STAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

1. STAREA RAURILOR

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului pentru Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov efectueaza lunar - prin intermediul Serviciului laborator - expertize fizico-chimice si biologice privind calitatea apelor de suprafata in 14 puncte din municipiul Bucuresti, astfel:

5 puncte pe Raul Dambovita:

Lacul Morii

CET Grozavesti

Pod Vitan

Amonte Statie Glina

Aval Statie Glina

9 puncte pe Raul Colentina:

Lacul Straulesti

Lacul Grivita

Lacul Baneasa

Lacul Herastrau

Lacul Floreasca

Lacul Tei

Lacul Plumbuita

Lacul Fundeni

Lacul Pantelimon I

In cursul anului 2004 au fost efectuate 3164 analize privind calitatea apelor de suprafata recoltate din Raul Dambovita si Raul Colentina, din care: 2264 analize fizico-chimice (in conformitate cu Ordinul nr. 1146 din 27.03.2002 - "Normativ privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata") si 896 analize biologice.

Din punct de vedere fizico - chimic, in anul 2004, prelevarile din apele de suprafata au indicat urmatoarele valori/categorii de calitate:

In luna martie :

Nutrienti:

Amoniu - NH₄⁺ - calitatea I doar punctul de prelevare Lacul Morii, in restul punctelor calitatea apei a fost de categoriile a IV a si a V a;

Azotiti - NO₂^- - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoriile a I a si a II a;

Azotati - NO₃ ^- - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoriile a I a si a II a;

Fosfati - PO₄^3- - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoria a I a, cu exceptia punctului Lacul Fundeni care a fost de categoria a II a.

Regimul de oxigen

O₂ - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria a I a;

CBO₅ - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoriile a I a si a II a, cu exceptia punctului din Aval Statia de Epurare Glina care se incadreaza in categoria a V a de calitate;

CCO - Mn - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoriile a I a si a II a, cu exceptia punctului din Amonte Statia de Epurare Glina care se incadreaza in categoria a III a de calitate;

Indicatori generali de salinitate (cloruri, calciu, magneziu, reziduu fix, MTS etc.): apa din toate zonele;

a fost de calitatea I.

In luna aprilie:

Au fost inregistrate depasiri in urmatoarele puncte: CET Grozavesti, Pod Vitan si Aval Statia de Epurare Glina in special pentru indicatorii NH₃^/NH₄^{+ -} amoniu si CBO₅, fapt ce confirma posibilitatea evacuarii apelor uzate neepurate in rau.

In luna mai:

Nutrienti

Amoniu - NH₃^/NH₄⁺ - toate probele s-au incadrat in categoria a V a de calitate;

Azotiti si azotati - NO2^- si NO3^- - toate probele s-au incadrat in categoria a I a de calitate.

Regimul de oxigen

O2 - probele de apa s-au incadrat in categoria a I a de calitate;

CBO5 - probele de apa s-au incadrat in categoriile a II si a III a de calitate;

CCO - Mn - probele de apa s-au incadrat in categoria a I a de calitate;

Indicatorii generali de salinitate: toate probele s-au incadrat in categoriile a I a si a II a de calitate.

In luna iunie:

Nutrienti

Amoniu - NH₃^/NH₄⁺- toate probele s-au incadrat in categoria a V a de calitate;

Azotiti si azotati - NO₂^- si NO₃^- - aproximativ toate probele s-au incadrat in categoria a I a de calitate, cu exceptia punctului Lacul Baneasa care s-a incadrat in categoria a II a de calitate.

Regimul de oxigen

O₂ - in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria a II a de calitate;

CBO₅ - in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoriile a II a si a III a de calitate;

CCO - Mn in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria a II a de calitate;

Indicatorii generali de salinitate: toate probele s-au incadrat in categoria a I a si a II a de calitate.

In luna iulie:

Nutrienti

Amoniu:

Lacurile Straulesti, Grivita, Floreasca, Baneasa si Herastrau corespund categoriei a I a de calitate.

Lacul Tei corespunde categoriei a II a de calitate, iar Lacurile Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I se incadreaza in categoriile a II a si a III a de calitate.

Toate probele recoltate din Raul Dambovita se incadreaza in categoriile a I a si a II a de calitate.

Azotiti:

Valorile determinate se incadreaza in categoriile de calitate a I a si a II a, cu exceptia punctului Lacul Herastrau care se incadreaza in categoria a III a de calitate.

Raul Dambovita - calitatea apei din punctele Lacul Morii, CET Grozavesti si Pod Vitan se incadreaza in categoriile a III a si a IV a de calitate, iar in punctul Aval Statia de epurare Glina, valoarea inregistrata depaseste limita corespunzatoare categoriei a V a de calitate.

Azotati:

Lacurile se incadreaza in categoriile a I a si a II a de calitate.

In cazul Raului Dambovita, in toate punctele de recoltare valorile depasesc limita corespunzatoare categoriei a V a de calitate.

Ortofosfati / Fosfor

In general, valorile inregistrate se incadreaza in categoria a II-a pentru Lacurile Pantelimon I, Fundeni, Plumbuita, Tei si Floreasca, iar pentru celelalte lacuri categoriile de calitate sunt de la categoria a I a pana la categoria a IV a.

Valorile inregistrate pentru probele recoltate din Raul Dambovita se incadreaza in categoria a II a de calitate.

Regimul de oxigen

O₂ - in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria a I a de calitate;

CBO₅ - majoritatea punctelor s-au incadrat in categoriile a II a si a III a, iar punctul din Aval Statie Glina corespunde categorei a V a de calitate;

CCO - Mn - toate probele de apa s-au incadrat in categoria a II a de calitate;

Indicatorii generali de salinitate: toate punctele s-au incadrat in categoriile a I a si a II a de calitate.

In luna septembrie:

Nutrienti

Amoniu:

Doar o singura proba prezinta o valoare corespunzatoare categoriei a I a de calitate - Raul Dambovita - punctul Lacul Morii.

Valorile inregistrate in cazul Lacurilor Floreasca si Pantelimon I si a Raului Dambovita - punctul Pod Vitan s-au incadrat in categoria a IV a de calitate.

Pentru celelalte sectiuni de control probele recoltate prezinta valori >1,5 mg N/l, corespunzand categoriei a V a de calitate.

Azotiti:

Valorile determinate se incadreaza in categoriile de calitate a I a si a II a.

Azotati:

Valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza in categoriile a I a si a II a de calitate.

Ortofosfati / Fosfor:

Valorile inregistrate se incadreaza in categoria a I a de calitate pentru lacuri, cu exceptia Lacurilor Fundeni si Pantelimon pentru care valorile determinate se incadreaza in categoria a II a de calitate.

Regimul de oxigen

O₂ - in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria a I a de calitate;

CBO₅ - majoritatea punctelor s-au incadrat in categoriile a I a si a II a, iar punctul Aval Statia Glina

corespunde categorei a V a de calitate;

CCO - Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia punctului Aval

Statia de epurare Glina care s-a incadrat in categoria a III a;

Indicatorii generali de salinitate: valorile obtinute se incadreaza in categoria a I a de calitate - valori de fond.

In luna octombrie:

Nutrienti

Amoniu:

Doar Lacul Morii corespunde categoriei a I a de calitate. Valorile inregistrate in cazul Raului Dambovita - in punctul CET Grozavesti, corespund categoriei a II a, iar restul valorilor incadreaza probele in categoriile a III a si a IV a de calitate.

Azotiti:

Valorile determinate se incadreaza in categoriile de calitate a I a si a II a, cu exceptia punctului de recoltare. Aval Statia de epurare Glina unde valoarea corespunde categoriei a IV a de calitate.

Azotati:

Valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza pentru Raul Dambovita in patru puncte de recoltare in categoriile a II a si a III a de calitate, iar pentru punctul Aval Statia de epurare Glina si toate lacurile de pe Raul Colentina, in categoriile a III a si a IV a de calitate.

Ortofosfati / Fosfor:

Valorile inregistrate se incadreaza in categoriile a II a si a III a de calitate pentru toate probele.

Regimul de oxigen

O₂ - in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria a I a de calitate;

CBO₅ - majoritatea punctelor s-au incadrat in categoriile a I a si a II a, iar punctul Aval Statia Glina corespunde categoriei a V a de calitate;

CCO - Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia punctului Aval Statia de epurare Glina care s-a incadrat in categoria a III a de calitate;

Indicatorii generali de salinitate: valorile corespund categoriei a I a de calitate.

In anul 2004 prelevarile din apele de suprafata au evidentiat din punct de vedere biologic urmatoarele situatii :

In luna aprilie:

Probele prelevate din Raul Dambovita si lacurile din Bucuresti au evidentiat faptul ca se caracterizeaza printr-o varietate fito si zooplanctonica, cu exceptia sectiunii Raul Dambovita - Aval Statie de epurare Glina, unde biomasa fitoplanctonului depaseste limitele, ceea ce conduce la concluzia ca in Raul Dambovita au fost deversate ape uzate neepurate corespunzator din punct de vedere biologic.

Din punct de vedere saprobiologic, probele de apa se incadreaza (in general) in categoria de saprobitate β mezosaproba, cu exceptia punctului Aval Statia de epurare Glina care se incadreaza in categoria α - β mezosaproba.

In luna mai:

Rezultatele prelevarii probelor recoltate au evidentiat faptul ca biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip β mezosaprob, apele incadrandu-se in limitele unei curatenii relativ bune.

In luna iunie:

Biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip β mezosaprob, apele incadrandu-se in limitele unei curatenii relativ bune.

In luna iulie:

Din punct de vedere saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul sunt compusi predominant din specii de tip β mezosaprob, probele avand un grad de curatenie cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona CET Grozavesti, exceptie facand zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate α - β mezosaproba.

Pentru probele recoltate din Raul Colentina, din punct de vedere al parametrului "grad de curatenie", au fost inregistrate valori cuprinse intre 69% (Lacul Plumbuita) si 83% (Lacurile Straulesti, Floreasca si Tei ) corespunzatoare categoriei de saprobitate β mezosaproba.

In luna octombrie:

Din punct de vedere saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul sunt compusi predominant din specii de tip β mezosaprob, probele avand un grad de curatenie cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona CET Grozavesti, exceptie facand zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate α - β mezosaproba.

In functie de conditiile fizico-geografice si de troficitate, la probele recoltate din Raul Colentina, pentru parametrul "grad de curatenie", au fost inregistrate valori cuprinse intre 70% (Lacul Tei) si 86% (Lacul Straulesti) corespunzatoare categoriei de saprobitate β mezosaproba.

