - M.Of nr.35/29.01.2000

3 Progrese realizate in domeniul calitatii aerului

In cursul anului 2007, la nivelul Judetului Salaj s-au realizat progrese importante in domeniul calitatii aerului atat in ceea ce priveste monitorizarea calitatii aerului cat si realizarea unor investitii pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera rezultati din sectorul industrial :

In anul 2007 APM Salaj a beneficiat de dotarea cu o statie automata de monitorizare a calitatii aerului de tip industrial 1. Acest echipament monitorizeaza poluantii prevazuti de Directiva Cadru privind calitatea aerului si directivele fiice. Datele obtinute sunt in concordanta cu cerintele de monitorizare prevazute de directivele europene.  

Agentii economici, in special cei aflati sub incidenta directivei IPPC si COV instalatii au derulat investitii importante in scopul reducerii emisiilor poluante : SC Rominserv SA , dar si pentru dotarea cu echipamente de automonitorizare a emisiilor.

4. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si de amoniac (SO_2, NO_x, NH₃ )

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care determina o serie de reactii chimice in atmosfera, conducand la modificarea pH-ului aerului, precipitatiilor si al solului.

Acidifierea este determinata in principal de trei tipuri de poluanti: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx) si amoniacul (NH3), care in contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi, cu efecte negative asupra calitatii celorlalti factori de mediu abiotici (apa, sol), cat si asupra ecosistemelor si sanatatii umane.

Sursele principale referitor la emisia acestor poluanti sunt arderea combustibililor pentru industrie si populatie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX) si agricultura (NH3).

4.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO₂)

Oxizii de sulf rezulta in principal din surse stationare si mobile, prin arderea combustibililor fosili.

In anul 2007, emisiile de SO₂ au inregistrat o usoara crestere fata de anul 2006. Principala sursa de poluare cu SO₂ o constituie arderile din industria de prelucrare (47%). La acestea se adauga emisiile provenite din traficul rutier (27%) si din instalatiile neindustriale (17%). Ponderea fiecarui sector de activitate este prezentata in figura 4.

Tabelul 4.1 Emisii anuale de dioxid de sulf

Figura 4.1

Figura 4. Emisii de SO2, pe sectoare de activitate

4. Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NO_X)

Oxizii de azot rezulta din procesele de ardere a combustibililor in surse stationare si mobile sau din procese biologice.

In anul 2007 emisiile de NOx prezinta o evolutie ascendenta fata de anul precedent. Emisiile de NOx provin indeosebi din traficul rutier (78%), cantitati mici sunt generate de procesele de ardere din energetica si industrii de transformare alaturi de instalatiile de arderi neindustriale.

Tabelul 4.2 Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot

Figura 4.2

Figura 4. Emisii de NOx, pe sectoare de activitate

4.3. Emisii anuale de amoniac (NH₃)

Sursa principala de amoniac in atmosfera este agricultura, iar din cadrul acesteia ramura zootehnica de tip intensiv.

La nivelul judetului Salaj, in anul 2007, emisiile de amoniac au scazut fata de anul 2006.

Cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din agricultura (94%), celelalte surse sunt instalatiile de ardere neindustriale, arderile din industria de prelucrare si utilizarea solventilor si a altor produse.

Tabelul 4.3 Emisii anuale de amoniac

Figura 4.3

Figura 4.3. Emisii de NH3, pe sectoare de activitate

5. Emisiile de compusi organici volatili nemetanici

Compusii organici volatili sunt precursori ai poluantilor oxidanti din atmosfera, in principal ai ozonului troposferic cu efecte negative asupra sanatatii umane, ecosistemelor naturale si culturilor agricole.

Principalele surse de emisie de COV (compusi organici volatili) nemetanici sunt transportul rutier, industria si distributia combustibililor.

La nivelul judetului Salaj, in anul 2007, au rezultat un total de 1748,478 tone de COV nemetanici emisi in aer.

