RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI Calificare profesionala: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului

 

CONSERVAREA

RESURSELOR

ESTETICE

IN DELTA DUNARII

PRIN TURISMUL

ECOLOGIC

MEMORIU JUSTIFICATIV

Caracteristicile naturale si culturale deosebite ale Deltei Dunarii au constituit intotdeauna argumente puternice in favoarea includerii deltei pe lista zonelor cu un potential turistic ridicat.

Componentele principale ale peisajului din Delta Dunarii, cele aproape 400 de lacuri de diferite marimi, intinsele stufarii, padurile de stejar si frasin, dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin deltaic, conditiile de clima, care prin regimul termic ridicat ( temperatura medie anuala de 11 - 11,6 grade Celsius ), precipitatii mai reduse (350 - 450 mm / an ),durata mare de stralucire a soarelui ( 2300 - 2500 ore pe an ), favorizeaza practicarea turismului din primavara pana in toamna; potentialul cultural istoric cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria, Enisala ), elemente de etnigrafie si folclor; asezarile umane cu o infatisare si viata social - economica specifice deltei,confera acestui loc un potential turistic original si atractiv.

Diversitatea tipurilor de ecosisteme (terestre si acvatice) adaposteste o mare varietate de specii de vegetale si animale, unele de interes stiintific, altele pentru pescuit si vanat. Delta Dunarii este foarte importanta pentru pasari, in special pentru speciile periclitate. Astfel, aproape intreaga populatie mondiala de gasca cu gat rosu ierneaza in zona Complexului lagunar Razim - Sinoe si mai la sud, pana in Bulgaria. Pelicanul comun, estimat la 3.500 perechi cuibaritoare, are aici cea mai mare colonie din afara Africii, iar coloniile de pelican cret sunt printre putinele din lume.

O alta importanta atractie turistica o constituie bogatia in pesti a lacurilor, canalelor si braturilor Dunarii, atat pentru iubitorii de pescuit sportiv cat si pentru preparatele deosebite pe care localnicii le stiu gati din acestea.

Delta Dunarii este totdeauna un imens spatiu de liniste si tacere, pe care multi turisti din tara si din strainatate, martori activi ai unei vieti trepidante il cauta si pentru a-si reimprospata fortele fizice si psihice. Delta Dunarii ofera posibilitatea practicarii turismului stiintific prin organizarea de programe turistice de observare a unei anumite componente a mediului sau programe turistice de studiu a acestor componente ( programe organizate de universitatii, institutii de cercetare in colaborare cu agentiile de turism).

Din punct de vedere turistic, delta reprezinta o atractie pentru turisti nu numai prin bogatia floristica si faunistica, si prin peisajul deosebit, ci si prin specificul arhitectural, cultural si spiritual al locuintelor ei. Conditii specifice in Delta Dunarii, determinate de izolare, accesibile numai pe ape, ocupatiile traditionale si mozaicul etnografic fac ca asezarile umane de pe teritoriul Deltei Dunarii sa constituie unul din obiectivele turistice ale Deltei Dunarii.

In aceasta lucrare am urmarit parcurgerea unor trasee turistice in Delta Dunarii, tipurile de turism din delta si masurile de conservare a resurselor estetice din delta prin turismul durabil.

Capitolul 1

DELTA DUNARII - REZERVATIA BIOSFEREI

Delta Dunarii (anexa nr.1) este un paradis natural si se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip.

Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii are o suprafata totala de circa 5800 km patrati , pozitia sa geografica fiind delimitata de urmatoarele coordonate : 28 grade 10' 50'' longitudine estica ( Cotul Pisicii ) si 28 grade 42' 45'' longitudine vestica ( Sulina ) ; 45 grade 27' latitudine nordica ( bratul Chilia , km 43 ) si 44grade 20' 40'' latitudine sudica ( Capul Midia).

Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico - geografice deosebite atat din punct de vedere morfologic cat si genetic: Delta Dunarii propriu - zisa, complexul lagunar Razim - Sinoie, litoralul Marii Negre, pana la izobala de 20 metrii, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii si cu zona inundabila Isaccea - Tulcea precum si saraturile Murighiol -Plopu. Limita continentala a rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre.

Delta Dunarii propriu - zisa este cea mai mare componenta a rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4178 km patrati, din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei, adica 3446 km patrati, reprezinta circa 82 %, restul, de circa 732 km patrati fiind situata pe partea stanga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acesteia, in Ucraina. Pastrand caracteristica deltelor, Delta Dunarii este o regiune plana cu inclinare mica de la est la vest din care apar mai pronuntate campul Chiliei, grindul continental Stipoc si grindurile marine Letea si Caraorman. Principalele categorii morfologice sunt reprezentate de :   

- grindurile mrine

- grindurile fluviale

- campuri continentale

- terenuri mlastinoase

- lacurile

- garlele si canalele

- bratele Dunarii

Complexul lagunar Razim - Sinoie, a doua componenta a rezervatiei, este situat in sudul Deltei Dunarii si ocupa o suprafata totala de circa 1015 km patrati, din care suprafata lacurilor este de 863 km patrati. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara ocupata initial de apele marii si care a fost compartimentata ulterior, prin formare de cordoane si grinduri.

Dunarea maritima este o alta componenta a rezervatiei dispusa intre Ceatalul Ismail si limita vestica a rezervatiei - Cotul Pisicii, intre milele Mm 43 - Mm 74, reprezinta de fapt un tronson al Dunarii maritime ce se intinde intre gura bratului Sulina si Braila.

