Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


MEDIUL SI DEZVOLTAREA PRAGURILE ECONOMICE

Ecologie mediu



+ Font mai mare | - Font mai mic



MEDIUL SI DEZVOLTAREA PRAGURILE ECONOMICE

La inceputul acestui secol populatia mondiala numara 1,6 miliarde locuitori, cu un venit de 400$ pe cap de locuitor (India de azi), iar produsul mondial global (PMG) era de 640 miliarde $, cu putin mai mult decat PNB al Frantei.

Populatia mondiala, productia economoca si consumul de combustibil



in perioada 1900 - 2000

Anul Populatia Produsul mondial global Consumul de combustibil fosil

miliarde     (mii miliarde $ 1980 ) (miliarde t.c.c.)

locuitori)

1,6 0,6 4 1

2,5 2,9 3

5,2 13,7 12

6,0 20,3 19,1

In urmatoarea jumatate de secol populatia a crescut cu 1 miliard de locuitori, sporul demografic a fost de 56%. In acest timp, PMG - respectiv productia de bunuri si servicii a crescut modest pe cap de locuitor. Consumul de t.c.c. (tone combustibil conventional) a crescut de 3 ori.

Ce a urmat in a doua jumatate de secol: mutatii spectaculoase. Populatia s-a dublat, atingand un spor de crestere ce a echivalat cu cresterile populatiei din cateva miliarde de ani. Veniturile pe cap de locuitor s-au dublat, produsul mondial a sporit de 4 ori, adica s-au produs de 4 ori mai multe servicii si bunuri fata de 1950.

Aceasta crestere s-a sprijinit in primul rand pe cresterea de combustibili fosili de 4 ori, desi un rol important l-a avut progresul tehnologic in perioada de dupa 1950. Activitatea economica a fost de 20 de ori mai mare decat la inceputul secolului, calea principala fiind cresterea extensiva, adica atragerea in circuitul economic a unor cantitati tot mai mari de resurse naturale.

In timp ce economia mondiala a crescut neincetat, sistemele naturale pe care se sprijina au ramas insa neschimbate.

Oamenii de stiinta precum Lester Brown, atrag atentia ca daca economia creste dincolo de dimensiunile sale fizice actuale, aceasta poate duce la o sporire a costurilor intr-un ritm mai rapid decat cresterea beneficiilor si poate inaugura astfel o era a cresterii neeconomice care mai mult ne saraceste in loc sa ne imbogateasca. In esenta se atrage atentia asupra unui prag economic dincolo de care cresterea in continuare a Produsului Mondial Global costa mai mult decat merita.

Pragul economic reprezinta limita minima in care costurile sunt mai mici sau cel mult egale cu veniturile. In ultimele 5 decenii, analizele FAO (Organizatia Mondiala pentru Agricultura si Alimentatie) arata ca productia alimentara a crescut intr-un ritm impresionant de mare, de doua ori si jumatate intre 1950 si 1989, dar aceasta costa foarte mult.

4/5 din acest spor s-a datorat folosirii intensive a pamanturilor, ingrasamintelor chimice, irigatiilor. Noile tehnologii scad fertilitatea solurilor (dupa 1976 nu s-au mai inregistrat cresteri de terenuri arabile). Agricultorii au arat terenuri in panta, au defrisat paduri, ceea ce a generat schimbari climatice, fenomene de eroziune a solului si scaderea fertilitatii solului.

Cresterea economica pe termen scurt pe seama consumului intensiv si extensiv de resurse naturale este platita scump. Pe masura ce se deterioreaza sistemele naturale care stau la baza economiilor, trebuie sa se tina seama de convergenta Actiunilor economice cu actiunile rationale din punct de vedere ecologic. A aparut deci necesitatea corelarii pragurilor economice cu pragurile naturale.

Depasirea pragurilor naturale inseamna in mod practic ca ritmul deteriorarii este mai mare decat ritmul regenerarii.

Pragul natural = limita minima de mentinere a echilibrului ecosistemelor. Uneori un prag natural poate fi definit cu o oarecare precizie, iar consecintele depasirii acestui prag pot fi cunoscute cu destula siguranta. De pilda daca recoltarea de masa lemnoasa depaseste cresterea anuala a padurilor, volumul arborilor vii se va diminua intr-un raport direct proportional cu masura in care s-a depasit nivelul de exploatare rationala.