De asemenea, s-au evidentiat o mare varietate de specii din clasele zoo si fitoplancton.

Pentru sectiunea Aval Statie de epurare Glina apa este de calitatea a IV a - a V a pentru o serie de indicatori, in special: grupa azotului, fosforului, CBO₅ si CCOMn. Aceasta situatie este generata de evacuarea apelor uzate neepurate provenite din municipiul Bucuresti.

Analiza biologica a relevat in anul 2004 (ca si anul 2003) existenta unor biocenoze in general de tip mezosaprob echilibrate. Tendintele de inflorire apar in cursul lunilor de vara, inregistrandu-se o crestere a ponderii Diatomeelor, Cyanophiceelor, Chlorophyceelor si Cryptophytelor.

2. STAREA LACURILOR

LUCRARI DE GOSPODARIRE A APELOR PE TERITORIUL MUNICIPIULUI BUCURESTI

CURSURI DE APA CU EXPLOATARE COMPLEXA

Municipiul Bucuresti este amplasat in bazinul hidrografic al raului Arges, respectiv pe cursul inferior al raurilor Dambovita si Colentina.

Pe raul Colentina, pe teritoriul administrativ al judetului Ilfov si al municipiului Bucuresti exista o salba de 15 lacuri de acumulare aflate in administrarea Administratiei Nationale 'Apele Romane' - SGA Bucuresti si Administratia Lacuri si Agrement Bucuresti.

Lacurile marcate cu " * " sunt in administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane".

Lacurile nemarcate sunt in administrarea Administratiei Lacuri si Agrement Bucuresti.

Lacul Buftea - jud. Ilfov

Lacul de acumulare *

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, industrie, atenuarea viiturilor, agrement.

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 100,60 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 105,00 mdMN; Suprafata 208,0 ha; Volum util 9,6 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 4,8 mil. mc.

Lacul Buciumeni- jud. Ilfov

Lacul de acumulare *

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 97,43 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 96,27 mdMN; Suprafata 40,0 ha; Volum util 0,41 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,5 mil. mc.

Lacul Mogosoaia - jud. Ilfov

Lacul de acumulare

Suprafata bazinului hidrografic de receptie a raului Colentina in sectiunea Mogosoaia - 462 kmp.

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie 92,75 mdMN; Volum maxim 1,71 mil.mc.

b)      Nivel normal de retentie 91,85 mdMN; Suprafata 72 ha; Volum util 0,96 .mil.mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,75 .mil. mc.

Lacul Chitila - jud. Ilfov

Lacul de acumulare *

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement.

Caracteristici ale capacitatilor

a)      Nivel maxim de retentie initial 90,72 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 89,00 mdMN; Suprafata 37,5 ha; Volum util 0,68 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,57 mil. mc.

Lacul Straulesti - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement.

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 86,92 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 84,00 mdMN; Suprafata 33,0 ha; Volum util 0,46 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,6 mil. mc.

Lacul Grivita - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare

Suprafata bazinului hidrografic de receptie al raului Colentina , in sectiunea Grivita :  519 kmp

Tipul lacului de acumulare : acumulare permanenta pentru folosinte piscicultura, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

Nivel maxim de retentie 84.82 mdMN; Volum maxim 2.00 mil. m³.

Nivel normal de retentie (NNR) 84.00 mdMN; Suprafata la NNR 81.00 ha;Volum la NNR 1.30 mil. m³.

Volum de atenuare a viiturilor la 1% : 0.70 .mil. m³ .

Lacul Baneasa - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor

a)      Nivel maxim de retentie initial 81,27 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 81,00 mdMN; Suprafata 40,0 ha; Volum util 0,69 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,18 mil. mc.

Lacul Herastrau - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 79,76 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 75,50 mdMN; Suprafata 78,50 ha; Volum util 2,30 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,95 mil. mc.

Lacul Floreasca - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 75,95 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 75,50 mdMN; Suprafata 60,0 ha; Volum util 1,00 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,65 mil. mc.

Lacul Tei - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 73,72 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 73,00 mdMN; Suprafata 70,0 ha; Volum util 2,0 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,75 mil. mc.

Lacul Plumbuita - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare *

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 70,04 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 69,00 mdMN; Suprafata 44,0 ha; Volum util 0,90 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 0,68 mil. mc.

Lacul Fundeni - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare *

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement .

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 66,33 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 66,00 mdMN; Suprafata 88,0 ha; Volum util 0,85 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 2,8 mil. mc.

Lacul Pantelimon I - Municipiul Bucuresti

Lacul de acumulare *

1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta nefinalizata.

2) Caracteristici ale capacitatilor proiectate:

a) Nivel maxim de retentie initial 63,35 mdMN.

b) Nivel normal de retentie 64,00 mdMN; Suprafata 93,0 ha; Volum util 2,5 mil. mc.

c) Volum de atenuare a viiturilor 1,5 mil. mc.

Lacul Pantelimon II - jud. Ilfov

Lacul de acumulare

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de piscicultura, irigatii, atenuarea viiturilor, agrement si alimentare cu apa industriala.

Caracteristici ale capacitatilor:

a)      Nivel maxim de retentie initial 61,16 mdMN.

b)      Nivel normal de retentie 61,00 mdMN; Suprafata 260,00 ha; Volum util 12,3 mil. mc.

c)      Volum de atenuare a viiturilor 4 mil. mc.

Lacul Cernica - jud. Ilfov

Lacul de acumulare

Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinte de asanare, agrement, piscicultura, irigatii, alimentare apa bruta industriala si atenuarea viiturilor.

Caracteristici ale capacitatilor :

a)      Nivel maxim extraordinar 54.40 mdMN; Volum maxim la nivel 54.21 mdMN: 7.38mil.m³.

b)      Nivel normal de retentie (NNR) 54.10 mdMN; Suprafata la NNR: 341.00 ha;Volum la

NNR 7.00mil. m³.

c)      Volum de atenuare la 5% : 1.12 mil. m³.

LACURI NATURALE SI ARTIFICIALE

In afara celor doua rauri importante care strabat capitala (Dambovita si Colentina), reteaua hidrografica a Bucurestiului mai cuprinde si lacurile naturale si artificiale amenajate in teritoriu.

LACURI ALIMENTATE CU APA DE IZVOARE SAU DIN RETEA

Sursa datelor: Administratia Nationala Apele Romane, Directia Apelor - Arges Vedea, Sistemul de Gospodarirea Apelor Ilfov

In conformitate cu HGR nr. 459/2002, in perioada 15 Mai - 15 septembrie anul 2003, la intervale de 2 saptamani, Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti a dispus recoltarea unui numar de 66 probe de apa din bazele de agrement de pe salba de lacuri a raului Colentina. Toate probele analizate au fost necorespunzatoare din punct de vedere bacteriologic.

Deversarea directa a apelor uzate de catre riverani in apa lacurilor, debitul redus de primenire a lacurilor, protectia necorespunzatoare a malurilor impotriva eroziunii, utilizarea acestor ape de catre populatie, in scop recreational (imbaiere) a avut drept consecinta imbolnaviri in randul populatiei prin afectiuni digestive, oftalmologice, dermatologice.

3. STAREA APELOR SUBTERANE

In afara sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila si industriala ale municipiului Bucuresti, pe teritoriul administrativ al acestuia exista circa 700 de foraje de alimentare cu apa aflate in incinta diversilor agenti economici, precum si puturile de mica adancime din gospodariile populatiei in zonele unde nu exista sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila.

Monitorizarea, precum si reglementarea surselor de apa din incinta agentilor economici, sunt facute conform prevederilor legale de catre A.N. 'Apele Romane' - SGA Ilfov-Bucuresti.

Astfel, debitul mediu captat din subteran de catre agentii economici este de circa 1 m³/s, cu mentiunea ca unii dintre acestia au ca sursa de apa si reteaua oraseneasca aflata in administrarea S.C. Apa Nova Bucuresti S.A..

Poluarea apelor subterane prezinta unele particularitati datorita faptului ca aceasta nu este pusa in evidenta printr-o observatie directa, vizuala, ci este depistata de obicei cu intarziere in urma analizelor probelor prelevate direct din foraje sau instalatiile de inmagazinare a apei.

In privinta calitatii apei prelevate prin intermediul puturilor de mica adancime din gospodariile populatiei se mentioneaza faptul ca aceasta este monitorizata de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.

4. ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI

Alimentarea cu apa potabila a Municipiului Bucuresti este un sistem complex alcatuit din:

Surse de alimentare cu apa bruta

a.      Surse subterane

Frontul de captare de mare adancime municipiul Bucuresti

Capacitati de productie

puse initial in functiune conform proiectului: 354,2 l/s (1512,0 mc/zi);

in functiune la data solicitarii reautorizarii folosintei: 532,8 l/s (46033,90 mc/zi);

profil de productie: alimentare cu apa potabila.

Amplasament: frontul de captare "Puturi de mare adancime de pe teritoriul municipiului Bucuresti", este situat in teritoriul intravilan al municipiului Bucuresti.

Surse

din subteran, prin intermediul a 64 foraje de mare adancime:

Nr. front Adancime ( m ) Debit mediu zilnic Nr. foraje (buc)

104,0 - 265,5 309,2 64

Volume de apa potabila autorizate:

zilnic maxim    46033,90 mc/zi = 532,8 l/s

zilnic mediu 26714,90 mc/zi = 309,2 l/s

mediu anual 9750,938 mii mc

Functionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de captare:

apa este captata prin puturi de mare adancime:

Front Nr. total Adancime Functionale Dn Acvifer

nr. (buc) (m) (buc) (mm)

64 104,0-265,5 43 100 Fratesti

Instalatii de tratare a apei : nu se face tratarea apei la frontul de captare.

Instalatii de aductiune: racordurile la reteaua oraseneasca se realizeaza prin conducte din teava de otel zincata, avand diametru de 200 mm.

Frontul de captare de medie adancime Municipiul Bucuresti

Capacitati de productie

puse initial in functiune conform proiectului: 596,2 l/s (1434,2 mc/zi);

in functiune la data solicitarii reautorizarii folosintei: 139,2 l/s (12026,90 mc/zi);

profil de productie: alimentare cu apa potabila.

Amplasament: frontul de captare "Puturi de medie adancime de pe teritoriul municipiului Bucuresti", este situat in teritoriul intravilan al municipiului Bucuresti.

