Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Delta Dunarii

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




Delta Dunarii

Reprezinta o asociere complexa de ecosisteme interconectate,dependente de regimul hidrologic al Dunarii care, prin fluctuatiile sale, contribuie la modificari substantiale ale biotopurilor cu o periodicitate mai mult sau mai putin constanta. Diversitatea mare a conditiilor de mediu, intrepatrunderea si suprapunerea acestora nu permit o delimitare stricta a ecosistemelor, aflate si ele intr-o permanenta interactiune unele cu altele. Cu toate acestea, se individualizeaza urmatoarele categorii:




a) Apele curgatoare

Sunt reprezentat de cele trei brate ale Dunarii (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe), canale si garle. Fitoplanctonul reprezinta clasa producatorilor, in timp ce un zooplancton variat si numeroase specii de vertebrate (crap, salau, stiuca, somn, sturioni) compun clasa consumatorilor.

b) Apele stagnante

Permit dezvoltarea macrofitelor sub suprafata apei (broscarita, bradis, cosor, inarita, ciuma apei), cu frunze plutitoare (nuferi) sau plutitoare (lintita, pestisoara, otratel) si in marginile mlastinoase (ciulini, limba broastei, sageata apei, stuf etc.). Consumatorii sunt bine reprezentati de pesti din familia Cyprinidelor (crap, cosac, babusca), precum si de biban, salau, stiuca, somn. In afara acestora, molustele, larve, insectele se asociaza tulpinilor plantelor sau populeaza zona bentala.

c) Terenurile mlastinoase

Servesc in timpul viiturilor la reproducerea pestilor de balta, fiind intercalate intre baltile permanente si terenurile inundabile.

Practic, formeaza cel mai intins biotop al deltei actuale. Multe terenuri mlastinoase sunt acoperite cu stufarisuri permanente, a caror limita spre uscat o constituie o centura de papura si rogozuri.

Printre plantele insotitoare se numara papura, pipirigul, rogozul, sageata apei, stanjeneii, macrisul-de-apa etc. Prezenta lor depinde de durata si intensitatea inundatiilor de primavara, fiind invers proportionala cu acestea. Consumatorii micro- si macroscopici sunt mai mult sau mai putin, comuni cu cei din ecosistemele acvatice descrise anterior.

Regiunile intinse de stufarisuri, mai ales cele cu substrat nisipos, dau nastere, cu timpul, la o formatiune specifica si anume zonele de plaur. Desi este format din stuf, el prezinta asociatii de organisme constituindu-se intr-un adevarat ecosistem care si-a „creat” suportul ecologic.

Terenurile inundabile

Se acopera cu apa in timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici sunt uscate, acoperite de pamant aluvionar si resturi organice. Apropierea de mlastini a unora permite extinderea biocenozelor acestora, atata timp cat uscaciunea nu este excesiva, iar pe cele cu substrat nisipos s-au format asociatii vegetale caracteristice, mai cunoscute fiind cele de popandaci, alcatuite din specii de rogoz prin acumularea si turbificarea materialului organic mort, astfel incat sa permita supravietuirea speciei in conditiile alternantei dintre uscat si apa. Tot aici se intalnesc zaloagele, respectiv tufe de salcii in care predomina zalogul sau salcia cenusie. Importanta lor este data de conditiile prielnice pe care le asigura pentru cuibarit, transformandu-se in adevarate colonii de pasari pentru speciile: tiganus, cormoran pitic, starc-de-noapte, starc galben, egreta mica etc. Aceste terenuri, ca si cele mlastinoase, sunt importante pentru reproducerea faunei piscicole (mai ales a ciprinidelor).



e) Grindurile

Constituie suportul ecologic al padurilor de salcii si plopi (Letea, Caraorman) care concentreaza o diversitate ecologica ridicata, atat a speciilor vegetale, cat si a celor animale. Astfel, alaturi de numeroasele specii de salcii (Salix) si plopi (Populus), arbustii (catina alba, catina rosie, maces, dracila, lemn cainesc, corn, sanger, calin), subarbusti, liane (curpen, vita salbatica, mur, iedera, hamei, volbura mare) si plante parazite (vasc) edifica, intr-o arhitectura specifica, paduri cu aspect luxuriant. Padurile Letea si Caraorman sunt fitocenoze foarte interesante si rare in flora Europei si arata, comasate pe un spatiu relativ mic, o variatie multipla a diverselor fenotipuri de plante caracteristice stepelor aride, nisipurilor umede, padurilor, marginii baltilor si lacurilor.

Dintre consumatori, caracteristici sunt soarecii cu botul ascutit, iepurii si coropisnitele, diferite specii de pasari, vipera, sarpele de apa, spurcaciul, sitarul de padure, vulturul codalb, bufnita mare, mistret, lup (mai ales iarna).

In stufarii si tufarisurile dinspre mare, in anii favorabili, se pot dezvolta lacustele migratoare, deosebit de daunatoare pentru culturile agricole, fapt pentru care s-au folosit mijloace chimice in combaterea lor, cu efecte poluante si asupra celorlalte specii.

f) Zona marii

Este reprezentata de mediul marin in care se simte influenta apelor Dunarii. Aceasta zona este populata cu puieti din familia sturionilor. In regiunile mai departate de litoral, avand o salinitate variabila, se produce o continua ploaie de organisme moarte spre fundul platformei continentale, alimentand bancurile de scoici, hrana preferata a morunului si nisetrului, care-si vor petrece aici mare parte din viata. In incercarea de a reda o imagine cat mai sintetica, dar in acelasi timp relevanta, s-au facut numeroase „simplificari”. Cu toate acestea,

Delta Dunarii constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de autoreglare si caracterizat de stabilitate, important prin functiile sale de filtru biologic, statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, respectiv de conservare a biodiversitatii. Toate acestea au constituit fundamentul transformarii intregului complex de ecosisteme intr-o arie protejata recunoscuta international prin categoriile de „Rezervatie a Biosferei”, „Site Ramsar” si componenta a Patrimoniului Natural Mondial (UNESCO).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1481
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site