Rezervatii si monumente ale naturii nationale si internationale

Rezervatii si monumente ale naturii nationale si internationale

Initiativa de ocrotire a naturii a pornit de la necesitatea de a salva unele specii de plante si animale rare sau pe cale de disparitie, idee ce s-a extins asupra unor zone de importanta nationala, regionala sau mondiala, declarate rezervatii sau parcuri naturale.

Primele parcuri iau nastere din initiative particulare in Germania (1803), SUA (1832), Franta (1853), SUA -Yellowstone (1872).

Ocrotirea naturii in America de Nord

Ideea crearii de rezervatii de mari dimensiuni s-a nascut in SUA (1864) din initiativa lui John Muir. El convinge oficialitatile sa cedeze statului California valea raului Yosemite si Mariposa Grave pentru a se infiinta aici o rezervatie naturala pentru protectia regnului tertiar Sequoiadendron giganteum. In 1972, presedintele SUA Th. Roosevelt semneaza prima lege de infiintare a unui parc national.

In prezent exista 33 de parcuri nationale cu o suprafata totala de 5 mil. ha, 82 refugii naturale, 42 de monumente ale naturii, adica, in total, 272 obiective ocrotite, printre care Parcul National Yellowstone, Marele Canion (Arizona, cu cca. 300.000 ha), Everglades (Florida, ce adaposteste flora si fauna tropicale) . In Canada se afla unele din cele mai mari parcuri naturale: Banff (peste 1 milion ha), Wood Buffalo (4,4 mil. ha), Prince Albert, etc. Aceste rezervatii adapostesc paduri de tip boreal cu bizoni, elani, castori, cocori,etc.

Ocrotirea naturii in America de Sud

Ocrotirea naturii incepe in America de sud in 1872, dar abia in 1940 devine o preocupare de stat. In Argentina, in 1934 se infiinteaza parcul national Nahuel Huapi, de 785.000 ha. In prezent exista 11 parcuri nationale. Unul dintre cele mai valoroase este parcul national din arhipelagul Galapagos (750.000 ha), ocrotit din 1935. Azi functioneaza aici Fundatia Internationala C. Darwin. In 1979 acest teritoriu este declarat patrimoniu al umanitatii, unde sunt ocrotite broaste testoase gigantice, iguane.

Ocrotirea naturii in Asia

Poate ca in nici o parte a lumii explozia demografica nu a avut un impact atat de puternic fata de natura ca in Asia. In China exista o mare varietate de tipuri climatice, de relief si pedologice, ecosisteme dintre cele mai interesante. Precum si specii vegetale si animale unice in lume. India poseda cea mai veche rezervatie din Asia (parcul Assan), infiintat in 1908.

Ocrotirea naturii in Africa

Africa este unul din continentele in care factorul antropic a contribuit in mod profund la modificarea si deteriorarea mediului inconjurator. Marturie in acest sens o constituie pustiul Sahara, vasta intindere de nisip de 7000 km². O activitate salutara in domeniul protectiei mediului a debutat in 1963 cand se semneaza Charta Africana pentru Conservarea naturii.

In Africa de sud se afla cel mai vechi parc de pe acest continent - Kruger - 1898 - cu o suprafata de 1,8 mil. ha, ce adaposteste zebre, antilope, bivoli, gazele, struti, girafe, etc. In total in Africa de Sud exista 55 de rezervatii naturale, 67 rezervatii forestiere si 33 refugii ornitologice.In Tanzania, un alt parc de dimensiuni mari (1,3 mil. ha) - Serengeti, infiintat in 1951 cuprinde specii unice de flora si fauna.

Ocrotirea naturii in Australia

Peste 13.000 specii vegetale se gasesc numai aici, formand paduri tropicale si subtropicale, savane, stepe; aici exista singurul biotop din lume unde exista canguri, ornitorinci, echidne, koala, caini dingo, etc. Cel mai important este Kosciusko State Parc, de 600.000ha.

Ocrotirea naturii in Europa

Pe acest continent, unde se apreciaza ca Homo sapiens ar fi aparut acum cca. 35.000 ani, cand padurile se intindeau neintrerupt de la Gibraltar pana in nordul Scandinaviei, activitatea umana incepe sa afecteze echilibrul ecologic inca de acum 2000 ani, problemele acutizandu-se in ultimii 200 de ani, prin defrisari, industrializare, urbanizare, explozia demografica, etc.

Numai in Franta, exista arii protejate de 1,5 mil. ha, adica 3% din suprafata totala a tarii (ex.: Parcul Fontainbleu, Camargue, etc.)