Surse

- din subteran, prin intermediul a 13 foraje de medie adancime, cu urmatoarele caracteristici:

Nr. front Adancime ( m ) Debit mediu zilnic Nr. foraje (buc)

54,0 - 66,0 40,4 13

Volume de apa potabila autorizate:

zilnic maxim    12026,90 mc/zi = 139,2 l/s

zilnic mediu 3490,56 mc/zi = 40,4 l/s

mediu anual 1274,054 mii mc

Functionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de captare:

apa este captata prin puturi de medie adancime, avand urmatoarele caracteristici:

Front Nr. total Adancime Functionale Dn Acvifer Echipare cu pompe

nr. (buc) (m) (buc) (mm)

1 13 54,0-66,0 10 100 Mostistea Hebe, Lowara

Instalatii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare.

Instalatii de aductiune: racordurile la reteaua oraseneasca se realizeaza prin conducte din teava de otel zincata, avand diametrul de 100mm.

Frontul de captare de mica adancime municipiul Bucuresti

Surse

din subteran, prin intermediul a 59 foraje de mica adancime, cu urmatoarele caracteristici:

Nr. Front Adancime ( m ) Debit mediu zilnic Nr. foraje (buc)

22,5 - 40,0 245,0 59

Volume de apa potabila autorizate:

zilnic maxim    25968,38 mc/zi = 300,56 l/s

zilnic mediu 21168,00 mc/zi = 245,00 l/s

mediu anual 7726,32 mii mc.

Functionarea este: 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de captare:

apa este captata prin puturi de mica adancime, avand urmatoarele caracteristici:   

Front Nr. total Adancime Functionale Dn Acvifer Echipare cu pompe

nr. (buc) (m) (buc) (mm)

59 22,5-40,0 42 100 Colentina Hebe, KSM

Instalatii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare.

Instalatii de aductiune: racordurile la reteaua oraseneasca se realizeaza prin conducte din teava de otel zincata, avand diametru de 100 mm.

Frontul de captare Bragadiru

Capacitati de productie:

puse initial in functiune conform proiectului: 679,0 l/s (58700,0 mc/zi);

in functiune la data solicitarii reautorizarii folosintei: 554,0 l/s (47862,0 mc/zi);

profil de productie: alimentare cu apa potabila.

Amplasament: frontul de captare Bragadiru este situat la 18 Km vest de capitala, intre soseaua Bucuresti -Domnesti (la nord) si soseaua Bucuresti - Bragadiru (la sud).

Surse

- din subteran, prin intermediul a 252 foraje de mica si mare adancime, sistematizate in trei colectoare:

Nume front Adancime ( m ) Debit mediu zilnic(l/s) Nr. foraje (buc)

Bragadiru 9,0 - 180,0 554,0 252

Volume de apa potabila autorizate:

zilnic maxim    47862 mc/zi = 554 l/s

zilnic mediu 47862 mc/zi = 554 l/s

mediu anual 17469,63 mii mc

Functionarea este: 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de captare: apa este captata prin 229 puturi de mica si 23 puturi de mare adancime, sistematizate in cele 3 colectoare astfel:

Colector Nr. total Adancime Functionale Dn Acvifer Echipare cu pompe

nr. (buc) (m) (buc) (mm)

I 33

din care 10 9 - 25 10 2000 Colentina grupuri de vid

9 9 - 25 9 250 Colentina grupuri de vid

7 9 - 25 7 300 Colentina grupuri de vid

7 160 - 180 3 219 Fratesti Hebe 65 x 5

II 10 9 - 25 10 2000 Colentina grupuri de vid

9 9 - 25 9 300 Colentina grupuri de vid

III 200

din care 178 9 - 18 177 150 Colentina grupuri de vid

6 9 - 18 6 600 Colentina grupuri de vid

16 160 - 180 3 219 Fratesti Hebe 65 x 5

TOTAL 252 235

Fiecare colector dispune de un sediu dotat cu uzina mecanica, echipat cu pompe pentru vid si pompe pentru apa, un rezervor pentru fiecare colector, o camera colector principal si o camera colector cu pompe de vid si dubla alimentare cu energie electrica.

Uzinele mecanice ale colectoarelor sunt echipate astfel:

Colectorul I - 3 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare, 3 pompe de apa (SIMENS) si o pompa de rezerva, pentru racirea pompelor de vid.

Colectorul II - 4 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare (si mira), 3 pompe de apa (SIMENS) si o pompa de rezerva, pentru racirea pompelor de vid. Forajele de mica adancime sunt legate toate la grupurile de vid.

Colectorul III - 4 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare, 3 pompe de apa (SIMENS) si o pompa de rezerva, pentru racirea pompelor de vid. Forajele de mica adancime sunt legate cate 5 la un camin de deversare in conducta de aspiratie actionata de grupurile de vid.

Instalatii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare.

Instalatii de aductiune: doua apeducte executate din fonta, cu diametre cuprinse intre 200 si 600 mm, prin care se transporta apa pana la nodul Bragadiru.

Frontul de captare Arcuda

Capacitati de productie :

puse initial in functiune: 480,00 l/s (41472,0 mc/zi);

in functiune la data solicitarii reautorizarii folosintei: 189,45 l/s (16368,5 mc/zi);

profil de productie: alimentare cu apa potabila.

Amplasament: frontul de captare Arcuda este situat la 12 Km nord vest de capitala, intre soseaua veche Bucuresti-Pitesti (la nord) si soseaua Ciorogarla-Crevedia (la sud).

Surse

din subteran, prin intermediul a 114 foraje de medie adancime, sistematizate in doua ramuri (A si B):

Nume front Adancime ( m ) Debit mediu zilnic(l/s) Nr. foraje (buc)

Ramura A 30,0 - 45,0 71

Ramura B 30,0 - 45,0 43

Total 189,45 114

Volume de apa autorizate:

zilnic maxim = 41472,0 mc/zi = 480,00 l/s

zilnic mediu = 16368,5 mc/zi = 189,45 l/s

mediu anual = 5974,2 mii mc

Functionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de captare:

apa este captata prin 114 puturi de medie adancime echipate individual si sistematizate in 2 ramuri astfel:

Frontul Nr. total Adancime Functionale Dn Acvifer Echipare cu

(buc) m) (buc) (mm) pompe

Ramura A 71 30 - 45 20 8⁵/8-10³/3 Mostistea LOWARA HEBE

Ramura B 43 30 - 45 8 8⁵/8-10³/3 Mostistea LOWARA HEBE

TOTAL    114 28

Instalatii de tratare a apei: se face tratarea apei la frontul de captare prin statia de clorinare a Statiei de tratare Arcuda.

Instalatii de aductiune: patru apeducte din fonta, cu Dn 120-600mm, prin care se transporta apa pana la statia de clorinare a statiei de tratare Arcuda.

Frontul de captare Ulmi

Capacitati de productie:

puse initial in functiune:

Ulmi Vechi 463,0 l/s 40000,0 mc/zi;

Ulmi Vest 232,0 l/s 20500,0 mc/zi;

in functiune la data solicitarii reautorizarii folosintei: 554,0 l/s (47862,0 mc/zi)

Amplasament: frontul de captare Ulmi este situat la nord vest de capitala, intre localitatile Cosoba, Ulmi, Palanca si Malul Spart.

Surse

a) din subteran, prin intermediul a 263 foraje de mica adancime, sistematizate in doua aripi (Ulmi Vest si Ulmi Vechi):

Nume front Adancime ( m ) Debit mediu zilnic(l/s) Nr. foraje (buc)

Ulmi Vechi 9,0 - 18,0 228

Ulmi Vest 33,0 - 35,0 35

Total 547,8 263

Volume de apa potabila autorizate:

zilnic maxim = 47862 mc/zi = 554,0 l/s

zilnic mediu = 47326 mc/zi = 547,8 l/s

mediu anual = 17274,2 mii mc

Functionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de captare: apa este captata prin 228 puturi de mica adancime echipate cu grupuri de vid si 35 puturi de medie adancime echipate individual, sistematizate in 2 aripi astfel:

Frontul Nr. total Adancime Functionale Dn Acvifer Echipare cu

buc) (m) (buc) (mm) pompe

Ulmi Vechi 228

din care 187 9 - 24 187 150 Colentina grupuri de vid

41 9 - 24 41 300-600 Colentina grupuri de vid

Ulmi Vest 35

din care 35 33 - 35 27 150-600 Mostistea pompe Hebe

TOTAL 263 255

Frontul dispune de un sediu dotat cu uzina mecanica, echipata cu pompe pentru vid si pompe pentru apa, un rezervor, o camera colector principal si o camera colector cu pompe de vid si dubla alimentare cu energie electrica.

Uzina mecanica a frontului este echipata astfel:

Frontul Ulmi Vechi - 2 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare, 3 pompe de apa (SCHULTZER) si o pompa de apa, pentru racirea pompelor de vid.

Frontul Ulmi Vest - 4 pompe HEBE si 23 pompe LOWARA.

Instalatii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare.

Instalatii de aductiune:

Ulmi Vechi - doua apeducte executate din fonta, cu diametre cuprinse intre 250 si 600 mm, prin care se transporta apa pana la statia de tratare Arcuda (NH Bacu).

Ulmi Vest - o conducta executata din fonta, cu diametre cuprinse intre 508 si 1000 mm, prin care se transporta apa pana la statia de tratare Arcuda (NH Bacu).

b.      Surse de suprafata

Priza Brezoaiele (raul Dambovita)

Generalitati

Priza de apa bruta este situata in punctul de bifurcare intre raul Dambovita (care este regularizat incepand de la aceasta priza pana la Statia de tratare a apei Arcuda) si raul Ciorogarla (care se varsa in raul Arges, mult in aval). Ansamblul hidrotehnic (realizat in etape succesive, odata cu statia de la Arcuda) si este alcatuit din 3 lucrari hidrotehnice:

barajul deversor situat la 50 m amonte de priza pe raul Dambovita (administrat de A.N. 'Apele Romane' - Directia Apelor Arges Vedea) are rol de atenuare a undelor de viitura cu devierea acestora prin intermediul unui canal spre raul Arges. Nivelul apei la acest baraj este reglat prin trei stavilare;

barajul deversor pentru reglarea debitelor evacuate pe raul Ciorogarla regularizat, prevazut cu doua stavilare actionate electric ce permit evacuarea surplusului de debit si mentinerea nivelului constant al apei la cota 124,65 mdMN;

priza de apa propriu-zisa amplasata pe malul stang al raului Dambovita care capteaza apa bruta pentru alimentarea Statiei de tratare Arcuda. Aceasta este prevazuta cu doua canale, fiecare canal fiind controlat printr-un ansamblu de stavilare.