Zona inundabila Isaccea - Tulcea este situata in amonte de municipiul Tulcea, delimitata de bratul Tulcea, fluviul Dunarea si dealurile horstului dobrogean. Zona are aspectul unei depresiuni avand cotele conturului superioare celor din interior. Suprafata totala a complexului este de 91, 7 km patrati si are o forma alungita cu dimensiunea maxima pe directia fluviului Dunnarea, circa 22 km. Latimea zonei este cuprinsa intre 2 si 5, 8 km.

Zona Saraturi - Murighiol, este zona situata intre localitatile Murighiol si Plopu, fiind delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud de soseaua Plopu - Murighiol si la vest si nord de dealurile Murighiolului. Lacul Saraturi este situat pe terasa Dunarii, are o lungime de 2 km si o latime maxima de 500 de metrii. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloruro - sulfatic, caracterizate prin marea bogatie de zooplancton si fitoplancton. Lacul atrage o avifauna caracteristica inclunzand singura colonie de pescarusi mediteraneeni din zona.

Clima preponderent continentala este supusa modificarilor sub influenta suprafetelor extinse acoperite de vegetatie acvatica si de mlastina si a vanturilor predominante din nord - est. Precipitatiile anuale medii variaza intre 400 - 450 mm in vest si 300 - 350 mm in est. Temperatura medie anuala este de 11, 0 - 11, 4 grade Celsius si respectiv de 22, 0 - 23, 5 grade Celsius.

Fluviul Dunarea are un bazin hidrografic de 805. 300 km patrati , fluxul total al fluviului cca 6. 300 m cubi pe secunda in medie, se varsa in Delta Dunarii putin mai sus de Tulcea, unde fluxul se ramnifica in bratele Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe. Aceste brate transporta respectiv 60 %, 21 % si 19 % din fluxul total cand fluxul se afla la cotele inferioare si 72 %, 11 % si 17 % la cotele superioare.

Predomina solurile fluviale ( 36, 5 % ) si solurile nisipoase ( 17, 5 % ) .

Fauna in Delta Dunarii : (anexa nr. 2)

Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, multe din ele fiind unice in lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian.

Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii cosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci.

In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul. O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitor al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.Trebuie sa precizam ca in Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. Este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie.

Exista 3 mari categorii de vegetatie in Delta Dunarii : vegetatie acvatica, asociata cu mlastinile cu stuf si apele deschise, zonele de pasuni si in al treilea rand, padurile. Acestea includ paduri de salcii din zona fluviala si padurile de uscat, de pe dunele de nisip din zona de Coasta.

Vegetatia biosferei cuprinde la fel de multe si interesante specii de plante - peste 1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Aici cresc plante cataratoare de origine
mediteraneana, lianele formand galerii ce dau senzatia de paduri tropicale. Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri sau frasini pufosi (considerati o raritate botanica). Grindul Erenciuc, situat in sudul lacului
cu acelasi nume, gazduieste singura padure naturala de arini din Delta Dunarii, loc de cuibarit pentru vulturul codalb.

Delta Dunarii : Paduri - monumente ale naturii :

Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.

Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt asemanatoare celor de mai sus.

Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

Delta Dunarii adaposteste un numar mare de pasari salbatice care ierneaza aici ( gasca cu gat rosu, mari colonii de cormorani mici, pelicani albi si starci ), pasari migratoare (pelicanul cret, gasca mai mica cu piept alb, vulturul codalb ). Populatia de pasari a Deltei Dunarii depaseste cu mult 2 milioane. In Delta Dunarii se gasesc mamifere ca : iepurii, vulpile, caprioarele, mistretii, nurcile, vidrele, reptilele si amfibienii. Populatia piscicola cuprinde 75 de specii de pesti dintre care 44 sunt de apa dulce, restul migrand dinspre Marea Neagra spre Dunare pentru reproducere ( sturionul, crapul, salaul, platica, stiuca, bibanul, babusca, carasul ).

Delta Dunarii - Rezervatii naturale :

In 1990 intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

I. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12. 000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

II. Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantul Gheorghe pe cca 21. 000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, traversate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.

III. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continuua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4. 000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.

In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2. 500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1. 625 ha), Caraorman (2. 250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha).

Capitolul 2

RESURSELE ESTETICE ALE DELTEI DUNARII

Potentialul turistic al Deltei Dunarii

Ca si regiuni dezvoltate din punct de vedere turistic putem mentiona Delta Dunarii care dispune de un bogat potential turistic.

Delta Dunarii si implicit RBDD constituie una dintre cele mai importante regiuni turistice din Romania, prin originalitatea peisajului complex (relif, apa, vegetatie, fauna, populatie si asezari umane ) care a atras, incepand cu precadere in a doua jumatate a secolului XX numerosi turisti pentru cunoastere si recreere. Originalitatea potentialului turistic constituie o marca reprezentativa pentru produsul turistic al Romaniei promovat pe piata turistica interna si externa, nu totdeauna la nivelul acestuia.

Noul statut al Deltei Dunarii dupa anul 1990, de Rezervatie a Biosferei, zona Ramsar si Teritoriu inclus pe Lista Patrimoniului Mondial Cultural si National a necesitat o reorientare si o reorganizare a activitatilor turistice, in contextul protectiei si valorificarii durabile a resurselor naturale regenerabile.

Delta Dunarii inzestrata cu resurse turistice naturale si antropice variate poate satisface prin formele de turism practicate, cerintele diverse din primavara si pana in toamna. Intre valentele potentialului turistic al Deltei Dunarii mentionan : valoarea peisagistica, estetica si recreativa a deltei, valoare determinata in formarea motivatiei turistice; calitatile unor factori naturali de cura, inclusiv ale bioclimatului; existenta unor conditii care genereaza forme de turism specifice ( complexele lacustre si stufarisurile ca resurse specifice si cinegetice ); rolul cognitiv al unor elemente specifice care au avut un rol hotarator in declararea deltei ca rezervatie a biosferei.

