AUTOPURIFICAREA AERULUI

AUTOPURIFICAREA AERULUI

Aerul poluat datorat poluantiilor emisi in atmosfera sufera fenomenul de autopurificare,care cuprinde in esenta urmatoarele procese:

ü     Proces de diluare;

ü     Proces de transformare chimica;

ü     Proces de sedimentare(de depunere).

Factorii care influenteaza autopurificarea aerului sunt urmatorii:

Emisiile;

Factorii meteorologici;   

Factorii geografici;

Factorii urbanistici.

Emisiile:

-influenteaza procesul poluarii si autopurificarii prin natura si volumul emisiilor poluante;

-emisiile de substante poluante in atmosfera pot fi continue sau discontinue.Viteza si temperatura poluantilor emisi pot influenta procesul de autopurificare;

-modul de eliminare in atmosfera a emisiilor poluante stationare;

-emisiile poluante neorganuzate formeaza un teritoriu intens poluat in jurul locului de eliminare a emisiilor poluante;

-sursele de poluare mobile prezinta caracteristicile emisiilor poluante neorganizate,si anume:distribitia lor pe o suprafata mare si inaltime mica conduce la realizarea unor concentratii relativ ridicate la locul de emisie.

Factorii meteorologici

Influenteaza procesele de autopurificare a aerului prin:temperatura si umiditatea aerului,precipitatii,curenti de aer si radiatii.

Ø     Temperatura aerului-scaderea temperaturii aerului o data cu inaltimea favorizeaza diluarea poluantilor,iar in cazul aparitiei la o anumita inaltime a unui strat de aer cald este implicata difuzia la inaltime,iar poluantii se acumuleaza in apropierea solului;

Ø     Umiditatea aerului-cand aceasta este crescuta,diluarea poluantilor este impiedicata,acestia acumulandu-se in apropierea solului.Suspensiile din aer sunt nuclee de condensare,care vor favoriza aparitia cetii(ceata poate fi uneori toxica);

Ø     Precipitatiile favorizeaza depunerea pe sol a poluantilor din aer,avand un rol purificator important;

Ø     Curentii de aer favorizeaza autopurificarea,facilitand diluarea poluantilor in atmosfera.De asemenea,curentii de aer pot deplasa pulberile pana la distante considerabile fata de locul de emisie,producand poluare.Calmul atmosferic produce concentrarea agentilor poluanti in jurul sursei de poluare.

Ø     Radiatiile solare impiedica condensarea vaporilor de apa,acest lucru fiind favorabil autopurificarii.Spectrul luminos si ultraviolet al radiatiilor solare duce la producerea unor reactii fotochimice si la formarea substantelor nocive.

Factorii geografici

Dintre acestia,cei mai importanti pentru procesul de autopurigicare a aerului sunt:relieful,prezenta oglinzilor de apa si vegetatia.

v    Relieful intervine in procesul de autopurificarii astfel:relieful plat.Caracterizat prin prezenta aproape in permanenta a curentiilor de aer faciliteaza diluarea agentilor poluanti.În schimb,zonele sizuate in vai sau depresiuni,care au o ventilatie mai redusa,sunt mai reduse poluarii.

v    Vegetatia constituie un element autopurificator important al aerului,efectul cel mai pronuntat avandu-l copacii si padurile,vegetatia avand un caracter filtrant pronuntat fata de pulberi.

v    Oglinzile de apa contribuie la reducerea poluarii datorita proprietatii acestora de a fixa atat suspensiile,cat si unele gaze poluante.

Factorii urbanistici

Sunt foarte importanti in cazul poluarii provenite de la incalzirea locuintelor;

Multitudinea factorilor care concura la realizarea unui anumit nivel de poluare intr-un punct dat explica variabilitatea mare in timp a concentratiei poluantilor;

În conditiile unor emisii constante,cu cat timpul de recoltare in acelasi punct este mai lung,cu atat concentratia de poluant gasita,raportata la unitatea de volum de aer,este mai mica,fapt ce datoreaza existenta oscilatiilor permanente ale concentratiilor poluantilor din aer.