Nodul hidrotehnic Brezoaiele

amplasament: mal stang, in dreptul localitatii Brezoaiele, judetul Dambovita;

denumire curs de apa: Dambovita;

codul cursului de apa: X-1.025.000.00.00.0. ;

hm: 1710;

baraj deversor: prevazut pentru descarcarea debitelor mari in raul Ciorogarla si spalare a gratarelor prizelor, cu inaltime de retentie de 0,80m, avand doua stavile laterale (3x1m) actionate electric;

tip priza: de mal.

priza veche: deschidere de 8m, prevazuta cu 2 stavile (4x3m) actionate manual, cu deviator de plutitori si gratar metalic ;

priza noua: deschidere de 3m, prevazuta cu o stavila actionata manual, cu deviator de plutitori si gratar

debit maxim captat: 10 mc/s;

debit minim captat: 8 mc/s.

Raul Dambovita regularizat cuprins intre priza Brezoaiele - S.T. Arcuda

canal deschis realizat prin rectificarea vechiului curs al raului Dambovita, care transporta gravitational apa bruta de la captarea Brezoaiele pana la camera predecantorului de la S.T. Arcuda, avand:

lungimea: 18 Km;

sectiune medie udata: 7,5 m²;

panta medie: 0,133%.

Priza Crivina (raul Arges)

Generalitati

Captarea Crivina-Ogrezeni este situata in comuna Ogrezeni, judetul Giurgiu. Aceasta captare face parte din sistemul de alimentare cu apa al municipiului Bucuresti.

Principalele activitati desfasurate in captarea Crivina si pe apeductele de apa bruta sunt: captarea apei brute, desnisiparea apei, pomparea apei la punctele de tratare, transportul apei, distributia apei brute in sistemul de alimentare cu apa industriala a Bucurestiului, asigurarea utilitatilor pentru functionarea captarii Crivina si asigurarea sorturilor speciale de pietrisuri, pentru filtrele statiilor de tratare Rosu si Arcuda.

Capacitati de productie:

puse initial in functiune: 12500 l/s (1080040 mc/zi);

profil de productie: Desnisiparea apei brute si transportul acesteia spre S.T. Arcuda si S.T.

Rosu.

Fluxul tehnologic

Captarea apei

Barajul

Barajul Crivina - Ogrezeni este amplasat pe raul Arges la hm 2159, si are rol de reglare a nivelului apei in priza Crivina.

a) Barajul mobil:

pile din beton armat pe care sunt montate echipamentele de actionare si control a stavilelor;

6 deschideri cu L= 26m fiecare, pentru cresterea nivelului, retentiei si evacuarea surplusului si ghetii in timpul sezonului rece, cu 2 stavile tip IPROM cu L = 13m si 4 stavile tip IPCH cu L = 26 m;

3 deschideri cu L = 20 m fiecare, pentru spalare, cu 6 stavile plane metalice. Fiecare stavila are in partea superioara un vanet pentru evacuarea plutitorilor.

b) Barajul fix are o lungime de 50m si este format din:

deversor fix de beton cu H = 2,0m;

disipator de energie format din:

radier cu S = 13 x 50 m, cu saltea din grinzi de lemn si doua randuri de dinti Rhebock,

radier cu S =13 x 50 m, cu dinti de beton armat dispusi in sah si cheson cu H = 3 m, cu pinteni pentru asigurarea stabilitatii;

risberma din bolovani de rau impotriva afluierilor.

Camerele de priza

Priza de apa este formata din doua incinte care dirijeaza apa spre intrarea in camerele de desnisipare ale celor doua corpuri ale prizei si au ca scop linistirea apei captate pentru a permite depunerea aluviunilor antrenate de apa raului.

Camera de priza a corpului vechi (aferenta canalului deschis) este situata langa barajul mobil si este prevazuta cu un prag de fund pentru oprirea intrarii in priza a aluviunilor. Ferestrele de intrare a apei in desnisipatoare constituite din pilele de beton, sunt echipate cu gratare metalice pentru retinerea plutitorilor.

Apa intra in camera de priza a corpului nou dupa ce este transportata printr-un canal de 80 m lungime si 10 m latime. Aceasta camera de priza a corpului nou este aferenta canalului dublu casetat.

Corpul vechi asigura intrarea apei in 4 camere de desnisipare, iar corpul nou asigura intrarea apei in 6 camere de desnisipare. Exista un canal care colecteaza apele de la spalarea bazinelor de desnisipare si care asigura evacuarea lor in raul Arges. Acest canal colecteaza si surplusul din camerele de colectoare ale celor doua desnisipatoare. In afara acestui canal utilizat acum, mai exista unul, cu acelasi rol, doar pentru desnisipatorul vechi, cu evacuare directa in raul Arges, in aval de baraj. Debitele instalate la cele doua corpuri ale prizei sunt:

Qcorp vechi = 10 mc/s, Qcorp nou = 15 mc/s.

Desnisiparea si distributia apei

a) bazine de desnisipare

Bazinele de desnisipare sunt instalatii ce servesc la separarea nisipului din apa bruta. Desnisipatorul vechi are 4 bazine, iar cel nou 6. Spalarea desnisipatoarelor se face dupa inchiderea stavilei de intrare si deschiderea vanei de golire a fiecarui bazin. Curatarea depunerilor se face cu jet de apa, iar colectarea depunerilor se face in galeria de colectare si transport in raul Arges.

desnisipatorul vechi: 4 bazine cu S = (100 x 10) mp, Q = 2,5 mc/s, Viteza apa = 0,3 m/s;

desnisipatorul nou: 6 bazine cu S = (60 x 6) mp, Q = 2,5 mc/s, Viteza apa = 0,3 m/s.

b) camerele de colectare

Fiecare desnisipator dispune de un bazin de colectare si dirijare a apei catre canalul de transport. Pentru realizarea regularizarii in aval a debitelor camerele de colectare dispun de un preaplin-descarcator, reglabil cu batardouri. Debitele suplimentare sunt evacuate prin 2 goliri in disipatorul de energie ce debuseaza aval de barajul de pe raul Arges printr-un canal pereat de circa 15 m lungime.

c) Nodul hidrotehnic

Datorita dezafectarii canalului deschis Crivina - Rosu, a fost construit un nod hidrotehnic pentru a asigura tranzitarea debitelor captate in priza veche in canalul dublu casetat. Nodul dispune de un stavilar pe canalul deschis, un stavilar cu prag deversor la canalul de legatura ce poate tranzita un debit de 8 mc/s, un canal de legatura si un stavilar la intrarea in canalul casetat cu gratare la intrarea pe fiecare fir.

Din nodul hidrotehnic apa bruta este transportata gravitational spre S.T. Rosu sau prin pompare spre S.T. Arcuda.

Pomparea apei spre Arcuda

Statia de Pompare Crivina I (Q = 1,25 mc/s, p = 18 m col apa) SP Crivina I este formata din:

priza, o camera dreptunghiulara cu doua ferestre cu stavile plane actionate manual;

camera de aspiratie V = 5 x 3,14 x 6 mc, din beton monolit;

agregate de pompare - 7 pompe tip NDS, Qtotal = 4500mc/h, H = 40m col apa;

instalatie de vacuum rezervor de V = 10 mc, 2 pompe MIL 502 cu Q = 475mc/h.

Statia de Pompare Crivina II (1,25 mc/s, p = 40 m col apa)

S.P. Crivina II este formata din:

priza, o camera dreptunghiulara cu doua ferestre cu stavile plane actionate manual;

camera de aspiratie V = 5 x 3,14 x 6 mc, din beton monolit, 5 conducte pentru pompe si o conducta pentru by-pass;

agregate de pompare - 5 pompe tip NDS, Qtotal = 4500mc/h, H = 40m col apa

instalatie de vacuum rezervor de V = 10 mc, 2 pompe MIL 502 cu Q = 475mc/h.

Debite totale de apa captata si transportata:

Debite captate: Qmaxim = 14,5 mc/s

Qmediu = 14,0 mc/s

Retele de transport a apei brute

Generalitati

Principalele activitati desfasurate in captarea Crivina si pe apeductele de apa bruta sunt: captarea apei brute, desnisiparea apei, sau pomparea apei la punctele de tratare, transportul apei, distributia apei brute in sistemul de alimentare cu apa industriala al Bucurestiului, asigurarea utilitatilor pentru functionarea captarii Crivina si asigurarea sorturilor speciale de pietrisuri, pentru filtrele statiilor de tratare Rosu si Arcuda.

in statia Rosu prin canalul dublu casetat Crivina -Rosu;

in statia Arcuda prin aductiunile I si II Crivina-Arcuda;

in Lacul Morii prin canalul dublu casetat si apoi prin canalele deschise:

Statia Rosu - Punctul Rosu-Lacul Morii;

Derivatia Dragomiresti Chitila - raul Dambovita-Lacul Morii.

Transportul apei

Canalul dublu casetat Crivina -Rosu:

sectiune 2 x 2,5 x 2,4 m din beton armat, L = 17,6 Km, panta = 0,05%, Viteza=1,3 m/s, Q = 15 mc/s, curgere gravitationala Q fir = 7,5 mc/s.

Aductiunile I si II Crivina-Arcuda

Aductiunea I: conducta Dn 1500 mm din beton armat, L = 9,9 Km, subtraverseaza raurile Sabar si Ciorogarla, Q = 120000mc/zi, transport apa prin pompare.

Aductiunea II: conducta din tuburi PREMO, L =9,9 Km, subtraverseaza raurile Sabar si Ciorogarla, Q = 165000mc/zi transport apa prin pompare.

Canal deschis S.T. Rosu - Lacul Morii

Sectiune trapezoidala din beton armat, L = 2,0 Km, Qmax = 4,8 mc/s, curgere gravitationala.

NH Dragomiresti

Amplasare in comuna Chiajna, judetul Ilfov (la Km 13 al autostrazii Bucuresti-Pitesti). Functiunea este de a asigura distributia apei brute la statia de tratare Rosu, la CET-uri si pe canalul deschis Dragomiresti - Chitila (spre Lacul Chitila).

Punctul Rosu

Amplasare in comuna Chiajna, judetul Ilfov (la circa 1 Km de statia de tratare Rosu). Functiunea este de a asigura bifurcarea canalului deschis Rosu - Lacul Morii si canalul deschis spre CET Grozavesti. Punctul Rosu cuprinde un deviator de zai, doua batardouri cu doua mire. Ramificatia canalului CET Grozavesti are prevazut un stavilar cu actionare manuala si gratare pentru retinerea plutitorilor.