Ponderea cea mai mare a emisiilor de COV nemetanici este generata de de traficul rutier- 59%, alaturi de activitati care necesita utilizarea solventilor - 34%. Cantitati mai mici de emisii de COV provin din: extractia si distributia combustibililor fosili (3%), instalatii de ardere neindustriale (2,6%), procese de productie (0,6%), arderi din industria de prelucrare (0,4%), arderi in energetica si industrii de tranformare (0,2%).

Tabel 5.1

Figura 5.1

6. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb si cadmiu) si poluanti organici persistenti

6.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu si plumb

Metalele grele sunt compusi care nu pot fi degradati pe cale naturala, avand timp indelungat de remanenta in mediu, pe termen lung sunt periculosi deoarece se pot acumula in lantul trofic. Metalele grele pot proveni de la sursele stationare si mobile.

In anul 2007, emisiile de metale grele au inregistrat o scadere, fata de anul 2006. Principala sursa de poluare cu metale grele o reprezinta tratarea si depozitarea deseurilor(Pb si Hg), alaturi de traficul rutier (Cd).

Tabelul 6.1.1 Emisii anuale de metale grele

6. Emisii de poluanti organici persistenti (POP_S)

POPs sunt substante chimice foarte stabile, care nu se descompun usor in mediu (au o durata de viata de la cateva luni pana la zeci de ani), se pot acumula in lanturile trofice biologice, prezentand in consecinta un grad ridicat de risc pentru om si pentru viata salbatica.

Principalele surse de poluanti organici persistenti sunt reprezentate de arderea deseurilor (PCB_S, Dioxine) si procesele de productie (PAH).

Tabelul 6.1 Emisii anuale de poluanti organici persistenti

7. Calitatea aerului ambiental

In cursul anului 2007 APM Salaj a beneficiat de dotarea cu o statie automata de monitorizare a calitatii aerului de tip industrial 1. Verificarea echipamentelor in vederea efectuarii receptiei partiale s-a realizat la finele anului 2007, statia urmand sa functioneze si sa furnizeze date incepand cu anul 2008.APM Salaj a continuat monitorizarea calitatii aerului ambiental in judet in punctele fixe stabilite prin reteaua de monitorizare a calitatii aerului. Rezultatele monitorizarii din anul 2007 sunt prezentate sintetic in tabelul urmator:

Tabelul 6.1. Rezultate sintetice ale monitorizarii calitatii aerului

7.1 Concentratii ale dioxidului de sulf

In cursul anului 2007, in cele doua puncte din municipiului Zalau, concentratiile medii zilnice s-au situat sub valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane prevazuta in Ordinul MAPM nr.592/2002, de 125 μg/mc.

Concentratiile medii anuale de SO2 s-au incadrat sub valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (125 μg/mc) sau cea anuala pentru protectia ecosistemelor (20 μg/m3) conform Ordinului MAPM nr.592/2002, de asemenea nu au fost inregistrate depasiri ale CMA (60 μg/mc) conform STAS 12574/1987.

Figura 7.1 Concentratii de SO2 - medii lunare

7.2 Concentratii ale dioxidului de azot

Monitorizarea concentratiilor de dioxid de azot (NO₂), in cursul anului 2007, arata ca, valorile medii zilnice nu au inregistrat depasiri ale CMA (100 μg/mc) conform STAS 12574/1987, in nici unul din punctele de monitorizare a calitatii aerului.

Valorile medii anuale se situeaza sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane plus marja de toleranta (50 g/mc) dar si sub valoarea limita anuala pentru protectia ecosistemelor (30 g/mc), stabilite prin Ordinului 592/200

Figura 7.2 Concentratii de NO2 - medii lunare

7.3 Concentratii ale amoniacului

La nivelul judetului Salaj, in anul 2007, nu au fost inregistrate depasiri ale concentratiei maxime admisibile (0,1mg/mc), conform STAS 12574/1987. Valorile maxime zilnice inregistrate au fost de 0,0212 mg/mc (punctul de prelevare APM) si 0,0239 mg/mc (punctul de prelevare Statia Meteo).