Din punct de vedere al actiunii asupra organismului,poluantii atmosferici se impart in urmatoarele grupe:

Poluantii din aer au efecte directe si indirecte asupra sanatatii,ce rezulta din actiunea acestor poluanti asupra omului si mediului.

STANDARD DE STAT

EDITIE OFICIALA

STAS 10813-76

Puritatea aerului

DETERMINAREA PULBERILOR ÎN SUSPENSIE

1.Generalitati

1.1. Prezentul standard stabileste metoda de determinare a pulberilor in suspensie din atmosfera,constituite din materia dispersata sub forma de particule,care au o comportare aerodinamica intermediara intre gaze si particulele sedimentabile.

1.2. Sensibilitatea metodei este de 0.012 mg/m³ aer

c.m.a=0,15 mg/m³.

2.Principiul metodei

Metoda consta in aspirarea unui volum de aer pe filtre de membrana cu dimensiunea medie a porilor de 0,80m si cantarirea pulberilor dispuse pe filtre.

3.Luarea probelor

3.1.Amplasarea punctelor de recoltare,ritnul si durata recoltarii probelor va fi conform STAS 10331/75(81).

3.2.Instalatia de recoltare a probelor va fi constituita din urmatoarele piese;legate in serie prin tuburi de material plastic inert sau de cauciuc:

-portfiltru cu filtru;

-contor de gaze,uscat,sensibil pentru masurarea unui volum de aer cu un debit de 0,066m³/h;

-dispozitiv de aspiratie.

3.3.Portfiltrul cu diametrul util de 25-50 m,va fi confectionat dintr-un material inert ca:otel inoxidabil,material plastic etc. Si va fi prevazut cu un suport filtru(placa poroasa,placa perforata,sita) care trebuie sa indeplineasca conditiile:

- sa suntina filtrul fara pierderi,formare de cute sau canale si sa nu permita deplasarea sau ruperea acestuia;

-sa asigure o filtrare uniforma pe intreaga suprafata.

Filtrul se expune cu fata in jos pentru a-l feri de intreruperi si a preveni depunerea particulelor sedimentabile.

3.4.Filtrele de membrana,confectionate din acetat sau vitrat de celuloza vor avea diametrul mediu al porilor 0,800,85 m.

Filtrele se vor manipula cu penseta.

Înaintea recoltarii probelor,filtrele se vor examina cu atentie,pentru ca acestea sa nu prezinte deteriorari sau neuniformitati.

Pentru transportul si identificarea filtrelor se folosesc cutii cu capac,confectionate din material plastic,pe care se noteaza datele necesare.

3.5.Recoltarea probelor se face prin aspirarea aerului cu un debit de 1540 l/minut.

4.Modul de lucru

Înainte de recoltarea probelor,filtrele se conditioneaza timp de 25 h,prin uscare intr.un exicator cu perclorat de Mg ca CaCl.

Se cantaresc cu precizie de 0,0001g si se expun pentru recoltarea probelor conform capitolului 3.

Dupa recoltare,filtrele cu probe se conditioneaza ca mai sus si apoi se cantaresc cu aceeasi precizie.Operatia de cantarire se efectueaza imediat dupa scoaterea din exicator.

Obs:Ca urmare a manipularii si a trecerii aerului prin ele,filtrele se electrizeaza,ceea ce poate conduce la masutatori eronate,ca urmare a operatiei fortelor electrostatice de respingere intre filtre si balanta.Pentru anihilarea acestui efect,se introduce sub talerul balantei o sursa de radiatii ionizante(raze α).

5.Calcul

Diferenta dintre masa filtrului dupa exounere si masa filtrului inainte de expunere reprezinta cantitatea totala de pulberi in suspensie din proba.