Trasee turistice acvatice

Traseul nr. 1 :

Tulcea - Canal Mila 35 - Garla Sireasa - Garla Sontea - Canal Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Lebada - Maliuc - bratul Sulina - Tulcea.

Traseul nr. 2

Tulcea - Victoria - Canal Litcov - Canal Crisan - Caraorman - Lebada - Maliuc - bratul Sulina -Tulcea.

Traseul nr. 3 :

Tulcea - Maliuc - Canal Crisan - Caraorman - Canal Caraorman - Lacul Puiu - Popas Rosu - Lacul Rosu - Lacul Rosulet - Imputita - Canalul Bursuca - Sulina - Bratul Sulina - Tulcea.

Traseul nr. 4 :

Murighiol - Canal Dunavat - Canalul Dranov - Golf Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei.

Traseul nr. 5 :

Jurilovca - Gura Portitei.

Traseul nr. 6 :

Lebada - Dunarea Veche - Canal Eracle - Garla Lopatna - Canal Lopatna - Trei Iezere.

Traseul nr. 7 :

Lebada - Dunarea Veche - Canal Megearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Lebada.

Traseul nr. 8 :

Tulcea - Canal Mila 36 - Canal Sireasa - Canal Sontea - Canal Razboinita - Canal Stipoc - Canal Pardina - Chilia Veche.

Traseul nr. 9 :

Chilia Veche - Bratul Babina - Bratul Cernovca - Canal Sulimanca - Lac Merheiul Mic - Lac Merhei - Lac Matita - Lac Babina - Canal Radacinoasele - Canal Pardina - Chilia Veche.

Traseul nr. 10 :

Sfantul Gheorghe - Canal Zaton - Canal Buhaz - Canal Palade - Canal Crasnicol - Bratul Sfantul Gheorghe - Sfantul Gheorghe.

Traseul nr. 11 :

Sulina - Canal Cardon - Canal Sfistofca - Periprava.

Traseul nr. 12 :

Sulina - Canal Cordon - Golful Musura - Bratul Stambului Vechi - Bratul Chilia - Periprava.

Traseul nr. 13 :

Uzlina - Lac Uzlina - Lac Isac- Canal Isac 3 - Garla Perivolovca - Bratul Sfantul Gheorghe - Uzlina cu extensia : Lac Uzlina - Lac Isac - Canal Isac 2 - Canal Litcov - Canal Ceamurlia - Canal Crisan - Bratul Sulina - Crisan.

Traseul nr. 14 :

Jurilovca - Gura Portitei - Lac Golovita - Canal V - Lac Sinoe - Cherhana Periboina - Cetatea Istria - Canal II - Lac Zmeica - Lac Golovita - Jurilovca.

Traseul nr. 15 :

Tulcea - Bratul Sulina - Canal Mila 22 - Garla Sontea - Dunarea Veche - Mila 23.

Traseul nr. 16 :

Crisan - Dunarea Veche - Canal Bogdaproste Lac Bogdaproste - Lac La Amiaza - Lac Trei Iezere - Garla Lopatna - Canal Eracle - Dunarea Veche - Mila 23.

Traseul nr. 17 :

Sulina - Canal Bursuca - Canal Rosu - Canal Imputita - Lac Rosulet - Cherhana Rosulet - Lac Rosu - Lac Puiu - Canal Mocansca - Lac Erenciuc - Bratul Sfantul Gheorghe - Sfantul Gheorghe.

Traseul nr. 18 :

Sulina - Canal Bursuca - Canal Imputita - Cordon Litoral - Canal Tataru - Sfantul Gheorghe.

Traseul nr. 19 :

Lac Casla - Garla Somova - Lac Potica - Lac Parches - Lac Telincea.

Trasee turistice terestre

(anexa nr. 3, nr. 4)

Traseul D1

Letea - C.A. Rosetti - Padurea Letea - Lac Nebunu si retur.

Traseul D2

Sfistofca - C.A. Rosetti - Lac Nebunu si retur.

Traseul D3

Caraorman - Padurea Caraorman - Lac Erenciuc si retur.

Traseul D4

Murighiol - Lac Saraturi si retur.

Traseul D5

Uzlina - Lac Uzlina si retur.

Traseul D6

Tudor Vladimirescu - Garla Sireasa si retur.

Traseul D7

Nuntasi - Cetatea Histria - Lac Sinoe si retur.

Capitolul 3

TIPURI DE TURISM DIN DELTA DUNARII

In Romania, in anul 1990, odata cu declararea, Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, a fost infiintata si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, avand ca scop, administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD. precum si conservarea si protectia patrimoniului natural existent, promovariiutilizarii durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervatiei; reconstructia ecologica a zonelor degradate de impactul activitatilor umane.

Tipurile de turism din RBDD sunt : balneo - climatic ( practicat pe litoralul deltaic ), turism stiintific ( cercetare, informare ), sportiv ( vanatoare, pescuit ), de agrement, educativ pentru tineret.

Caracteristicile geografice si indeosebi clima, hidrografia, relieful, creeaza conditii pentru practicarea turismului balneo - climatic, pe litoral, de la Sulina pana la Capul Midia ( plajele de la Sulina, Sfantul Gheorghe, Gura Portitei ) cat si in delta si in RBDD ( lacurile Istria, Nuntasi, Tuzla ). Componentele acestei forme de turism balnear sunt : baia de aer, cura de aerosoli naturali, baia de nisip si baia de mare.