Figura 7.3 Concentratii de NH3 - medii lunare

7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimica); concentratii ale ozonului

Ozonul format in partea inferioara a troposferei este principalul poluant in orasele industrializate. Ozonul troposferic se formeaza din oxizii de azot, compusii organici volatili - COV, monoxidul de carbon in prezenta razelor solare, ca sursa de energie a reactiilor chimice.

Ozonul sta la baza formarii smogului (pe cale fotochimica) si are implicatii grave asupra starii de sanatate a oamenilor, de asemenea are efecte negative asupra sanatatii si productivitatii plantelor

In anul 2007, la nivelul judetului Salaj, nu s-au efectuat masuratori ale concentratiei de ozon.

7.5 Pulberi in suspensie (PM10 si PM 2,5)

Poluarea cu pulberi a atmosferei provine din surse:

Ø      naturale, cum este antrenarea particulelor de la suprafata solului de catre vant, incendiile etc.

Ø      antropice, cum ar fi: industria metalurgica si industria siderurgica, centralele termice care utilizeaza combustibili solizi, traficul rutier etc.

Natura acestor pulberi este extrem de diversa. Astfel, ele pot contine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfati, dar si alte noxe toxice, unele dintre acestea avand efecte cancerigene (cum este cazul poluantilor organici persistenti PAH, si PCB). In general pulberile au o actiune iritanta asupra ochilor, sistemului respirator, si de scadere a rezistentei la infectii.

Pe teritoriul judetului Salaj, in anul 2007, monitorizarea pulberilor in suspensie (PM10) s-a realizat in punctul de prelevare APM situat in municipiul Zalau, doar in lunile ianuarie - mai. In aceasta perioada s-au inregistrat depasiri ale valorii limita (50μg/m³). Valoarea concentratiei maxime a fost de 0,100 mg/mc, atinsa in luna ianuarie.

7.6. Concentratii ale metalelor grele

Cantitatea cea mai importanta de emisii de metale grele provin din metalurgie, siderurgie si din trafic. Valorile medii anuale ale concentratiilor de metale grele din probele de pulberi sedimentabile in anul 2007 sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel 7.6 Concentratii ale metalelor grele din pulberi sedimentabile in anul 2007

8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

In contextul eforturilor legislative europene de protectie a stratului de ozon, Romania a ratificat Conventia privind protectia stratului de ozon, adoptata la Viena in 1985, Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Montreal in 1987 si Amendamentele la Protocol adoptate la Londra (in 1993), Copenhaga (in 2001) si Montreal (in 2001).

Eforturile de scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera, si implicit a productiei si consumului de ODS-uri este concretizat in doua planuri nationale de actiune, Planul National de Actiune pentru schimbari Climatice, si Programul National de eliminare treptata a substatelor care epuizeaza stratul de ozon (substante denumite ODS-uri).

Romania este una dintre tarile care a luat atitudine cu privire la deprecierea stratului de ozon prin alinierea la conventiile care s-au incheiat la nivel mondial in vederea stoparii fenomenului de degradare a "scutului planetar" care ne protejeaza de radiatiile ultraviolete biologic nocive. Astfel ea si-a intarit cadrul institutional si legislativ in vederea respectarii normelor prevazute in legislatia internationala de reducere si eliminare a emisiilor de gaze care au capacitatea de a distruge ozonul stratosferic.

La nivelul judetului Salaj situatia consumului de ODS-uri si alte substante utilizate ca agenti de refrigerare pentru perioada 2001-2007, se prezinta astfel:

Tabel 8.1

Pe parcursul anului 2007, consumul de ODS-uri (CFC-12, HCFC-22) - 182 kg, a fost directionat in totalitate catre actvitati din domeniul service-ului instalatiilor frigorifice de uz casnic, comercial si industrial detinute de catre agenti economici si populatie. Acestea au fost achizitionate de la societati comerciale indigene, responsabile cu plasarea pe piata a acestui tip de substante. Se observa ca din cantitatea totala de agenti frigorifici gestionata pe parcursul anului, ponderea cea mai mare revine refrigerantilor ecologici noi cu - 521,14 kg, care au inceput sa fie tot mai mult utilizati de catre atelierele service in defavoarea substantelor care distrug stratul de ozon si a refrigerantului R-134 a care a fost consumat in cantitate de - 415,8 kg.