Continutul de pulberi in suspensie se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Pulberi in suspensie=(m1-m2)/V[mg/m³]

Unde: m1-masa filtrului dupa expunere,in mg

m2-masa filtrului inainte de expunere,in mg

V-volumul de aer aspirat,in m³

6.Diferente admise

În acelasi laborator,ca rezultat se i-a media aritmetica a 3 determinari,care nu difera intre ele cu mai mult de 0,015mg/m³ aer,doua laboratoare se admite o diferenta de maxim 0,020 mg/m³ aer.

7.Mentiuni in buletinul de analiza

Se vor mentiona urmatoarele:

-data si locul recoltarii probei;

-felul probei(de scurta durata sau medie zilnica) si durata;

-debitul de aspratie;

-tipul filtrului utilizat;

-diametrul suprafetei avtive a filtrului;

-rezultatul obtinut;

-observatiile privind conditiile de recoltare a probelor;

-STAS 10813-76.

STANDARD DE STAT

EDITIE OFICIALA

STAS 10195-75

Puritatea aerului

DETERMINAREA PULBERILOR SEDIMENTABILE

Prezentul standard stabileste metoda de determinare a pulberilor sedimentabile din atmosfera,constituite din pulberi care se depun sub actiunea gravitatiei,precum si din cele antrenate de precipitatii.

1.Principiul metodei

Metoda consta in colectarea pulberilor din atmosfera in vase cu suprafata cunoscuta,intr-un interval de timp stabilit si determinarea gravimerica a acestora.

2.Luarea probelor

2.1.Pentru colectarea probelor se recomanda dispozitivul din figura 4.

Figura 4

Dispozitivul va fi realizat in cadrul fiecarui Oficiu de Gospodarire a Apelor.

Suportul (1),cu inaltimea de 1,5 m pana la 2 m se confectioneaza din teava de metal cu Φ de circa 20 mm sau din lemn.

Vasul de colectare (2) se confectioneaza din sticla,material plastic sau otel inoxidabil si va avea Φ interior de 250-300 mm si inaltimea de 1-3 ori diametrul.

Vasul de colectare este prevazut cu un inel metalic (3) pentru a evita asezarea pasarilor pe marginea acestora.

2.2.Dispozitivul de colectare se amplaseaza in spatii deschise,ferite de interferenta altor surse de impurificare(cladiri inalte,circulatie rutiera,surse locale de poluare,etc.).

Suportul (1) se aseaza pe sol sau pe alte suprafete de sprijin la un nivel de maxim 10 m de la sol.

Distanta de la vasul de colectare pana la diferite obiecte din teren va fi de minim dublul inaltimii dispozitivului.

2.3.Înainte de folosire,vasele de colectare se vor spala bine,mai intai cu amestec sulfocromic sau cu detergenti,apoi se vor clati cu multa apa si la sfarsit cu apa distilata.

2.4.Dupa introducerea vaselor de colectare impart,in fiecare vas se va introduce apa distilata,(alcool etilic-in proportii de 3+1 volum)astfel incat nivelul acesta sa fie la 3-4 cm de la fundul vasului.

În perioada rece a anului,pentru a preveni inghetarea,in vasele de colectare se va introduce in locul apei distilate un amestec de apa distilata si alcool etilic,in proportie de 3+1 volum.

În perioada calda a anului,pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor,in apa distilata din vasele de colectare se va adauga o cantitate de sulfat de cupru(m) cantarita cu precizie de 0,0002g,dupa cum urmeaza:

Unde:m=0,0159 V(g) in cazul CuSO₄ anhidru

m=0,0249V(g) in cazul CuSO_4∙S H₂O

V=este volumul vasului de colectare,in litrii.