Declararea Deltei Dunarii ca rezervatie a biosferei, prin caracteristicile peisagistice, a speciilor de plante si animale care ii confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita cu valoare de patrimoniu natural national si universal a dus la intensificarea turismului stiintific, cu deosebire dupa anul 1993. In sprijinul celor ce practica turismul stiintific si a celorlalte categorii de turisti, functioneaza Centrul de Informare si Documentare Ecologica, la Crisan, Sulina, si Tulcea si Complexul de Educatie Ecologica de la Uzlina.

Pescuitul sportiv este o forma de turism deosebit de atractiva pentru turistii romani si straini, generata de bogatia piscicola a deltei, in perioadele si arealele stabilite de institutiile abilitate.

Vanatoarea sportiva se organizeaza in conformitate cu prevederile '' Legii fondului cinegetic si a protectiei vanatului '' publicata in septembrie, 1996, in arealele de vanatoare ale RBDD.

Stabilirea locurilor si conditiilor de desfasurare a activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv ca si emiterea autorizatiilor privind desfasurarea activitatilor de turism de catre persoane fizice sau juridice pe teritoriul RBDD, intra in atributiile ARBDD. Fondurile de vanatoare sunt concesionate Asociatiei de Vanatoare si Pescuit Sportiv.

Capitolul 4

INFRASTRUCTURA TURISTICA

(anexa nr. 5)

Infrastructura turistica este gradul de dotare si dezvoltare turistica la nivelul RBDD, este dat de baza tehnico-materiala a turismului : mijloace de transport, capacitati de cazare, alimentatie publica, mijloace si dotari destinate sa asigure practicarea activitatilor mentionate.

O prima conditie in promovarea si asigurarea activitatilor turistice o constituie capacitatea de cazare, alimentatie si formele de agrement.

In privinta capacitatii de cazare se remarca o crestere a numarului de unitati de cazare de la 24 in anul 1998 la 120 in 2004, cu un total de 3.436 de locuri ( inclusiv municipiul Tulcea), in hoteluri, vile,cabane, moteluri, campinguri, tabere pentru elevi, sate de vacanta,bungalowuri, pensiuni urbane si rurale, navale etc.

In afara de municipiul Tulcea, capul de pod al deltei - unde sunt concentrate cele mai multe hoteluri (Delta, Egreta, Select, Europolis, Rex, Casa Albastra, etc) mai mentionam :

Murighiol : Complex Pelican cu vile, motel si casute, Hotel Halmaris si pensiunea Morena

Gura Portitei : vile si sat de vacanta

Uzlina :Complex Cormoran cu hotel, vile, pensiunea Tamarin

Rosu : vile, bungalowuri

Crisan : cu mai multe pensiuni printre care :Cherhana, Delia, Maria, Nufarul, Oprisan, Vital, Hotel Sunrise

Dunavatul de jos : Hotel Egreta, pensiunile Casa Verde, Delta

Mila 23 : pensiunile La Vica, Grig

Sfantul Gheorghe : Complexul Anonimul pentru actiuni culturale, hotel, pensiuni : Mareea, Cristina

Sulina : hotel, pensiuni : Jean Bart, Coral

Alte localitati ce sunt dotate cu hoteluri, vile si pensiuni pentru turisti sunt : Vulturu, Gorgova, Chilia Veche, Periprava, Matita, Holbina.

Asa cum s-a mentionat, o importanta a turismului o constituie si navele - cazare care incepand cu ATBAD si ,, For 10 years togheter in the Danube Delta" sub auspiciile societatii Danube Delta Tours s-au alaturat Miraj tour SRL, Liscam Tour, Delta Cronos, Ibis Tour, Pelican Tour, etc, toate acestea cu capacitatea de cazare intre 10 si 20 de locuri ce asigura confort si masa la niveluri de 3 -4 stele.

Putini sunt cei care stiu ca prin diversitatea sa biologica Delta Dunarii insumeaza nu mai putin de 32 ecosisteme diferite, 1668 specii de plante ( de la paduri de stejari la nuferi), 3864 specii de fauna salbatica din care 160 pesti ( dintre care cei mai faimosi sunt sturionii, chefalii si scrumbiile) si 325 pasari ( printre cele mai cunoscute fiind vulturul plesuv, pelicanul, lebada cantatoare, cocorul, cormoranul, egreta). Este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa (in 1990) de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosferei.

Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului "Omul si Biosfera" - MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO.

"Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei' (Geo Bogza).

Este un capat de lume original, unic in felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza."

Capitolul 5

MASURI DE CONSERVARE DURABILA A RESURSELOR ESTETICE

Generalitati despre turismul din Romania

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a secolului XX. Acesta se datoreaza preoponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor.

In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera natura.

Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortarete medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. De asemeni, Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate "Micul Paris", cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza.

Mai mult decat atat, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate conform standardelor occidentale.

Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru drumetii pe traseele turistice ce strabat Carpatii romanesti - un lant de munti primitori in toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite iubitorilor de sporturi de iarna.

Castelul Bran :

Castelul Bran se situeaza la mai putin de 30 km de Brasov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care leaga Brasovul de Campulung Castelul Bran este construit pe o stanca, intr-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adaposteste in acest moment muzeul Bran, muzeu ce se intinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri, iar in curtea castelului se afla un mic muzeu al satului, cu case traditionale din regiunea culoarului Rucar-Bran

Arcul de Triumf (Bucuresti) Litoralul Marii Negre

Cabana in Zona Fagarasului    Castelul Bran (vedere din sud)

Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romania este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume.