Debite totale de apa bruta transportata:

Debite transportate: Qmaxim = 14,5 mc/s

Qmediu = 14,0 mc/s

din care: pentru S.T. Rosu: Qmediu = 8,5 mc/s

pentru suplimentare la S.T. Arcuda: Qmediu = 2,5 mc/s

pentru CET Grozavesti: Qmediu = 0,3 mc/s

pentru CET Progresu, Vest si Sud: Qmediu = 0,7 mc/s

pentru nevoi tehnologice: Qmediu = 2,0 mc/s

Functionarea : 365 zile pe an, 24 h/zi.

Debite evacuate in raul Arges: Quz tehn. = 2,0 mc/s

Debite evacuate in Lacul Morii (canal Rosu -Lacul Morii): Qmax = 4,8 mc/s

Qmed = 2,9 mc/s

Debite evacuate in Lacul Morii (bretea): Qservitute = 3,0 mc/s

Qavarie = 7,5 mc/s

Debite evacuate in raul Colentina (maxim): Qmed = 4,3 mc/s

Statii de tratare a apei in vederea potabilizarii

Statia de tratare Arcuda

Generalitati

Statia de tratare Arcuda este situata in judetul Giurgiu, comuna Joita, intre satele Joita si Bacu si ocupa o suprafata de 150 ha. Aceasta statie face parte din sistemul de alimentare cu apa al municipiului Bucuresti.

Apa bruta ce se trateaza in statia Arcuda este primita astfel:

prin canalul amenajat Dambovita (Qmax = 14 mc/s), din captarea Brezoaiele, situata pe malul stang al raului Dambovita;

prin doua aductiuni (Qmax = 2,5 mc/s), din priza Crivina, situata pe malul stang al raului Arges.

Principalele activitati in statie sunt: primirea apei in statie pentru tratare cu coagulant, decantarea, filtrarea, dezinfectia apei, pomparea apei tratate in sistemul de alimentare cu apa al Bucurestiului si asigurarea utilitatilor pentru functionarea statiei de tratare Arcuda. Apa tratata este transportata la rezervoarele de inmagazinare situate in capitala.

Capacitati de productie:

puse in functiune conform proiectelor: 8680 l/s (750000 mc/zi);

in functiune la data solicitarii reautorizarii folosintei: (9000 l/s 777600 mc/zi);

profil de productie: Tratarea apei brute si alimentare cu apa potabila a municipiului Bucuresti.

Fluxul tehnologic

Tratarea apei

Apa bruta intra in statie prin:

canalul amenajat Dambovita, cu o capacitate de tranzitare a unui debit de Qmax = 14 mc/s ;

pompare din statiile de pompare Crivina 1 si 2 a unui debit de Qmax = 2,5 mc/s.

Apa receptionata in predecantor sufera o prima operatiune de tratare cu sulfat de aluminiu, pentru coagularea suspensiilor si a coloizilor din apa bruta. Indepartarea namolului rezultat in urma procesului de decantare se realizeaza hidromecanic, cu draga electrica refulanta. Dragarea se face pe fasii longitudinale, cand nivelul depunerilor a atins cota de maxim 50% din inaltimea predecantorului.

Solutia de sulfat de aluminiu pentru coagularea materiilor in suspensie si a coloizilor se prepara in statia de coagulant formata din:

2 bazine de dizolvare cu V = 405 mc fiecare;

2 bazine de stocare solutie concentrata cu V = 590 mc fiecare;

2 bazine de dilutie cu V = 275 mc fiecare;

1 statie de pompare echipata cu:

2 electropompe pentru recircularea solutiei de concentrat sulfat de aluminiu;

8 electropompe pentru pomparea solutiei de concentrat sulfat de aluminiu in decantorul I;

2 electropompe pentru pomparea solutiei de sulfat de aluminiu in predecantor.

Dupa predecantare apa poate intra in decantoarele de pamant si/sau in decantoarele de beton, unde se continua procesul de decantare a apei tratate cu coagulant. Apa decantata este introdusa in filtrele rapide vechi si noi.

Decantarea

Procesul de decantare se desfasoara in cele 4 decantoare de pamant si 4 decantoare de beton. Acestea au urmatoarele dimensiuni:

decantoarele de pamant:

• DI: sectiune trapezoidala h=4-5m, B=30m, b=18m, L=705m;
• DII: sectiune trapezoidala h=4-5m, B=30m, b=18m, L=800m;
• DIII:sectiune trapezoidala h=4-5m, B=30m, b=18m, L=940m;
• DIV:sectiune trapezoidala h=4-5m, B=30m, b=18m, L=940m.

decantoarele de beton:

D1,D2, D3, D4: sectiune dreptunghiulara h=3,5m, l=11,7m, L=93m.

Indepartarea namolului rezultat in urma procesului de decantare, in decantoarele de pamant, se realizeaza hidromecanic, cu draga electrica refulanta. Curatarea se face anual.

Indepartarea namolului rezultat in urma procesului de decantare, in decantoarele de beton, se realizeaza cu pod raclor dupa scoaterea din functiune a bazinului. Namolul se evacueaza in iazurile de decantare.

Filtrarea

Se realizeaza prin 42 filtre rapide noi si vechi (26 vechi si 16 noi), cu urmatoarele caracteristici ale unui filtru:

- vechi

- S = 80mp

- Vfiltrare = 6,5 m/h

- componenta stratului filtrant nisip D = 1 - 3mm, H = 1,3m

pietris D = 3 - 35mm, H = 0,4m

- noi

- S = 120mp

- Vfiltrare = 6,5 m/h,

- componenta stratului filtrant nisip D = 1 - 3mm, H = 1,3m

pietris D = 3 - 35mm, H = 0,4m

Spalarea filtrelor se realizeaza cu:

- 4 grupuri de pompare Siret 400 Q =1050,00 mc/h, H = 18 m

- 2 turbosuflante Q = 9840,00mc/h, H = 600 mbari

- 3 suflante tip SRD 40 Q = 1455,00 mc/h, H = 600 mbari

- 1 compresor Q = 90,00 mc/h, H= 7 bari

- 3 compresoare tip ECR 350 Q = 0,26 mc/h, H = 12 bari

- 1 rezervor de apa filtrata cu V=600 mc

Dezinfectia

Se realizeaza prin distrugerea bacteriilor si germenilor patogeni cu ajutorul clorului. Statia de clorinare cuprinde:

sala recipientilor de clor;

sala dozatoarelor in care sunt instalate 10 dozatoare de clor de tip Solvay (7buc) si Wedeco-Advance (3buc);

sala instalatiilor auxiliare.

Debite totale de apa tratata:

Debite tratate: zilnic maxim = 9,00 mc/s

zilnic mediu = 8,10 mc/s

Functionarea:    365 zile/an = 24 h/zi

Debite evacuate in raul Ciorogarla: zilnic maxim = 1,01 mc/s

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Apele uzate provenite de la predecantor, decantoarele de pamant si decantoarele de beton sunt evacuate in iazurile de decantare, situate pe malul stang al raului Dambovita, aval pod Joita.

Apele uzate provenite de la filtrele rapide sunt evacuate in canalul Ciorogarla prin doua conducte de descarcare, situate in incinta statiei la circa 50m una de alta. Valorile limita a indicatorilor de calitate, in sectiunea de control, trebuie sa se incadreze in limitele maxime specificate in normativul H.G. 188/2002 (Anexa 3 - NTPA 001/2002).

Statia de tratare Rosu

Generalitati

Statia de tratare Rosu este situata in comuna Chiajna, satul Rosu, judetul Ilfov si ocupa o suprafata de 13 ha. Aceasta statie face parte din sistemul de alimentare cu apa al municipiului Bucuresti. Apa bruta ce se trateaza in statia Rosu este primita, prin canalul dublu casetat, din priza Crivina situata pe malul stang al raului Arges. Apa tratata este transportata la rezervoarele de inmagazinare situate in capitala. Principalele activitati in statie sunt: pomparea apei in statie pentru tratare cu coagulant, decantarea, filtrarea, dezinfectia apei, distributia apei tratate in sistemul de alimentare cu apa al Bucurestiului si asigurarea utilitatilor pentru functionarea statiei de tratare Rosu.

Capacitati de productie:

puse initial in functiune conform proiectului: 6000 l/s (520000 mc/zi);

profil de productie: tratarea apei brute si alimentare cu apa potabila a municipiului Bucuresti.

Fluxul tehnologic

Pomparea

Apa bruta este adusa in statie printr-un canal dublu casetat Crivina - Rosu, cu sectiunea de 8,8mp si cu o capacitate de tranzitare a unui debit de 15mc/s. La intrarea in statie, apa receptata de la priza Crivina, este pompata in sistemul de tratare cu ajutorul unei statii de pompare, echipata cu 6 pompe DV2-87, din care 3 sunt de rezerva (Qpompa = 2,5 mc/s, Hcoloana apa = 8m).

Tratarea cu coagulant

Apa este pompata in 2 camere de distributie unde este injectata solutia de sulfat de aluminiu pentru coagularea materiilor in suspensie si a coloizilor. In caz de necesitate (la viituri) pentru reducerea turbiditatii se face cu lapte de var si sulfat de aluminiu. Pentru degradarea mai rapida a substantelor organice a fost construita o linie de tratare cu acid sulfuric (care nu a intrat inca in functiune).

Gospodaria de reactivi cuprinde trei linii:

• linia de tratare cu sulfat de aluminiu, compusa din 4 bazine cu V=3600mc si pompe de omogenizare;
• linia de tratare cu lapte de var compusa dintr-un bazin de stocare a pastei si o pompa pentru transportul solutiei de lapte de var;
• linia de tratare cu acid sulfuric.

Decantarea

Procesul de decantare se desfasoara in cele 6 decantoare radiale de tip vertical. Acestea sunt din beton armat, cu diametru D = 51m, V = 8500mc, Qtratare = 3600mc/h. Decantarea propriu-zisa se desfasoara in compartimentul periferic. Namolul se evacueaza in buna parte cu ajutorul podului raclor, de unde se elimina prin basele laterale. Basele sunt descarcate prin by-pass in conducta de evacuare a apelor uzate tehnologice. Acest namol impreuna cu apele uzate de la filtrele rapide este deversat in iazurile de decantare.