Obs:În cazul cand se urmareste analiza chimica a pulberilor,ionii de cupru si de sulfat numai pot fii determinati daca in apa distilata s-a adaugat sulfat de cupru.Pentru aceste cazuri,in locul sulfatului de cupru se vor folosi alte fungicide(ex:0,050 V(g) p-clor-fenol),la alegerea acestuia se va tine seama de modul in care proprietitile lor fizico-chimice(grad de hidratare,volalitate,etc.) influenteaza determinarile.

În timpul expunerii vasele de colectare se vor controla periodic complectandu-se apa pierduta prin evaporare.

2.5.Durata de expunere a vaselor de colectare va fi de 30 de zile.

Obs:În cazuri speciale durata de expunere a vaselor de colectare va fi mai scurta.

2.6.În cazul cand apa de ploaie sau zapada au depasit volumul vasului de colectare,vasele respective nu se iau in considerare.

3.Modul de lucru

Vasele continand pulberile sedimentabile se acopera si se duc in laborator,avand grija sa nu se impurifice sau sa nu se verse partial in timpul transportului.

Vasele se sterg la exterior cu un tifon umed si apoi cu unul uscat.Cu ajutorul unei pense se ridica frunzele,insectele si alte corpuri straine,spalandu-se deasupra vasului cu un jet de apa distilata.

Continutul vasului se trece cantitativ intr-un pahar de laborator cu cioc,cu ajutorul unei baghete de sticla prevazuta cu un manson de cauciuc la unul din capete.

Aducerea probei in pahar se face trecand-o printr-o sita cu latura ochiului de 1mm,confectionata din material plastic sau otel inoxidabil,pentru retinerea impuritatilor mai mari de 1 mm.

Impuritatile de pe sita se spala apoi cu jet de apa distilata,apele de spalare trecandu-se tot in pahar.

Proba din pahar se evapora aproape de sec,avand grija ca temperatura sa nu depaseasca punctul de fierbere a apei,iar continutul paharului se trece apoi cantitativ intr-o capsula de portelan cu diametrul de 8-10 cm,adusa in prealabil la masa constanta la temperatura de 105º5ºC.

Solutia din capsula se evapora la sec pe baia de apa sau pe plita electrica,cu multa atentie astfel incat evaporarea sa se faca lent si ca temperatura sa nu depaseasca 100ºC.

Dupa evaporare capsula cu proba se sterge la exterior cu un tifon curat si se tine in etuva la temperatura de 1055º C timp de doua ore.

Capsula se lasa sa se raceasca in exterior timp de 1 ora si apoi se cantareste cu balanta analitica.

Operatiile de uscare,racire si cantarire se repeta pana la masa constanta(diferenta dintre doua cantariri succesive nu trebuie sa depaseasca 0,2 mg).

Obs:Pentru identificarea probelor in timpul lucrului,atat paharele cat si capsulele vor fi numerotate.

4.Calcul

Diferenta dintre masa capsulei cu reziduu si masa capsulei goale reprezinta cantitatea totala de pulberi depuse in vasul de colectare.

Continutul de pulberi sedimentabile se exprima in g/m² luna si se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Pulberi sedimentabile=(m-0,0177∙V)/S∙30/n[g/m² luna].

Unde: m-masa pulberilor sedimentabile din proba,in g

0,0177-cantitatea de CuSO₄H₂O adaugat,in g

(dupa uscare CuSO₄ se afla sub forma de monohidrat),daca este cazul,

S-suprafata de sedimentare,in m

n-numarul de zile de expunere

5.Mentiuni in buletinul de analiza

În buletinul de analiza se mentioneaza:

-date pentru identificarea probei;

-rezultatele obtinute la fiecare proba;

-durata de expunere a vaselor de colectare;

-alte mentiuni(daca este cazul);

-STAS 10195-75.