Evaluarea industriei turistice romanesti indica faptul ca turismul poate deveni una din industriile de export puternice ale Romaniei, care va concura efectiv cu alte tari. Turismul romanesc este privit, de altfel, ca un obiectiv si mijloc al dezvoltarii economico-sociale de ansamblu, in contextul politicii nationale de progres si de integrare in structurile europene.

Dezvoltarea-cadru a produsului turistic al Romaniei urmareste trei directii principale: realizarea unui produs turistic nou, de nivel international, bazat pe valori turistice culturale, cu precadere in zonele montane; modernizarea produsului turistic al statiunilor de pe litoral si al statiunilor balneare; dezvoltarea ofertei turistice interne in concordanta cu specificul local si regional.

Cu prioritate se are in vedere imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in zonele care sunt cele mai cunoscute turistilor straini si romani si unde exista, in general, facilitati turistice si infrastructura. Este vorba, intre altele, de extinderea structurilor turistice in Bucuresti - modernizarea celor existente si dezvoltarea de noi structuri pentru turismul de afaceri si cel pentru agrement; modernizarea statiunilor Mamaia si Neptun de pe litoralul romanesc pentru turismul international si intern si dezvoltarea turistica a orasului Constanta; modernizarea si dezvoltarea ofertei turistice a zonei Brasov/Sinaia pentru sporturi de iarna si turism estival; dezvoltarea regiunii Nordului Moldovei, care include judetele Suceava, Neamt si Iasi, ca un produs turistic integrat, cu adresabilitate pentru turismul cultural; dezvoltarea turismului cultural si montan din Maramures, regiune cu traditii rurale, peisaje frumoase si biserici din lemn, precum si a statiunii Borsa, cu potential pentru sporturile de iarna; dezvoltarea ofertei turistice in regiunea Sibiu pentru turismul cultural, circuite turistice si excursii de o zi in regiunea Brasov; amenajarea zonei montane - Muntii Fagaras pentru dezvoltarea drumetiei.

Litoralul Marii Negre :

Aceasta este cea mai importanta zona turistica, considerand numarul mare de turisti romani si straini. 'Riviera' romaneasca, cu o lungime de 50 de km, facuta dintr-un lant continuu de 16 statiuni (unele dintre ele balneoclimaterice), in afara de cele sase cele mai cautate: Mamaia, Eforie Nord, Costinesti (statiunea tineretului), Neptun (locul de vacanta preferat al lui Ceausescu), Olimp, Venus, 2 Mai, toate construite dupa 1960. Turistii pot vizita si vestigiile celor trei colonii fondate de greci aici in secolele 7-6 inainte de Hristos: Histria in nord, Tomis in centru (in zilele noastre Constanta, cel mai important port la Marea Neagra a Romaniei si care gazduieste un impozant muzeu arheologic) si Callatis (in prezent orasul Mangalia), cat si monumentul de la Adamclisi (aflat la circa 100 km vest de litoral). In afara de factorii de cura obisnuiti, exista aici lacuri naturale cu namol. Lacul Techirghiol este cel mai apreciat si cateva sanatorii au fost construite in jurul lui.

Practicarea ecoturismului

Ecoturismul, este ca atare nemijlocit legat si dependent de existenta naturii cat mai putin modificata de om si de aceea este considerat un instrument important pentru conservarea ei.

Desi este noua, specialistii considera ca s-a abuzat de aceasta notiune, folosindu-se prea des si cu explicatii diferite. Astazi tot mai multi sunt adeptii ideii ca turismul pasiv, chiar daca nu dauneaza mediului inconjurator, nu poate fi considerat ecoturism.

Ecoturism inseamna atunci cand omul intra in contact direct cu natura, o percepe, o intelege, o apreciaza si in final invata sa o respecte si sa o protejeze.

Ecoturismul este forma ideala de turism, catre care trebuie indrumati si incurajati sa se indrepte toti vizitatorii deltei noastre.

Prin practicarea acestei forme de turism se realizeaza pe deplin unul din principalele obiective ale RBDD, acesta de a contribui activ la educarea vizitatorilor in spiritul cunoasterii si protejarii naturii.

Ecoturismul este deci perceput ca o calatorie spre zone naturale relativ nederanjate in scop de placere, studiu sau recreere.

Este o calatorie care priveste flora, fauna, geologia si ecosistemele dintr-o zona in aceasi masura cu

oamenii care traiesc aici, si cultura si obiceiurile acestora.

Conform acestor principii, procesul de implementare a ecoturismului in Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii a inceput in 1991, prin marcarea intregii suprafete a Deltei cu peste 3.000 de panouri

si semne (limitele externe ale rezervatiei, limitele zonelor strict protejate si a zonelor tampon,

traseele turistice, zonele pentru sporturi, zonele de campare).

Deoarece zonarea teritoriului Deltei a avut loc dupa declararea ei ca Rezervatie a Biosferei, o

zonare a suprafetelor propice pentru activitati de turism si ecoturism intr-o zona protejata era de

asemenea necesara.

In concordanta cu criteriile de evaluare a potentialului turistic a zonelor din delta -

accesibilitate, resourse turistice, facilitati de cazare, conditii naturale nepoluate si posibilitati pentru investitii viitoare, au fost determinate 9 zone turistice pe teritoriul rezervatiei, care au inclus 7 trasee turistice. Doua dintre motivele principale pentru aceasta zonare au fost acelea de a reduce impactul negativ al turismului si de a obtine un control mai bun al activitatilor desfasurate de touroperatori.