In Italia exista 6 parcuri naturale, unul dintre ele, Gran Paradiso infiintat pe un fost teren regal de vanatoare aici sunt protejate ecosisteme de foioase si conifere, pasuni, flora si fauna alpina (capra ibex, caprioara, ursul brun, etc.).

In Grecia au fost create 2 parcuri naturale: Pind (45.000 ha) si Prespa (20.000 ha) si 17 rezervatii printre care si Muntele Parnas.

Germania imparte cu Belgia si Luxemburg asigurarea protectiei unor ecosisteme ce depasesc granitele tarilor respective. Alte pacuri bilaterale se afla intre Polonia, Cehia si Slovacia, ca si intre Polonia si Bielorusia, aceasta din urma adapostind in rezervatia de la Bialowieza cel mai mare efectiv de zimbri din Europa.

In Scandinavia, ca si in Marea Britanie exista pe langa rezervatii si parcuri naturale aflate in administrarea statului si arii controlate de organizatii nonguvernamentale sau rezervatii particulare.

Istoria ocrotirii naturii in tara noastra include mai multe etape:

Q     etapa preliminara , incheiata odata cu aparitia industrializarii. Integrarea armonioasa a comunitatilor umane in natura este demonstrata si de insemnele heraldice ale provinciilor romanesti, lucru accentuat si in scrierile carturarului Dimitrie Cantemir 'Istoria hieroglifica' sau 'Descrierea Moldovei';

Q     primele masuri legale sunt asociate declansarii regimului 'branistilor' (arii impadurite sau pasuni care nu pot fi utilizate liber de comunitate) si al monumentelor naturii (concept elaborat de Alexander von Humbold). Se constituie primele asociatii de protectia mediului;

Q     organizarea si fundamentarea stiintifica a protectiei mediului a marcat declararea multor arii ca rezervatii naturale, ca si o stare de emulatie, mai ales a clasei intelectuale spre cauza protectiei mediului;

Q     dupa 1940 - 1950, desi au fost declarate multe rezervatii, impactul antropic a degradat masiv calitatea mediului;

Q     dupa 1990 Romania a ratificat numeroase legi internationale, s-au reorganizat structurile cu atributii in domeniul protectiei mediului si s-au elaborat noi documente normative.

Q     dreptul mediului, in formula sa actuala isi are originea in documente care atesta inca din secolele al XV-lea si al XVI-lea preocuparea legiuitorilor pentru conservarea naturii.

PARCUL    NATIONAL RETEZAT

Pe teritoriu tarii noastre de pe litoralul Marii Negre si frumoasa lume a pasarilor din Delta Dunarii pana pe crestele semete ale Carpatilor romanesti putem admira fenomene geologice,cu urmele glaciatiei de odinioara, plantele si animalele rare si ocrotite, bucurandu-ne de neasemuitele peisaje incantatoare care prin salbaticia si originalitatea lor ne imprima un sentiment de dragoste pentru natura si ne formeaza o mare convingere, "ca trebuie sa o aparam" sa o lasam generatiilor viitoare intacta si nevatamata.

Acest mare "dar al naturii" este cuprins in numeroase rezervatii complexe, multe dintre ele Parcuri Nationale sau in devenire care au o mare valoare stiintifica si peisagistica.

Un astfel de "dar al naturii" este si Parcul National Retezat.

Parcul National Retezat reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din tara noastra situata in impunatorul masiv Retezat, inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO.

Maretia si frumusetea salbatica a masivului Retezat ies in evidenta cand il privim din tara Hategului, de unde putem distinge varfurile sale semete - Peleaga (2509 m) , Papusa (2502 m) si Retezatul (2485 m), acoperite cu zapada pana primavara tarziu si inconjurate de braul padurilor de conifere.

Infatisarea geografica a acestui masiv, constitutia lui geologica, peisajele de cea mai autentica salbaticie, bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunilor cuaternare (caldari, cercuri, iezere si morene), fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita.

Acest renumit Parc National a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha, fiind cuprins intre:confluenta Lapusnicului Mare cu Raul Mare, urmand cursul acestui afluent pana in lunca Berbinii. De aici hotarul urca si cuprinde zona calcaroasa a Stanuletiilor Mari (2050 m) apoi trece prin Saua Dragsanului pe care o urmeaza pana deasupra pragului glaciar de la cota 1413; apoi paraseste valea si suie pe coama Dragsanului pana in Vf. Buta (1977 m). Incepand cu acest varf, hotarul Parcului National urmeaza culmea Dragsanu - Papusa (2247 m), trece prin varful Custurii (2463 m) si se prelungeste pe culmea Gruniului pana in varful Gruniu (2362 m). De aici coboara direct in Valea Raului Barbat, la punctul Stana de Rau (1563 m), spre a urca pe versantul opus peste Custura Papusii pana la Vf. Mare (2416 m), de unde descinde de la Lacul Gales (1890 m)si traversand Valea Rea, Valea Pietrele si partea de jos a Culmii Stanisoara, ajunge la Vf. Retezat (2484m).