Substanta poluanta	Concentratia maxima admisibila mg/m³				Metode de analiza
	Medie de scurta durata	Medie de lunga durata
	3 min.	zilnica	lunara	anuala
Acid azotic	0,1	-	-	-	*)
Acid clorhidric	0,3	0,01	-	-	STAS 10913-77
Acrolina	0,03	0,012	-	-	STAS 11331-79
(HCHO)Aldehide	0,035	0,012	-	-	STAS 11332-79
Amoniac	0,3	0,1	-	-	STAS 10812-76
Aldehida fosforica	0,3	0,1	-	-	*)
Arsen	-	0,803	-	-	STAS 10931-77
Benzen	1,5	0,8	-	-	*)
Cadmiu	-	0,00002	-	-	*)
Clor	0,1	0,03	-	-	STAS 10916-77
Crom(CrO3)	-	0,0015	-	-	STAS 11103-78
Dioxid de azot(NO2)	0,3	0,1	-	0,01	STAS 10239-75
Dioxid de sulf	0,75	0,25	-	0,06	STAS 10194-75
Feol	0,1	0,03	-	-	STAS 11027-77
Fluor +compusi anorganici gazosi si sub forma de aerosoli usor solubili(F)	0,015	0,005	0,0012	-	STAS 10330-75
Compusi anorganici sub forma de aerosoli greu solubili(P)	-	0,03	-	-
Funingine	0,15	0,05	-	-	*)
Furfurol	0,15	0,05	-	-	*)
Hidrogen sulfurat(H2S)	0,015	0,003	-	-	STAS 10814-76
Mangan-compusi(Mn)	-	0,01	-	-	STAS 10815-85
Metanol	1,0	0,5	-	-	STAS 11103-78
Metil merecopan	-	0,0001	-	-	*)
Oxid de carbon(CO)	6,0	2,0	-	-	*)
Oxidanti(O3)	0,1	0,3	-	-	STAS 11019-78
Plumb(Pb)	-	0,0007	-	-	STAS 10810-76
Sulfati suspensie inclusive aerosoli de H2SO4 (SO4)	0,03	0,012	-	-	STAS 12635-88
Sulfura de carbon (CS2)	0,03	0,005	-	-	STAS 11104-78
Tricloretilena	1,0	1,0	-	-	*)
Pulberi in suspensie	0,5	0,15	-	0,075	STAS 10813-76

*) Metodele de analiza vor fi avizate de Ministerul Sanatatii.

Obs:În cazul altor substante decat cele din tabel se considera ca acestea depasesc CMA atunci cand mirosul lor desagreant si persistent este sensibil olfactiv.

STAS 10331

IUNIE 1992

Indice de clasificare R 40

PURITATEA AERULUI

Principii si reguli generale de supraveghere a calitatii aerului

Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.Utilizatorii standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt in posesia ultimei editii si a tuturor modificarilor.

Informatiile referitoare la standardele romane(termenul de incepere a aplicarii,modificarile,confirmarile,etc.) sunt publicate in revista "Standardizarea".

1.GENERALITATI

1.1.Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1.Prezentul standard stabileste principii si reguli generale de supraveghere a calitatii aerului.Pentru ca masuratorile sa fie semnificative si reprezentative in raport cu scopul propus se au in vedere urmatoarele precizari:

-pozitia punctelor de supraveghere dintr-o zona de interes data;

-programul de supraveghere a calitatii aerului constand in totalitatea caracteristicilor temporale ale prelevarilor de probe de aer(frecventa de prelevare,durata de prelevare,impreuna cu alte specificatii menite sa asigure reprezentativitatea temporara a datelor);

-factorii care influenteaza rezultatele determinarilor de concentratie a poluantilor aerului;

NOTA:-nu se stabilesc procedeele detaliate,dar sunt prezentate unele cerinte pentru ca datele obtinute sa fie cat mai aproape de realitate.