In 2002, numarul traseelor turistice autorizate a fost suplimentat pentru a veni in intampinarea

cerintelor generate de o mai mare dezvoltare a ofertei turistice pentru Delta Dunarii. Numarul total

al traseelor turistice in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este in prezent de 19 trasee acvatice si 7 trasee terestre

Masuri luate de ARBDD pentru implementarea ecoturismului:

Trasee turistice pentru pasionatii de ornitologie

. 10 trasee turistice in interiorul Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim Sinoe.

Poteci de invatare /vizitare

. 3 poteci de invatare / vizitare in zona C.A.Rosetti

. 1 poteca invatare / vizitare in zona Caraorman

Ghiduri pentru operatorii turistici:

. Reguli

. Restrictii

. Ghiduri pentru un turism ecologic

Program de monitorizare a activitatii turistice:

. Evaluarea fluxului turistic

. Chestionare de opinie

Materiale pentru educatie ecologica:

. Brosuri

. Pliante

. Filme documentare

Materiale de informare turistica:

. Ghiduri turistice

. Pliante

Studii pentru implementarea ecoturismului rural:

. Proiect pilot in C.A.Rosetti

Organizatii/institutii cheie care contribuie la dezvoltarea si managementul turismului in RBDD:

o Companii turistice / touroperatori

o Ministerul Transporturilor si Turismului

o Autoritatile locale

o Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

o Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii

o ANTREC si alte asociatii turistice locale si nationale

o Programe /fonduri internationale

Impactul social si economic

In concordanta cu noul statut de protejare a Deltei Dunarii, toti actorii implicati in

administrarea si protejarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt in cautarea unui mod intelept de a armoniza interesele economice cu cele pentru conservarea si protectia mediului.

Elaborarea principiilor pentru o dezvoltare durabila, adaptata la zonele umede ale deltei,

schitarea si elaborarea facilitatilor pentru un turism ecologic precum si implicarea localnicilor in

furnizarea de servicii turistice prin implementarea unui turism rural, ar trebui sa duca la beneficii

egale pentru natura, turisti, tour-operatori si populatia locala.

Cu toate ca Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a devenit din ce in ce mai atractiva ca

destinatie turistica atat pentru turistii romani, cat si pentru cei straini, populatia locala si natura deltei nu beneficiaza inca de pe urma practicarii ecoturismului la intreaga sa capacitate.

O mare parte a serviciilor turistice si a pachetelor turistice este furnizata in Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii de catre companii de turism inregistrate in Tulcea sau in alte orase ale

Romaniei. De cele mai multe ori, aceste companii folosesc de obicei propriile mijloace de transport, cazare si facilitati pentru desfasurarea activitatile turistice. O parte semnificativa a venitului obtinut din valorificarea resurselor turistice este astfel directionata spre companii de turism situate in afara Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Doar cateva dintre companiile turistice apeleaza la serviciile turistice locale pentru intregul

pachet turistic sau anumite parti ale acestuia. Aceste companii organizeaza pachete turistice in Delta Dunarii bazate pe cazare la localnici, uneori in mai multe sate, in timp ce altele ofera mese

traditionale in pensiuni locale.

Dezvoltarea turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, inregistrata in ultimii ani, a

afectat totusi si turismul rural. Un numar tot mai mare de pensiuni si gospodarii situate in satele din

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ofera acum servicii turistice precum cazare si masa, plimbari cu barca, activitati recreative.

Cazarea la localnici este preferata in special de catre pescari, vanatori sau acei turisti care vin

la Sulina sau Sfantu Gheorghe pentru plaja. Lipsa publicitatii si a informatiilor despre posibilitatile

de cazare fac ca o mare parte a pensiunilor rurale si a gospodariilor sa depinda de cunostinte,

prieteni, clienti fideli si recomandarile acestora. Ultima initiativa de realizare a unui "Ghid turistic al judetului Tulcea" care cuprinde toate categoriile de furnizori de servicii turistice impreuna cu

ofertele acestora va avea un impact important asupra unor astfel de furnizorilor locali.

Unul dintre aspectele care merita mentionate este acela ca toate pensiunile nou construite au

strictul necesar de facilitati sanitare (bai, grupuri sanitare, apa calda) in timp ce gospodariile inca

ofera "doar" toalete uscate, lavoare si dusuri de vara.

Arhitectura speciala a caselor din Delta Dunarii a dat posibilitatea localnicilor sa cazeze

turisti in casele lor, fara prea multe investitii. Aproape toate gospodariile din Delta Dunarii sunt

alcatuite din doua cladiri principale - una in care locuieste familia si una separata - de obicei numita "casa curata" sau "casa de oaspeti". Timp de foarte multi ani locuitorii Deltei Dunarii au gazduit turisti fara sa aduca prea multe imbunatatiri conditiilor de trai si/sau de cazare. Numai in ultimii ani patrunderea civilizatiei urbane si a tehnologiei, cerintele turistilor pentru ceea ce inseamna pentru ei standarde "minime" si un venit mai bun au determinat locuitorii Deltei Dunarii (in special ultimile generatii) sa-si imbunatateasca standardele de viata si sa investeasca pentru a oferi turistilor conditii mai bune.

Ca si in trecut, motivatia de a gazdui turisti in propriile case este aceeasi pentru toti: sa castige

bani si sa creasca venitul familiei. In functie de situatia familiei, banii castigati sunt reinvestiti in

imbunatatirea ofertei turistice (extinderea locurilor pentru cazare, cumpararea de barci), sunt folositi la plata taxelor scolare ale copiilor lor (liceu sau facultate) sau doar sa acopere cheltuielile zilnice de trai, cand nu exista alte venituri.