9. Zone afectate si zonele cu risc de poluare atmosferica

Avand in vedere pasii importanti realizati de catre agentii economici care detin instalatii ce intra sub incidenta directivelor privind controlul integrat al poluarii, COV din instalatii, COV din benzine, SEVESO II, etc. in implementarea prevederilor legislative din domeniul mediului putem afirma ca emisiilor poluante evacuate in atmosfera din industrie s-au redus semnificativ.

Riscul de poluare atmosferica poate aparea doar in cazul producerii unor accidente, poluari accidentale, catastrofe naturale, dezastre.

10. Obiective si masuri privind poluarea aerului

Pentru atingerea obiectivelor de calitate a aerului prevazute in Strategia Nationala privind Protectia Atmosferei si in Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului, in anul 2007, APM Salaj a continuat activitatea sustinuta de implementare a prevederilor legislatiei de mediu la nivel local.

Masurile necesare pentru conformare cu cerintele directivelor UE, prevazute in Angajamentele asumate de Romania prin Tratatul de Aderare, au fost prevazute in autorizatiile de mediu. Astfel, se urmareste reducerea poluarii aerului prin investitii realizate de catre agentii economici.

Pentru reducerea emisiilor de pulberi si gaze in aer in vederea incadrarii emisiilor in limitele prevazute in Ordinul MAPPM 462/1993, SC Rominserv Valves IAIFO SA Zalau va realiza urmatoarele investitii:

Retinerea emisiilor de la cuptoarele cu inductie electromagnetica prin realizarea unei instalatii pentru captarea si tratarea emisiilor.

Realizare instalatie de retinere si tratare a emisiilor de la cuptorul cu creuzet din sectia turnatorie neferoase.

Captarea si tratarea emisiilor de la instalatiile functionale de formare miezuri

Retinerea pulberilor de la liniile de formare-turnare, dezbatere prin realizarea unui sistem de captare si tratare a emisiilor la liniile de formare-turnare, dezbatere

Modernizarea instalatiilor de captare si tratare a pulberior la SPAF-UL de otel.

In scopul conformarii cu BAT privind sistemul de operare, SC Flavoia SA va realiza investitii privind sistemul de crestere in baterii, cu eliminare uscata a dejectiilor, pentru cresterea gainilor ouatoare.

In domeniul energiei termice (SC Uzina Electrica SA) pentru denoxarea gazelor de ardere se urmareste reducerea concentratiei de NOx cu 40% la sarcina nominala si cu 50% la sarcina minima, iar in scopul reducerii emisiilor de pulberi din gazele de ardere evacuate s-a impus reducerea in prima faza la nivel de proiect a emisiilor de pulberi la 300mg/Nmc, iar prin arderea combustibililor in pat fluidizat, emisiile de pulberi sa scada sub 90mg/Nmc. De asemenea se vor realiza investitii pentru desulfurarea gazelor de ardere pentru incadrarea in VLA conform 541/2003, modificata cu HG 322/2004 si monitorizarea emisiilor gazoase.

In vederea monitorizarii emisiilor gazoase s-a impus realizarea unui sistem propriu de monitorizarea a emisiilor.

Pentru atenuarea impactului produs de trafic asupra mediului, s-au initiat o serie de masuri, astfel:

masuri de fluidizare a traficului ( semafor);

demararea procedurilor necesare pentru construirea arterei ocolitoare pentru municipiul Zalau, care sa preia traficul greu;

Inlocuirea parcului auto destinat transportului in comun;

Initierea unui sistem pentru monitorizarea traficului, in special in intersectii.