1.1.2.Scopul supravegherii calitatii aerului este:

Determinarea concentratiei maxime dintr-o zona(urbana,rurala,rezidentiala,etc.)este pentru a se stabili daca a fost sau nu depasita concentratia maxima admisa(CMA) pentru poluantul urmarit;

Determinarea fondului regional sau local al poluarii aerului;

Determinarea impactului unor surse de poluare individuale asupra calitatii aerului din zoma;

Emiterea de prognoze si avertizari in vederea ajustarii emisiilor in corelatie cu evolutia factorilor de acumulare in atmosfera a substantelor poluante sau in vederea aplicarii unor masuri de protectie in caz de avarie;

Determinarea riscurilor de vatamare unor receptori sensibili.

1.2. Indicatii generale

Aparatura de prelevare si analiza,volumul de aer recoltat pentru determinare,ca si precautiile de transportare si de conservare a probelor sunt specificate in standardele de metoda.

2.AMPLASAREA PUNCTEROR DE SUPRAVEGHERE

A POLUARII

2.1.Pentru alegerea pozitiei punctelor de supraveghere a calitatii aerului intr-o zona este necesara cunoasterea:

Ø     Tuturor surselor (industriale,rezidentiale,traficul rutier,etc.)care isi fac simtita influenta in tona de interes;

Ø     Caracteristicilor climatice principale ale zonei(directia si viteza vantului,stabilitatea atmosferica,conditiile de precipitatii si umiditatea relativa a aerului);

Ø     Caracteristicile demografice ale zonei,incluzand repartitie spatiala a popultiei pe sub zone,cartiere,etc.;

Ø     Caracteristicilor geografice locale(relief,teren,natura acoperirii solului,etc.)

2.2.Stabilirea pozitiei punctelor de supraveghere a calitatii aerului comporta urmatoarele etape:

v    Stabilirea prin calcul matematic pe baza datelor de la punctul 2.1.,a concentratiilor care sunt de asteptat sa apara in zona de interes;

v    Înfiintarea unor retele de supraveghere temporare,daca nu exisra o statie meteorologica reprezentativa pentru zona respectiva.În aceasta etapa se desfasoara,concomitent cu masuratorile concentratiei si masuratorile meteorologice temporare,cuprinzand in principal observatii asupra directiei si vitezei vantului,cantitatea de precipitatii si umiditatea relativa si stabilirea atmosferei;

v    Permanentizarea retelei de supraveghere temporale,prin optimizarea pozitiilor punctelor de supraveghere,incuzand adaugarea de noi puncte si/sau desfiintarea unora din acestea si a programului de supraveghere,programul temporar de observatii meteorologice,stabilit mai sus devine permanent.

2.3.Amplasarea punctelor de supraveghere,adaugare de puncte noi si desfiintarea unor puncte existente,se face in corelatie cu orice modificare importanta de emisii de poluant in zona sau cu schimbarea temporara sau definitiva a scopului supravegherii.

2.4.Cand se urmareste determinarea concentratiei maxime dintr-o zona mediu poluata,cat si a fondului regional,numarul minim necesar al punctelor de supraveghere pentru poluantii gazosi si aerosoli,este in functie de populatia zonei urbane conform tabelului:

În aceleasi conditii ca cele de mai sus,pentru masurarea pulberilor sedimentabile in zonele urbane,se amplaseaza catre un punct de supraveghere la fiecare 1020 km²,pentru zonele cu relief plat sau la fiecare 5-10 km²,pentru zonele cu relief accidentat,dar,in total,nu mai putin de 3 puncte pe localitate urbana.

2.5.Conditii de reprezentativitate a punctelor de supraveghere se realizeaza prin respectarea urmatoarelor regului generale:

• Punctele de supraveghere se instaleaza in locuri cu sol dur(asfaltat sau acoperit cu gazon),degajate,necapturate de cladiri,copaci sau forme abrupte de relief,evitand locurile murdare si prafuite;
• Gura de aspirare se instaleaza la nivelul respiratiei,adica la circa 1,5 m de sol.Cand gura de aspirare se instaleaza langa zidul unei cladiri se alege latura cladirii care este expusa vantului dominant,gura de aspirare se instaleaza la distanta de cel putin 1 m,pe orizontala si pe verticala,fata de structura de sustinere.