De aici coboara de-a lungul Scoabei Retezatului in Valea Gemenele unde se afla Casa laborator Gemenele. Pe Valea Pietrelor se poate admira statuia naturala "Decebal", identificata de profesorul dr. N. C. Buzescu.

In Parcul National Retezat intalnim 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci - Taul Negru 25,5 m si cele mai intinse din tara noastra - Lacul Bucura 10,9ha, Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcul National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia , devenind "paradisul lacurilor alpine" din Carpatii Romanesti.

In mijlocul acestui univers, drumetul rataceste dezorientat nestiind ce sa admire mai intai: frumusetea proportiilor, cadrul natural al marelui lac Bucur, masivitatea Taului Negru, intinderea de ape ale Zanoagei Mari, care umple fundul adanc al unui "gavan" agatat, frumusetea minunatului Tau al Tapului, inchis intre peretii inalti si ruinati; Galesul, rotund ca un disc, cu sclipiri de otel sau romantica asezare a Taului Gemenele, care impresioneaza atat de puternic prin cadrul sau salbatic, izolat, in mijlocul unei regiuni foarte putin frecventate.

Intre frumoasele si atragatoarele "Lacuri insirate" de pe valea superioara a Bucurei: Lia, Ana, Viorica, Florica si micutele dar splendidele "tauri agatate" (Taul Agatat, Taul Portii, Taul Rasucit, Taul Adanc) alegerea se dovedeste a fi extrem de dificila pentru orice turist.

Pentru a admira frumusetile si bogatiile florei si faunei Retezatului, trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare, de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata.

In aceasta zona intalnim gorunul si mojdreanul pe versantele insorite, iar fagul si carpenul pe versantele umbrite. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii cum ar fi mesteacanul, jugastrul, paltinul de camp si unii arbusti ca: paducelul, alunul.

Urmand malurile Raului Mare, putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini, iar la poalele versantilor, pana la Padisel, palcuri de nuc comun in stare submontana, fenomen rar intalnit in tara noastra.

De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia, pana la 1200 m altitudine, intalnim arboretele strabune de fag, urmate de padurile de molid, din care nu lipsesc palcuri de scorus, exemplare sporadice de mesteacan, paltin de munte, rachita, plopul tremurator, soc sau afinul.

In zona subalpina gasim asociatii de jepi care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m altitudine. Tot aici intalnim ienuparul pitic, arinul de munte, salcia pitica, precum si unii subarbusti ca: smardarul, merisorul, afinul, coacazul.

Primavara, dupa topirea zapezii, pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al branduselor de munte si al degetelului pitic. Mai tarziu infloresc sisineii de munte, ochii gainii, ciubotica cucului.

Odata cu sosirea verii, in pajistile alpine infloresc: cupa, sclipeti, vartejul pamantului, ghintura galbena. Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca: lana caprelor, iarba surzilor, ochii soricelului, galbenelele de munte.

Din aceasta bogatie a florei, cele mai rare sunt speciile endemice: bursuca, flamanzica, daria, firuta de munte.

Endemismele cele mai valoroase sunt in genul Hieracium (vulturica), reprezentat prin 27 de specii cu 51 varietati, toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine.

Fauna masivului Retezat este foarte bogata. Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul, iar in fagete caprioara. Aici traiesc si numerosi ursi, care isi duc viata in locuri greu accesibile, salbatice si prapastioase, marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vanturi, precum si jderii de copac. Animale ca: rasul, lupul, pisica salbatica, vulpea, viezurele, nevastuica, veverita si iepurele nu sunt prea numeroase in acest masiv.

Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este capra neagra. In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National.

Dintre pasari, cele mai numeroase populatii le formeaza cocosul de munte, ierunca si gainusa de alun.

Dintre pasarile rapitoare de zi, mai des intalnite sunt : uliul gainilor, soimul calator, vinderelul rosu, sorecarul comun, iar dintre speciile ocrotite amintim: acvila de stanca, hoitarul, vulturul sur, vulturul brun. Raurile sunt populate de pastrav.

In partea nord -vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica, cu o suprafata de aproximativ 2000 ha, unde langa lacul Gemenele, functioneaza un laborator alpin, unic in tara, reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea si varietatea aspectelor geologice, geografice, peisagistice,forestiere, floristice si faunistice din acest masiv.