La nivelul comunitatii se observa cateva schimbari vizibile, reflectand dezvoltarea economica

si sociala. Cateva case au imbunatatiri, s-au extins, modernizat, avind toate facilitatile sanitare

precum si mijloace de comunicare si informare (telefoane fixe si mobile, computere, internet,

televiziune prin cablu si asa mai departe).

Exista totusi si un efect negativ al acestei dezvoltari economice si sociale a comunitatilor

deltei: comunitatile locale tind sa-si piarda identitatea specifica, traditiile si arhitectura pentru a

atinge criteriile cerute pentru obtinerea unor preturi mai mari ale serviciilor lor in timp ce cultura si

traditiile lor ca atractii turistice sunt lasate in urma!

Vizitarea RBDD va contribui la constientizarea faptului ca resursele naturale nu sunt nelimitate si de aceea ele trebuie folosite rational, asigurand astfel o dezvoltare durabila. Relatia dintre turism si mediu trebuie dirijata astfel incat sa ramana stabila pe termen indelungat.

Parcurgerea unei poteci de invatare este considerata ,, Abecedarul " ecoturismului. Prin referire la abecedar, nu inseamna ca ele sunt destinate numai copiilor. Niciodata nu este prea tarziu sa inveti sa descoperi lumea si sa o intelegi.

Potecile de invatare sunt itinerare terestre sau acvatice de o lungime nu prea mare, de 1 -2 ore, pe care le poti parcurge singur sau in grupuri mici (4 - 6 persoane) si unde din loc in loc exista amplasate panouri care explica ceea ce se poate vedea pe parcursul traseului potecii.

Pe teritoriul RBDD urmeaza sa se realizeze astfel de poteci de invatare, de a caror localizare agentul ecolog trebuie sa stie pentru a-i informa pe turisti si eventual sa-i insoteasca.

Pentru a face aceasta calatorie mai atractiva si in final mai utila, agentul ecolog pe langa explicatiile care le gaseste pe panourile expuse este bine sa se inarmeze cu ,,povestioare'' deosebite despre plante sau animale pe care le pot vedea aici, despre obiceiurile localnicilor, povestioare pe care le pot afla chiar de la acestia.

Principiile pentru un turism durabil :

Conservarea mediului

Evitarea supraconsumului si reducerea deseurilor

Respectarea specificului local

Studiu de impact

Implicarea localnicilor

Consultarea localnicilor

Practicarea turismului durabil

Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait in deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu-si existenta din pescuit, cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului.

Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns intr-adevar in paginile unui reportaj din revista National Geographic.

Daca va opriti intr-un sat de pe malul apei, veti descoperi pescarii gatindu-si propria versiune a borsului rusesc la foc in aer liber. Cei care au gusturi mai rafinate pot incerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi insotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot, in restaurantele din Tulcea sau Sulina. Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie in Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere.

Turismul in spatiul rural apartine in mod special acestui tip de turism. Spatiul rural prezinta posibilitati de practicare a doua tipuri de turism de recreare: turismul practicat in vacante si turismul periodic. Daca primul se inscrie in istorie de mult timp, cel de-al doilea a rezultat din evolutia recenta a modului de ocupare a timpului liber. Progresele obtinute de transport si ridicarea nivelului de trai au favorizat plecarile pentru doua sau trei zile la sfarsitul fiecarei saptamani. Fenomenul s-a dezvoltat an timp si a dus la dezvoltarea asa-numitului turism "proximite ''.

Spatiul rural este deja un receptor important in materie, potentialul sau ramanand in continuare cu multe posibilitati de exploatare.

Tipologia formelor de turism specifice mediului rural este extrem de diversa in tarile cu traditie in domeniu (Franta, Elvetia, Irlanda, Austria, Germania s.a.). Individualizarea ei se realizeaza prin orientarea deliberata a pietei spre anumite oferte turistice si segmentarea clientelei in acord cu aceasta. Astfel, pot fi avute in vedere forme de turism, precum: turismul de agrement, cultural, scolar, sportiv, de reuniuni si conferinte, ecologic, de promenada, fluvial, de sanatate, religios, agroturismul s.a. In realitate aceste forme apar frecvent in maniera difuza cu tendinte de intrepatrundere .

Agroturismul. Necesita zone rurale modificate de om in care sectorul primar (agricultura, cresterea animalelor, activitati forestiere, .) este foarte evident. Acest tip de turism include cazare, administrare de alimente si bauturi si ale servicii suplimentare oferite de un agricultor sau un taran.

Agroturismul este, deci, activitatea de primire si ospitalitate realizata de intreprinzatorii agricoli individuali sau asociati precum si de familiile lor utilizand propria intreprindere(gospodarie, exploatatie) sau una inchiriata astfel incat activitatea desfasurata sa fie intr-un raport de complementaritate cu activitatile aferente cultivarii terenului, silviculturii si cresterii animalelor, acestea trebuind sa constituie si in continuare activitati principale.

Activitatea de agroturism reprezinta o activitate economico-sociala complexa desfasurata de producatorul agricol din zona rurala, in cadrul gospodariei sale in scopul obtinerii unor venituri suplimentare necesare lui si familiei sale.

Activitatea desfasurata, care poate sa cuprinda cazarea, alimentatia, agrementul s.a. constituie un tot unitar care defineste produsul agroturistic. In acest sens este obligatoriu sa se asigure o corelatie corespunzatoare intre calitatea dotarilor, a echipamentului si aspectul general al spatiilor de cazare cu cele pentru alimentatie si agrement.