Cand se urmareste poluarea datorita traficului auto se instaleaza puncte de supraveghere pe arterele de circulatie intensa.

NOTE: 1.Nu se omit determinarile la orele de varf ale traficului auto,ca si cele efectuate in conditii meteorologice defavorabile dispersiei(inversiuni de temperatura,calm atmosferic,ceata,etc.);

2.Traiectul aerului absorbit trebuie sa fie cat mai scurt si cat mai drept ca sectiune constanta si fara coturi inutile.

3.STABILIREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE

A CALITATII AERULUI

3.1.La stabilirea unui program de supraveghere a calitatii aerului se are in vedere ca,datorita turbulentei atmosferice,concentratia poluantului(indiferent de caracterul regulat sau nu,al emulsiei)este o marime aleatoare.Orice caracteristica statistica a setului de masuratori(maxima intr-un interval de timp,media,mediena,etc.) este la randul ei o marime aleatoare.Rezultatul aplicarii unui program de supraveghere a calitatii aerului are un grad de incertitudine.

Orice set de date de calitate a aerului poate fi folosit,dar trebuie avut in vedere ca scopul este de a reduce la minimum fluctuatiile statistice ale caracteristicilor esantioanelor de date.

3.2.La stabilirea duratei de prelevare,respectiv a intervalului de mediere,se are in vedere scopul supravegherii calitatii aerului.Daca acesta este de a stabili respectarea sau nerespectarea normelor de calitate a aerului pentru poluantii gazosi sau pulberi in suspensie intr-o zona,se efectueaza in mod obligatoriu,masurari avand durata de poluare/mediere de 30min sau 24h.

NOTE:1.Masurarile de 30min se uitilizeaza cand se urmareste obtinerea de informatii asupra concentratiilor ridicate de poluanti pe durata de timp scazuta.

2.În masura posibilitatilor,se efectueaza masuratori cu ambele perioade de prelevare,deoarece majoritatea concentratiilor maxime admise sunt valori medii pe intervalul acestor doua perioade.

3.Dupa necesitati pot fi efectuate masuratori si cu alte durate de prelevare.

În cazul pulberilor sedimentabile durata de prelevare/mediere este de 30 zile.

3.3.Asigurarea unei precizii a caracteristicilor statice ale sirurilor de masuratori de calitatea a aerului(concentratia maxima intr-un interval de timp dat,media,mediena,etc.)necesita unele prcautii privitoare la volumul datelor.

3.3.1.În cazul masuratorilor pe durate limitate nu se impune nici o durata limita.Cu toate acestea,trebuie sa se tina seama de faptul ca exista o ciclicitatea anuala a parametrilor meteorologici si prin acestea,a parametrilor ce caracterizeaza calitatea aerului.În consecinta,intervalele de masurari cu durata mai mica de 1 an nu sunt recomandabile.Daca este necesar sa se inteprinda astfel de masuratori,rezultatele trebuie sa fie insotite de mentiunile necesare privind precizie statistica a caracteristicilor determinate(exprimata prin intervalul de incredere).

3.3.2.Se considera concludente sub aspectul respectarii normelor de calitate a aerului numai caracteristicile statistice ale sirurilor de concentratii ale poluantilor atmosferici care acopera un interval de an calendaristic.

3.4.Frecventa prelevarilor de probe de aer este stabilita conform urmatoarelor regului:

a).masurarile de calitate a aerului se fac pe cat posibil fara discontinuitati si in asa fel incat sa acopere pe cat posibil toata varietatea de stari meteorologice;

b).la stabilirea programelor de supraveghere a calitatii aerului se tine seama de peridiocitatea parametrilor meteorologici si de periaclicitatea unor activitati umane generatoare de poluare.