Filtrarea

Se realizeaza cu ajutorul a 30 filtre rapide avand fiecare urmatoarele caracteristici:

S = 120mp

Vfiltrare = 6,5 m/h

componenta stratului filtrant nisip D = 1 - 3mm, H = 1,3m

pietris D = 3 - 35mm, H = 0,4m

Spalarea filtrelor se realizeaza cu aer comprimat si cu apa:

- aer comprimat: - suflante 2 buc in regim de functionare 1+1 (Q=7800mc/h)

- Qaer = 15 l/mps

- apa: - pompe Brates 3 buc in regim de functionare 2+

Q = 2100mc/h)

- Qapa = 4 l/mps

Dezinfectia

Se realizeaza prin distrugerea bacteriilor si germenilor patogeni cu ajutorul clorului. Statia de clorinare cuprinde:

sala recipientilor de clor;

sala dozatoarelor in care sunt instalate 10 dozatoare de clor de tip Solvay (4 buc.) si Wedeco-Advance (6 buc.);

sala instalatiilor auxiliare.

Apa tratata este distribuita in sistemul de alimentare al municipiului Bucuresti prin 2 camere de distributie, spre nodul Rosu si spre nodul Bragadiru, de unde pleaca prin apeducte, spre statiile de pompare ale capitalei.

Debite totale de apa tratata:

Debite tratate: zilnic maxim = 8,5 mc/s

zilnic mediu = 7,7 mc/s

Functionarea : 365 zile/an, 24 h/zi

Debite evacuate in iazurile de decantare: zilnic maxim = 1,01 mc/s

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Apele uzate provenite de la decantoarele radiale de tip vertical si de la spalarea filtrelor sunt evacuate in iazurile de decantare, ce sunt situate pe malul drept al raului Dambovita.

Nota: Se afla in faza avansata de finalizare noua Statie de Tratare Crivina - Ogrezeni( Q = 3 m³/s).

Retele de transport a apei potabile (apeducte)

Generalitati

Apeductele de transport pentru apa potabila sunt situate pe teritoriul administrativ al judetelor Giurgiu, Ilfov si al municipiului Bucuresti. Aceste apeducte fac parte din sistemul de alimentare cu apa al municipiului Bucuresti. Apa potabila este transportata in cele 8 statii de pompare mari ale municipiului. Principalele activitati desfasurate pe apeductele de apa potabila sunt: transportul apei si distributia apei potabile in sistemul de alimentare cu apa al Bucurestiului.

Capacitati de transport:

puse initial in functiune: 45,47 mc/s;

profil de productie: transportul apei potabile in sistemul de alimentare cu apa al municipiului

Bucuresti.

Fluxul tehnologic

NH Rosu

Amplasare in comuna Chiajna, judetul Ilfov. Functiunea este de a distribui volumele de apa tratata catre cele 8 statii de inmagazinare si pompare a apei potabile distribuite la consumatorii din municipiul Bucuresti.

In acest nod intra apeductele ce transporta apa tratata de la statiile Rosu si Arcuda prin 6 apeducte si se distribuie apa prin 8 apeducte la statiile Cotroceni (3), Grivita (2) si nodul hidrotehnic Bragadiru (3). Nodul este compus din 4 camere de distributie, prevazute cu ghidaje. Camera cea mai noua (CF3) dispune de stavilare montate pe apeducte.

NH Bragadiru

Amplasare in municipiul Bucuresti, strada Ghidiceni, este compus din 5 camere de receptie si distributie a apei potabile. Functiunea este de a asigura intrarea in nod a celor 3 apeducte de la Rosu si Arcuda si distributia apei prin 2 apeducte in statia de pompare Sud si prin 3 apeducte in statia de pompare Drumul Taberei.

Retele stocare, pompare si distributie a apei potabile

Capacitati de productie:

puse initial in functiune conform proiectului:

Sistemul de inmagazinare si pompare a apei potabile:

inmagazinare 359.000 mc

pompare 2.290 mii mc/zi

repompare 2.028 mc/zi

pompare (hidrofoare) 11.975 mc/zi

Reteaua de distributie:

conducte 1.549 Km

artere 586 Km

profil de productie: alimentare cu apa potabila

Amplasament

"Sistemul de inmagazinare si pompare a apei potabile" si "Reteaua de distributie a Municipiului Bucuresti", sunt situate pe teritoriul capitalei.

Functionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de inmagazinare - pompare: formate din 8 statii de pompare, 39 statii de repompare si 222 statii de hidrofor.

Sistemul de inmagazinare si pompare a apei potabile

Statii de pompare (cu injectie in reteaua de inalta presiune a sistemului de distributie a apei potabile): Drumul Taberei, Uverturii, Cotroceni si Preciziei (partial).

Statii de pompare (cu injectie in reteaua de joasa presiune a sistemului de distributie a apei potabile): Grivita, Nord, Grozavesti, Sud si Preciziei (partial).

Statii de repompare:

Statii de repompare 'zona A': Giulesti, Pajura, Bucurestii-Noi, Dorobanti, 1 Mai;

Statii de repompare 'zona B': Dudesti Vitan, Marcia, Berceni I, Berceni II, Berceni III;

Statii de repompare 'zona C': Sulea plecare, Ion Sulea, Macaralei, Zavideni, Dristor Tomis, Titan C IV;

Statii de repompare 'zona D': Colentina, Colentina II, Teiul Doamnei, Pantelimon II, Lacul Tei, Ziduri Mosi, Petricani;

Statii de repompare 'zona E': Rahova Ferentari, Petre Ispirescu, 13 Septembrie, Margeanului, Salaj;

Statii de repompare 'zona F': Socului, Pantelimon I, Titan C V, Titan C III, Titan C I, Titan IOR;

Statii de repompare 'zona G': Livadia, Nitu Vasile, Constantin Brancoveanu, Farado, Luica.

Statii de hidrofor:

Statii de hidrofor zona I: Grivita: 11 pe calea Grivitei si 1 pe str.Turda;

Statii de hidrofor zona II: Piata Victoriei: 5 pe bd. Duca, 1 pe str. Veronica Micle, 3 pe bd. Dinicu Golescu;

Statii de hidrofor zona III: 1 Mai Titulescu: 1 pe str. Banu Manta, 4 pe bd.Titulescu, 4 pe bd. 1 Mai, 1 pe str. Av. Popisteanu, 1 pe calea Grivitei;

Statii de hidrofor zona IV: Stefan cel Mare Tei: 2 pe bd.Ilie Pintilie, 4 pe sos. Stefan cel Mare, 1 pe str. Av. Protopopescu, 2 pe str. Dorobanti, 2 pe str. Barbu Vacarescu, 4 in zona bd.Tei;

Statii de hidrofor zona V: Centru Stirbei Voda: 5 pe calea Stirbei Voda, 1 la blocul Muzica, 7 pe bd. Magheru, 1 pe bd. Republicii;

Statii de hidrofor zona VI: Mosilor Colentina: 5 pe sos. Colentina, 4 pe sos. Fundeni, 7 pe calea Mosilor si 3 pe sos. Stefan cel Mare;

Statii de hidrofor zona VII: Pantelimon Socului: 9 pe sos. Pantelimon, 1 pe drumul Morarilor, 2 pe sos. Iancului, 3 pe sos. Colentina si 1 pe bd. Lucretiu Patrascanu;

Statii de hidrofor zona VIII: Avrig Vatra Luminoasa: 2 pe str. Avrig, 2 pe str. Vatra Luminoasa, 3 pe sos. Iancului, 6 pe sos. Mihai Bravu, 3 pe bd. Dimitrov, 1 pe str. Ion Maiorescu si 1 la Foisor;

Statii de hidrofor zona IX: Dristor insula Vitan: 3 pe calea Vitan, 2 pe sos. Mihai Bravu, 4 pe bd. Marasesti, 2 pe str. Baba Novac si 1 pe str. Dristor;

Statii de hidrofor zona X: Tineretului Vacaresti: 4 pe bd. Tineretului, 2 pe calea Vacaresti, 8 in zona bd. Dimitrie Cantemir;

Statii de hidrofor zona XI: Berceni Oltenita: 13 pe sos. Oltenitei;

Statii de hidrofor zona XII: Giurgiu Serban Voda: 2 pe sos. Oltenitei, 2 pe str. Stoian Militaru, 3 pe sos. Giurgiului,3 pe str Serban Voda, 2 pe str. Vifornita, 2 pe sos. Viilor si 1 pe str. Resita;

Statii de hidrofor zona XIII: Rahova Ferentari: 5 pe calea Rahovei, 1 pe str. Vicina, 1 pe str. Glicinelor, 1 pe str. Amurgului, 1 pe sos. Salaj, 1 pe str. Leresti, 1 pe str. Garoafei, 1 pe str. Crizantemelor, 1 pe str. Baicului si 1 pe str. Sc. Ferentari;

Statii de hidrofor zona XIV: Drumul Sarii 13 Septembrie: 3 pe calea 13 Septembrie, 2 pe drumul Sarii, 2 pe sos. Panduri, 2 in zona Eroilor Izvor si 1 pe str. Gioconda;

Statii de hidrofor zona XV: Crangasi Uverturii: 1 pe bd. Armata Poporului, 5 pe bd. Uverturii, 8 pe calea Crangasi si 1 pe calea Giulesti;

Statii de hidrofor zona XVI: Piata Muncii Unirii: 2 pe bd. Unirii, 3 pe calea Calarasi, 1 pe calea Cauzasi, 2 pe bd. Decebal, 1 pe sos. Mihai Bravu si 1 pe str. Turturele.

Sistemul de stocare, pompare, repompare si distributie a apei potabile in capitala este exploatat prin intermediul a 5 centre operationale.

Fiecare centru operational dispune de un sediu amplasat astfel:

Sectorul 1 calea Plevnei nr. 80

Sectorul 2 strada Herta nr. 2

Sectorul 3+4 calea Serban Voda nr. 3A

Sectorul 5 splaiul Independentei nr. 235 - 237

Sectorul 6 splaiul Independentei nr. 235 - 237

Sistemul de inmagazinare, pompare si repompare a apei potabile a fost modernizat prin montarea unor instalatii si echipamente noi pentru:

determinarea starii sistemului;

analizoare pentru indicatori: temperatura, turbiditate, pH, conductivitate, clor liber. Acestea sunt montate la injectarea in reteaua de distributie. Datele analizate se transmit orar la dispeceratul central de la statia de tratare Rosu. Este in curs de realizare sistemul de transmitere a datelor si programare a statiilor de pompare 'on-line';

echipamente electrice noi;

debitmetre electromagnetice noi.