Problema definirii unui anumit tip de vacanta rurala este dificila intrucat insusi turismul rural nu poate fi definit printr-un anumit tip de vacanta, numarul variabilelor implicate in definirea sa este relativ mare, implicand, printre altele, intensitatea practicarii, localizarea, gestiunea, integrarea in comunitate etc. In plus, inclusiv in domeniul activitatilor turistice, intervine conceptul de continuitate. Numeroase tipuri de vacanta si de activitati se preteaza la fel de bine la tara, ca si la oras. Turistii pot avea in aceeasi zi activitati specific urbane sau rurale.

ANTREC este o organizatie neguvernamentala, apolitica, membra a Federatiei Europene de Turism Rural - EuroGites. ANTREC a fost infiintata in 1994 si are 28 de filiale judetene, un numar de 3000 de membri - proprietari de pensiuni turistice si agroturistice dar si mesteri populari.  

ANTREC Romania, prin toate actiunile pe care le initiaza la nivel national, promoveaza turismul rural si agroturismul ca forme de turism responsabil. De aceea asociatia noastra organizeaza pe tot parcursul anului evenimente si sarbatori in care gastronomia locala, obiceiurile, traditiile sunt readuse la viata, astfel turistii romani aducandu-si aminte cine sunt, de unde au plecat si care ne sunt valorile noastre ca popor.

 Turistii care aleg pensiunile ANTREC pentru a-si petrece vacanta vor fi primiti de gazde zambitoare, neveste strasnice ce stiu bine a coace cozonacii si barbati adevarati ce se mandresc cu sunca cu boia si usturoi pe care cu mana lor au afumat-o, sau cu o tuica cu schinduc de pe Ceahlau. Si asta nu e tot: pensiunile ANTREC, mai mari sau mai mici, ofera intotdeauna servicii de calitate, ANTREC Romania sprijinind proprietarii de pensiuni care cred sincer ca turismul rural si agroturismul reprezinta o sansa pentru turimul romanesc. Ei sunt sustinuti in a-si imbunatati calitatea serviciilor, atat din punct de vedere al formarii profesionale (toti proprietarii de pensiune facand cursuri de administratori de pensiune) cat si prin sprijin in promovarea si dezvoltarea afacerii lor in cataloage, pe site-ul asociatiei www.antrec.ro, la targurile de turism nationale si internationale. 

ANTREC  este recunoscuta pe plan national si international ca lider in dezvoltarea turismului rural romanesc, in incurajarea conservarii ecologice si pastrarii culturii traditionale romanesti.

Concluzii :

Parcurgand aceste trasee, vizitatorii vor putea invata doua aspecte esentiale, legate de necesitatea conservarii naturii in R.B.D.D:

Ecoturismul s-a dezvoltat rapid in ultimul timp. Desi are potentialul de a influenta pozitiv mediul natural si social in care se desfasoara, el poate fi la fel de daunator ca si turismul de masa, daca nu este organizat corespunzator.

Ecoturismul este o versiune durabila a turismului in arii naturale, incluzand in acelasi timp si elemente ale turismului rural si cultural. Pe langa principiile turismului durabil la care subscrie, ecoturismul are si principii specifice: contribuie activ la conservarea patrimoniului natural si cultural; include comunitatile locale in activitatile de planificare, dezvoltare si operare si contribuie la bunastarea lor; implica explicatii complete si interesante pentru vizitatori, privind resursele naturale si culturale; este destinat in special vizitatorilor individuali precum si grupurilor organizate de mici dimensiuni.

Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, apreciere si bucuria de a descoperi, ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru vizitatori, cat si pentru comunitatea locala.

Produsele de ecoturism atrag acei turisti ce doresc sa intre in interactiune cu mediul natural si, in grade variate, doresc largirea nivelului de cunoastere, intelegere, apreciere si placere.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana creeaza posibilitatea dezvoltarii laturii ecoturistice a productiei turistice romanesti, care, prin specificul sau, are posibilitatea patrunderii pe piata comunitara. Aceasta ofera o sansa de supravietuire intreprinderilor mici si mijlocii din industria ospitalitatii, precum si de relansare a activitatilor economice din cadrul colectivitatilor locale rurale

Bibliografie :

ARBDD - ,, MANUALUL AGENTULUI ECOLOG'' TULCEA, 1997.

ARBDD - ,, GHIDUL TRASEELOR TURISTICE'' TULCEA.

STIUCA R. ( EDIT.), GASTESCU P. (EDIT.) - ,,DELTA DUNARII REZERVATIA BIOSFEREI'' , EDITURA DOBROGEA CONSTANTA, 1999, TULCEA.

BABOIANU G. (COORD.) , GORIUP P. (COORD.) - ,,OBIECTIVELE DE MANAGEMENT PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI DEZVOLTARII DURABILE IN RBDD, ROMANIA'' EDITURA INFORMATION PRESS, OXFORD, 1995.

,,PROIECTUL BIODIVERSITATII DELTEI DUNARII'' - BANCA MONDIALA, RAPORT    FINAL.

Anexe

Anexa nr. 1: HARTA DELTEI DUNARII :

Anexa nr. 2: Specii de pasari reprezentative pentru Delta Dunarii :

Cuib de Boicus (Remiz pendulinus)

Cormoran (Phalacrocorax carbo)

Anexa nr 3: Traseele turistice din Delta Dunarii :

Anexa nr 4:

Traseele turistice propuse :

Anexa nr. 5

Hotel Teo    Complex Cormoran

Hotel Egreta (Dunavatu de Jos) Hotel Safo (Uzlina)

Hotelul    Egreta (Tulcea)

Anexa nr 6: Peisaje din Delta Dunarii :