Astfel,in cazul prelevarilor periodice cu durata de 24h se evita periodicitatea de 7 zile sau multiplii acestuia pentru ca dupa un anunit interval,toate zilele saptamanii sa fie supravegheate cat mai uniform.

În cazul prelevarilor de scurta durata,necontinue(de ex: 30min)se evita prelevarea in acest interval al zilei;programul de supraveghere este stabilit in asa fel incat masurarile sa acopere intregul interval al zilei intr-un mod cat mai uniform.

c).pentru ca datele de calitate a aerului abtinute in diverse puncte ale unei zone sa fie comparabile intre ele,este necesar ca prelevarile sa fie facute simultan si ca programele de supraveghere sa fie asemanatoare intre ele.

4.OBTINEREA DATELOR REFERITOARE

LA CALITATEA AERULUI

4.1.Concentratia medie pe 30min se obtine cu o proba de aer recoltata continuu timp de 30min.În cazul folosirii aparaturii automate,concentratia medie pe 30min este media aritmetica a valorilor obtinute in intervalul de 30min.

4.2.Concentratie medie pe 24h se obtine cu o proba de aer recoltata continue timp de 24h sau ca medie aritmetica a concentratiilor corespunzatoare unor intervale de timp mai mici,repartizate uniform de-a lungul celor 24h,cu conditia ca suna intervalelor sa fie de cel putin 12h.

4.3.Concentratia medie lunara este media aritmetica a concentratiilor medii pe 24h sau pe intervale mai scurte si egale intre ele obtinandu-se in decursul unei date.Pentru calcularea concentratiilor medii lunare din valori medii zilnice,este necesar ca acestea sa totalizeze cel putin 15 zile din luna respectiva si sa fie uniform repartizate de-a lungul lunii.Atunci cand,concentratia medie lunara,se calculeaza din valori medii pe intervale mai mici de 24h,trebuie respectata conditia suplimentara ca valorile sa acopere uniform intregul interval al zilei.

4.4.Concentratia medie anuala este media aritmetica a concentratiiolor medii pe 24h sau pe intervale mai scurte si egale intre ele,obtinandu-se in decursul anului dat.Pentru calcularea acestuia din valori medii zilnice,este necesar ca acestea sa totalizeze cel putin 100 zile din anul respectiv si sa fie uniform repartizate de-a lungul anului.Atunci cand concentratia medie anuala se calculeaza din valori medii pe intervale mai mici de 24h trebuie respectata conditia suplimentara ca valorile sa acopere uniform intregul interval al zilei.

4.5.Pentru unele scopuri legate de supravegherea calitatii aerului intr-o zona se poate folosi media spatiala,a concentratiei unui poluant dat,de ex:media spatiala,se poate folosi pentru compararea nivelului poluarii aerului in doua sau mai multe zone.

Prin medie spatiala pe o anumita zona la un moment dat sau caracteristica pentru un interval de timp dat ,se intelege media aritmetica a concentratiei poluantului urmarit,obtinandu-se diverse puncte reprezentative in acea zona,la un moment de timp dat sau caracteristice pentru intervalul de timp dat.

Pentru ca media spatiala sa fie reprezentativa pentru zona de interes,calcularea ei se face prin metode statistice de interpolare(interpolare optima)

Pentru stabilirea respectarii sau incalcarii normelor de calitate a aerului se i-au in considerare valori punctuale ale concentratiilor poluantilor,nu sunt luoate in considerare medii spatiale,deoarece medierea reprezinta o netezire,conducand la pierderea informatiei privitoare la aparitia posibila a unor situatii critice,in unele zone de mai mica intindere.

5.MENTIUNI ÎN BULETINUL DE LUARE A PROBELOR

În buletinul de luare a probelor,se mentioneaza:

-data luarii probei;

-locul,durata,volumul si frecventa luarii probei;

-conditiile atmosferice;

-STAS 10331.