Sistemul de inmagazinare, pompare si repompare a fost modernizat astfel:

scoaterea din functiune a rezervoarelor din statiile de repompare;

montarea unor debitmetre electromagnetice noi;

inlocuirea grupurilor de pompare;

inlocuirea instalatiilor electrice;

automatizarea sistemului actionare si control;

igienizare;

refacerea imprejmuirilor degradate;

securizarea statiilor de repompare.

Statiile de hidrofoare sunt modernizate astfel:

montarea unor debitmetre electromagnetice noi;

inlocuirea hidrofoarelor;

inlocuirea instalatiilor electrice;

automatizarea sistemului actionare si control;

igienizare;

refacerea imprejmuirilor degradate;

securizarea statiilor.

La retelele de distributie in functiune au fost operate modificari ale retelei astfel:

au fost inlocuite conducte, artere si bransamente;

au fost extinse conducte, artere si bransamente.

Retea de canalizare

Descrierea situatiei existente

Sistemul de canalizare al municipiului Bucuresti colecteaza unitar apele reziduale (menajere si tehnologice) si cele pluviale, orasenesti, ca si descarcarile unor retele de canalizare si vidanjari din capitala si unele localitati aflate in vecinatate. Toate aceste ape uzate sunt evacuate neepurate in raul Dambovita aval de Bucuresti, in dreptul comunei Glina la circa 500 m de Soseaua de Centura.

Canalizarea Municipiului Bucuresti este structurata ca o retea de canale colectoare principale, secundare si de serviciu ce transporta si evacueaza apele uzate si pluviale in caseta colectoare situata sub albia amenajata a Dambovitei.

Caseta Dambovita

Amplasament - sub cuveta amenajata de apa curata a raului Dambovita, are 2 fire si pe unele tronsoane 3 fire, L = 39,81Km. In caseta colectoare evacueaza direct 12 canale colectoare principale (A₀ - prin 3 tronsoane, A₁, A_2, A₃, in partea dreapta si B₀ - prin 2 tronsoane, B₁, B_2, B₃, B₄, B_5, B₆ B₇, - C_1, in partea stanga) si 11 canale colectoare secundare (Boanca, G₁, S₁, S₂, L₁, M₁, E₁, U₁, F₁, D₁, D₂).

Colectoare principale

Colectoarele principale au L = 303,79Km, 3 tipuri de sectiuni (circulare Dn 350cm, ovoidale de 310/303cm si caseta 450 x 306cm) si sunt amplasate astfel:

Pe malul drept al Dambovitei A₀, A₁, A_2, si A_3'

Pe malul stang al Dambovitei B₁, B_2, B₃, B₄, B_5, B₆ si B₇

La nord de raul Colentina C₁

Colectoare secundare si canale de serviciu

Colectoarele secundare au L = 790Km, canalele de serviciu si cu lungimea racordurilor L = 1400,56Km au 4 tipuri de sectiuni (circulare Dn 20 - 250cm, ovoidale de 50/75 - 195/285cm, speciale tip clopot 71/132 - 350/350cm si casete 264 x 270cm) si sant amplasate astfel:

Pe malul stang al Dambovitei Boanca, G₁, S₁, S₂, M₁, E₁, U₁, F₁, D₁, D₂;

Pe malul drept al Dambovitei L₁^.

Statii de pompare ape uzate si constructii accesorii

Reteaua de canalizare cuprinde: 44046 camine de inspectie, 39944 guri de scurgere, 59096 racorduri de canal si 10 statii de pompare pentru evacuarea apelor uzate din zonele depresionare ale sistemului amplasate astfel:

Gradina Zoologica

Herastrau

Tei

Colentina 1+2

Pantelimon 2

Progresu 1+2

Bucur-Obor

Pasajul Muncii

Pasajul Grivita

Aleea Trandafirilor

Dimensionarea capacitatii de transport a apelor uzate

Volume de ape uzate transportate:

Debit de ape uzate Quz = 26,2 mc/s

Debit de ape pluviale Quz = 113,8 mc/s

Debit total Quz = 140,0 mc/s

Statie de epurare a apelor menajere

Descrierea situatiei existente

Sistemul de canalizare a municipiului Bucuresti colecteaza unitar apele reziduale (menajere si tehnologice) si cele pluviale, orasenesti, ca si descarcarile unor retele de canalizare si vidanjari din unele localitati aflate in vecinatatea capitalei. Toate aceste ape uzate sunt evacuate in prezent neepurate in raul Dambovita, in aval de Bucuresti, si au un impact puternic negativ asupra calitatii apei raului, influentand de asemenea si calitatea raului Arges, in aval de confluenta cu raul Dambovita.

Proiectul initial al Statiei de epurare ape uzate(SEAU) a fost elaborat in perioada 1983-1985 (in baza unor studii realizate in perioada 1977-1982) si prevedea realizarea a 3 linii individuale de epurare a apei (fiecare bazata pe o statie conventionala solida de namol activat cu sedimentare primara) si capacitati aferente de tratare a namolului (prin fermentare in doua etape, urmata de deshidratarea mecanica a unui namol relativ stabilizat).

Fiecare linie de apa a fost dimensionata pentru un debit de tratament complet de 7,5 m³/s cu alti 7,5 m³/s debit ape pluviale numai pentru tratament mecanic. Executarea lucrarilor la Glina a demarat in 1985. In 1988 lucrarile au fost oprite, proiectul a fost modificat, aprobandu-se noua solutie cu 2 linii de epurare a apei. In perioada 1990-1991 lucrarile au fost sistate, reluarea avand scopul darii in exploatare a liniei 1 - epurare mecanica si partial a sectiunii auxiliare. In aceasta perioada studiile efectuate au stabilit ca valorile estimate pentru debitele proiectate nu au fost atinse.

In 1997-1998 a fost testata o sub-linie de tratare mecanica din cadrul liniei 1, rezultatele punand in evidenta deficiente si deteriorari ale structurii de rezistenta la unitatile de deznisipare si decantoarele primare, implicand inlocuirea unor elemente structurale de otel.

Din cauza diferitelor probleme intampinate, obiectele tehnologice existente la SEAU Glina nu au fost puse in functiune niciodata, lucrarile fiind complet abandonate in 1996.

La nivelul de realizare SEAU Glina includea urmatoarele obiecte tehnologice principale:

Tratarea apei:

2 linii identice (una aproape construita, a doua abandonata intr-un stadiu incipient), cu urmatoarele componente:

gratare rare (5 unitati / linie);

statie pompare (1 unitate / linie);

gratare dese (2 unitati / linie);

deznisipator cuplat cu separator de grasimi (6 unitati / linie; capacitate utila=7350 m³);

decantoare primare (8 bazine circulare / linie; capacitate utila de sedimentare = 64600 m³);

bazine de aerare cu namol activat (2 unitati / linie) - fiecare unitate avand 3 bazine cu cate 2 compartimente, dotate cu 4 aeratoare mecanice de suprafata (total 48 aeratoare / linie);

decantoare secundare (8 bazine circulare, capacitate utila totala de stocare = 116750 m³);

statie pompare pentru namol activat recirculat si in exces (1 unitate / linie).

Tratarea namolului:

ingrosatoare pentru namolul primar si in exces (2 unitati pentru namolul primar, 2 unitati pentru namolul in exces), capacitate = 11000 m³;

statie pompare pentru namolul ingrosat (1 unitate);

metantancuri: 2 baterii de cate 5 rezervoare (4 unitati pentru etapa I si 1 unitate pentru etapa II de fermentare), din care 5 sunt aproape finalizate iar 5 abandonate la un nivel inferior. Fiecare rezervor are o capacitate de 8000 m³, (calculata pentru o perioada de fermentare de 12-15 zile); si este echipat cu sisteme de reciclare namol si colector gaze, precum si cu instalatii auxiliare (pompe de recirculare, schimbatoare de caldura, recuperatoare de caldura etc.);

ingrosatoare pentru namol fermentat (4 unitati, fiecare cu o capacitate de 1100 m³);

statie de pompare pentru namol fermentat (1 unitate);

deshidratarea mecanica a namolului fermentat, include:

2 hale industriale pentru filtre presa(8 filtre / hala) si dozarea reactivilor de conditionare;

silozuri pentru depozitarea pulberii de var (capacitate = 800 m³);

rezervoare pentru depozitarea clorurii ferice (4 unitati cu o capacitate de 16 m³);

rezervoare de biogaz (4 unitati de 6000 m³ fiecare).

Obiecte auxiliare:

centrala termica si grup electrogen pentru biogaz;

statia principala de alimentare cu energie electrica si transformare;

instalatie pentru comprimarea gazului in vederea arderii in CT;

cladiri administrative (birouri, laboratoare, dispecer central);

grupuri sanitare si spalatorie;

cantina;

dispeceri locali;

atelier de intretinere si reparatii;

depozite pentru materiale;

spalatorie auto;

rezervoare combustibil;

platforme pentru echipamente etc.;

conducte si canale de legatura pentru circuitul apelor uzate si circuitul de namol.

SEAU urma sa fie prevazuta cu un depozit din beton armat pentru stocarea namolului deshidratat timp de 4 luni si 2 microhidrocentrale electrice amplasate pe traseul de evacuare al fiecarei linii de tratare, in punctele de descarcare.

Evacuarea namolului:

Ipoteza initiala de utilizare in agricultura a namolului fermentat si deshidratat s-a dovedit a fi neadecvata. Lucrarile de constructie a haldelor necesare depozitarii namolului nu au mai fost incepute.

Elemente de constructie:

obiecte tehnologice: structurile au fost construite din beton monolit sau prefabricat;

constructii auxiliare: majoritatea sunt hale industriale numai cu parter, pe stalpi, grinzi si elemente de acoperis. Cladirile administrative, spalatoria si cantina au 2 niveluri si sunt alcatuite din cadre si plafoane de beton turnat si ziduri de caramida.

Solutiile constructive utilizate, tipul si calitatea materialelor, au dus la deteriorarea multora dintre constructiile existente, impunand necesitatea renovarii lor.

Echipamente si instalatii mecanice:

Echipamentele prevazute in proiectul initial, majoritatea furnizate inainte de 1989, nu sunt fiabile si au un randament scazut in ceea ce priveste parametrii tehnici, consumul de energie si posibilitatile de automatizare. Desi pentru unele dintre acestea conceptia de proiectare este corecta, lipsa materialelor speciale sau a tehnologiilor de varf, ca si slaba calitate a fabricarii, impiedica functionarea adecvata.

