STAREA RADIOACTIVITATII MEDIULUI DIN BUCURESTI

STAREA RADIOACTIVITATII MEDIULUI

Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM)

Infiintata in 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a poluarii mediului din subordinea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

Inca de la infiintare, RNSRM a fost coordonata stiintific, tehnic si metodologic de catre Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care in prezent apartine institutului de Cercetare si Ingineria Mediului (ICIM) Bucuresti.

Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivitatii factorilor de mediu, in scopul protectiei populatiei si a mediului inconjurator in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica.

In acest sens, exista in cadrul RNSRM un program unic de masurari beta globale pentru toti factorii de mediu considerati (aerosoli atmosferici, depuneri si precipitatii atmosferice, ape de suprafata si de adancime, vegetatie spontana, sol necultivat), program elaborat si controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare, pregatire si masurare a probelor de mediu, calculul valorilor activitatilor specifice, a limitelor de detectie si a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba in parte, precum si transmiterea centralizata a datelor sunt conforme cu 'Indrumarul metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului', elaborat si revizuit periodic de specialistii LRM. Indicatiile 'Indrumarului metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului' reglementeaza programul de lucru si activitatea profesionala a tuturor statiilor de radioactivitate a mediului existente in prezent in cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivitatii mediului prin programul de lucru ce se desfasoara la statiile RNSRM comporta:

monitorizarea nivelului radioactivitatii mediului prin masurari imediate ale probelor de mediu si metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a oricarei cresteri semnificative a radioactivitatii;

determinarea nivelului global al radioactivitatii artificiale in mediu (proba este masurata dupa 5 zile de la colectare);

determinarea valorilor radioactivitatii naturale (a descendentilor gazelor radioactive radon si toron emanate de scoarta terestra in mod natural) in probele de aerosoli; are ca scop atat interpretarea corecta a rezultatelor masurarilor imediate, cat si urmarirea variatiei radioactivitatii naturale in atmosfera.

Incepand cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, in cadrul RNSRM, si prin masurari de debit de doza gama.

Statia de radioactivitate a mediului Bucuresti

Statia de radioactivitate a mediului Bucuresti este amplasata in vecinatatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei apartinand Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Soseaua Bucuresti - Afumati la numarul 1581. Statia Bucuresti supravegheaza radioactivitatea factorilor de mediu pentru orasul Bucuresti si zona limitrofa. Nivelul radioactivitatii mediului este urmarit si de unitatile de Aparare Civila.

Ca sursa potentiala intravilana pentru poluare radioactiva poate fi mentionata Reactorul Atomic de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, care este in buna parte depasit si va trebui dezafectat si modernizat, deoarece exista pericolul unor poluari accidentale.

De asemenea, numeroase laboratoare si intreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale constructiilor si utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Nationala de Control a Activitatii Nucleare (CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc si in tratamente oncologice de catre unele unitati spitalicesti, cum este Spitalul Fundeni. Totusi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu exceptia cazurilor cand vor patrunde in apa potabila sau alimente.

CNCAN si-a concentrat atentia asupra surselor potentiale de poluare radioactiva din zonele apropiate de Bucuresti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea de pe malul bulgar al Dunarii de la Cozlodui si de la reactorul din Pitesti.

Curentii de aer predominanti (vanturile in zona municipiului Bucuresti) sunt de natura sa diminueze semnificativ pericolul unor concentratii mari radioactive in caz de accident la una din cele doua centrale nucleare de la sud de Bucuresti. Numai o circulatie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.

In cursul anului 2004 nu s-au inregistrat valori crescute ale radioactivitatii factorilor de mediu (aerosoli atmosferici, apa bruta).