Solutie propusa:

In vederea solutionarii epurarii corespunzatoare a apelor uzate orasenesti, PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI, prin Unitatea de Implementare a Proiectului Asistenta Tehnica pentru "Finalizarea Lucrarilor si Modernizarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti" a derulat activitati de colaborare cu consortiul format din PELL FRISCHMANN CONSULTANTS LTD, ROYAL HASKONING, GRONTMIJ si ROMPROIECT SA, consortiu ce a finalizat un Studiu de Fezabilitate in cadrul unui contract cu finantare ISPA.

Lucrari proiectate:

Faza 1:

Reabilitarea si completarea liniei 1 a apei (existenta) pentru epurarea secundara a unui debit constant de ape uzate de 10 m³/s.

Faza 2:

Realizarea unei linii complet noi de epurare secundara a apelor uzate, cu o capacitate nominala de minim 10 m³/s.

Perioada de derulare a proiectului:

Executia lucrarilor se va desfasura in doua etape:

Faza 1: 2005-2008 (lucrari la prima linie de epurare existenta).

Faza 2: 2008-2011(completarea si marirea capacitatii de epurare prin construirea unei noi linii si a unui incinerator de namol).

Conversia la treapta tertiara de epurare

Conversia statiei pentru eliminarea completa a nutrientilor va fi desfasurata la o data ulterioara si nu este inclusa in obiectul acestei investitii.

5. SITUATIA APELOR UZATE MENAJERE SI INDUSTRIALE

Priza Crivina (raul Arges) (descrisa la captare apa bruta).

NH Dragomiresti prin care se asigura distributia apei brute la ST Rosu, CET-uri si lacul Chitila.

Statiile de pompare apa industriala Cernica Pantelimon

Generalitati

Administrarea si exploatarea patrimoniului Consiliului Local al Municipiului Bucuresti care se refera la captarea apelor de suprafata si distributia apei captate, transportul si distribuirea la consumatorii industriali.

Capacitati de productie:

puse initial in functiune conform proiectului:

complexul Pantelimon (1979): 1.500 l/s (129.600 mc/zi)

complexul Cernica (1968): 1.500 l/s (129.600 mc/zi)

in stare de functiune la data solicitarii autorizatiei de gospodarire a apelor:

complexul Pantelimon: 1,402 mc/s

complexul Cernica: 0,924 mc/s

Exploatarea se face alternativ pentru cele doua statii de pompare, in functie de solicitarea de apa industriala a beneficiarilor. Reteaua de distributie a apei industriale de la surse (prizele de captare din lacurile Pantelimon si Cernica) pana la beneficiari: L = 44,984 km.

Alimentarea cu apa industriala:

sursa de suprafata, prin intermediul a doua prize situate pe malurile lacurilor Cernica si Pantelimon, cu urmatoarele caracteristici:

Nume Amplasare Qproiectat priza (1/s) Observatii

Pantelimon Lacul Pantelimon 1.500 instalatii in stare de

functionare

Cernica Lacul Cernica 1,500 instalatii in stare de

functionare

Volume si debite totale de apa industriala autorizate (total):

Zilnic maxim = 259.200 mc/zi =3.000 l/s

Zilnic mediu = 216,000 mc/zi =2.500 l/s

Unitatea functioneaza 365 zile / an.

Instalatii de captare a apei

Complexul Pantelimon:

statia de pompare apa bruta:

• 2 criburi de aspiratie a apei brute la cota minima 62,80 mMB
• un cheson
• 3 pompe MV602(6)

Complexul Cernica:

statia de pompare apa bruta:

3 criburi de aspiratie a apei brute la cota minima 52,10 mMB

3 pompe Siret 900

3 sifoane Dn 1200

dig de protectie din anrocamente (neterminat)

Instalatii de tratare a apei (in conservare)

Complexul Pantelimon:

statia de repompare apa filtrata treapta II:

2 pompe MV 803(6),

o pompa MV 603(6),

statia de spalare filtre:

3 pompe MV 502,

statia de tratare - filtrare a apei:

bazine de contact cu Vtotal = 560 mc,

5 filtre cu S = 105 mp, Qmax = 330 1/s,

un bazin apa filtrata V = 1400 mc,

statia de aer pentru spalare:

2 suflante SPR 72,

2 suflante SPR 40.

Complexul Cernica:

statia de tratare - repompare treapta II:

bazine de contact cu Vtotal = 560 mc,

5 filtre cu S = 105 mp, Qmax = 330 l/s,

rezervor apa filtrata V = 1400 mc,

statie de clorare,

statia de repompare apa treapta II:

statia de pompare apa filtrata:

3 pompe 18 NDS(6),

o pompa 12 NDS(a),

statia de pompare apa de spalare:

2 pompe Brates(b),

statia de aer:

5 pompe SRD 40.

Cerinta totala de apa industriala:

Q_szimax = 259.200 m³/zi anual = 94.608 mii m³/an

Q_szimed = 216.000 m³/zi anual = 78.840 mii m³/an

Q_szimin = 211.500 m³/zi anual = 77.198 mii m³/an

Q_sorarmax=10.800m³/h

Retea de transport a apei industriale

Reteaua de transport din priza Crivina

Generalitati

Apa bruta utilizata in Municipiului Bucuresti este transportata din priza Crivina, in punctele de consum, astfel:

in Lacul Morii prin canalul dublu casetat si apoi prin canalele deschise:

• Statia Rosu - Punctul Rosu - Lacul Morii;
• Derivatia Dragomiresti Chitila-raul Dambovita - Lacul Morii;

in CET Grozavesti prin canalul dublu casetat, canalul deschis Statia Rosu-punctul Rosu, apeduct Punctul Rosu-CET Grozavesti;

in CET-ul Vest prin canalul dublu casetat, NH Dragomiresti, apeductele I si II cu Dn 1000mm. CET-ul Vest mai este alimentat si din canalul dublu casetat, prin statia de pompare Rosu, prin doua apeducte cu Dn de 400 si 500mm;

in CET-urile Progresu si Sud prin canalul dublu casetat, NH Dragomiresti si apeductele I si II cu Dn 1000mm (ce deservesc si CET-ul Vest);

in salba de lacuri a raului Colentina (cu descarcare in lacul Chitila) prin canalul dublu casetat, NH Dragomiresti si derivatia (canalul deschis) Dragomiresti-Chitila.

Transportul apei

Canalul dublu casetat Crivina -Rosu

canalul dublu casetat: sectiune 2 x 2,5 x 2,4 m din beton armat, L = 17,6 Km, panta = 0,05%, Viteza=1,3 m/s, Q = 15 mc/s, curgere gravitationala, Q fir = 7,5 mc/s.

Derivatia (canal deschis) Dragomiresti-Chitila

Acest canal are rol in transportul apei in raul Colentina (lac Chitila), debusare in caz de necesitate in raul Dambovita si rol de aparare impotriva inundatiilor pentru municipiul Bucuresti.

Sectiune trapezoidala:

tronsonul I (amonte descarcare in raul Dambovita) H = 1.80m, panta taluze 1:1,5, Qmed = 7,5 mc/s, Q maxim = 9,27 mc/s;

tronsonul II (aval descarcare in raul Dambovita) H = 1.55m, panta taluze 1:1,5, Qmed = 4,5 mc/s, Q maxim = 5,62 mc/s.

Canalul este captusit cu dale din beton armat, L = 8,411Km, Viteza = 1,3 m/s, curgere gravitationala. Canalul subtraverseaza apeductele Arcuda - Rosu, soseaua Bucuresti - Arcuda, calea ferata Bucuresti - Chitila si DN7 (Bucuresti - Pitesti).

Bretea racord deschisa din canalul Dragomiresti Chitila in raul Dambovita

Sectiune trapezoidala, din beton armat, L=200m, Qmax = 7,5mc/s, curgere gravitationala, serveste la descarcarea completa a apelor transportate pe canalul Dragomiresti - Chitila, in caz de avarie a acestuia. Qservitute = 3,0mc/s.

Canal deschis ST Rosu-lacul Morii

Sectiune trapezoidala din beton armat, L = 2,0 Km, Qmax = 4,8 mc/s, curgere gravitationala

Canal deschis Punct Rosu-CET Grozavesti

Dn 2 x 800mm din metal, Q = 1385mc/h, curgere gravitationala

Canal alimentare CET Vest din SP Rosu

Dn 1 x 500mm si 1 x 400mm din metal, L = 2,5 Km fiecare, Q = 490 l/s (in total pentru CET Vest), transport apa prin pompare

Canal alimentare CET-urile Vest (rezerva), Progresu si Sud din NH Dragomiresti

Dn 2 x (1000-800) mm, PREMO, L = 25,4 Km fiecare, Q = 1202-271 l/s, transport apa prin pompare

Debite totale de apa captata si transportata

Debite captate: Qmaxim = 14,5 mc/s

Qmediu = 14,0 mc/s

din care: pentru ST Rosu: Qmediu = 8,5 mc/s

pentru suplimentare la ST Arcuda: Qmediu = 2,5 mc/s

pentru CET Grozavesti: Qmediu = 0,3 mc/s

pentru CET Progresu, Vest si Sud: Qmediu = 0,7 mc/s

pentru nevoi tehnologice: Qmediu = 2,0 mc/s

Functionarea : 365 zile pe an, 24 h/zi

Debite evacuate in raul Arges: Quz tehn. = 2,0 mc/s

Debite evacuate in Lacul Morii (canal Rosu -Lacul Morii): Qmaxim = 4,8 mc/s

Qmediu = 2,9 mc/s

Debite evacuate in Lacul Morii (bretea): Qservitute = 3,0 mc/s

Qavarie = 7,5 mc/s

Debite evacuate in raul Colentina (maxim): Qmed = 4,3 mc/s

Statiile de pompare Cernica Pantelimon

Reteaua de distributie a apei industriale de la surse (prizele de captare din lacurile Pantelimon si Cernica) pana la beneficiari: L = 44,984 km.

Distributia apei se face prin intermediul a 3 noduri hidrotehnice: N.H. Oltenita, N.H. Dudesti, N.H. Glina, 52 camine cu vane de linie si camin de vane de distributie la fiecare folosinta in parte.

Reteaua de apa industriala are lungimea de 44,984 km si este construita din tuburi Premo si de metal cu urmatoarele diametre: 250mm, 400mm, 600mm, 800mm si 1000mm.

Bransamentele pentru consumatori au lungimea de 2km.