In mod asemanator se pune problema cu alte resurse naturale. De exemplu, in cazul pescuitului, in masura in care cantitatea de peste pescuit depaseste ritmul de inlocuire, volumul de peste viu se va micsora treptat.

Studii ONU pentru Alimentatie si Agricultura (FAO 1982) au analizat capacitatea pamantului de a suporta existenta populatiei din 117 tari in curs de dezvoltare. S-a calculat evolutia afectarii pamantului pornind de la 3 nivele de input-uri in agricultura (investitii) - scazute / moderate / inalte.

Nivelul scazut - in anul 2000 circa 65 de tari erau sub nivelul minim de nutritie (1,1 miliarde de oameni) - duce la import de alimente sau infometare.

Avand in vedere ca multe dintre sistemele naturale se afla in pericol, pragurile nu sunt chiar atat de bine definite, iar consecintele abuzurilor sunt in mare masura incalculabile. Efectele depasirii pragurilor ies acum la iveala in cadrul unor sisteme la scara continentala si globala.

Dar care sunt consecintele climatice asupra continentului sud-american si chiar asupra planetei date de distrugerea a 6000 ha de padure in Brazilia? In anul 2010 nu vor mai exista paduri tropicale.



In Brazilia, jungla din bazinul Amazonului este distrusa zilnic pentru a face fata nevoilor de spatiu vital pentru populatia saraca din orase, numeric mereu crescanda. In acest scop se practica agricultura nomada, asa cum se facea in Europa in evul mediu timpuriu si in America de Nord in sec. XVII - XIX. Dupa arderea catorva sute de ha de padure ce devin terenuri agrare si pasuni pentru vite, urmeaza cativa ani buni cand recoltele sunt inalte. Apoi recoltele incep sa scada, iar noii tarani, fermieri, se afunda mai departe in jungla si istoria reincepe.

Acest progres in distrugerea padurilor rezolva pentru moment problemele demografice grave ale Braziliei, dar creaza altele noi, tot atat de grave ca foamea. Odata cu inaintarea agriculturii si zootehniei in inima padurii este nevoie de sosele pentru autocamioane si servicii de intretinere. Creste populatia suburbana ce duce la o aglomerare neinstruita. Astfel stapaneste legea celui mai tare, care duce la criminalitate, situatia tragica a populatiei aborigene care se afla si astazi in epoca paleolitica. Patrunderea civilizatiei sub forma de arme de foc si alcool grabeste decaderea si disparitia lor.

Un alt exemplu ar fi cel al Etiopiei, care prezinta o degradare in cascade a sistemelor biologice si economice declansata de disparitia padurilor. Oamenii cauta noi terenuri agricole, defrisand suprafetele de paduri. In absenta padurilor, elementele nutritive minerale din straturile mai profunde ale solului nu mai sunt reciclate. Din acest moment fertilitatea solului incepe sa scada. Populatia rurala creste, se creaza o piata a lemnului pentru constructii, pentru foc. Se taie mai mult, se erodeaza fertilitatea, scad recoltele. Se ajunge la economia de subzistenta, nu mai este suficienta hrana pentru oameni si animale, se produce un exod al populatiei rurale, adesea in perioadele de seceta, rezulta foamete, morbiditate.

Problemele majore ale poluarii

La nivel continental, al Europei, exista 56 de probleme de mediu, la nivel planetar 12 probleme.

Schimbarile climatice - "efectul de sera", adica cresterea temperaturii medii a globului si in consecinta cresterea nivelului marilor si oceanelor. Se datoreaza cresterii globale a emisiilor de gaze (CO2, metan, protoxid de azot). Masurile care se iau constau in stabilizarea emisiilor la nivelul anului 1990 in 2000 - Protocolul de Kyoto;

Reducerea stratului de ozon. Stratulde ozon este localizat la 10-50 km de suprafata pamantului si contine 90% din ozonul atmosferic. Stratul de ozon protejeaza viata pe pamant deoarece el absoarbe razele UV-13 radiate de soare si care sunt periculoase pentru organism (cancer de piele, cataracte). In ultimii 20 de ani s-a observat o reducere a stratului de ozon cu cca. 3%, iar in unele zone ale Europei cu 7% in anii `90. Cauza o constituie concentratiile crescute ale CFC (clorofluorcarburi), substante utilizate in industria frigorifica, ventilatie, cosmetice. Actiuni - Protocolul de la Montreal, Copenhaga;

Acidifierea. Datorita emisiilor de substante ce provoaca ploile acide, SO2 sau oxizii de azot - NOx - in special de la arderea combustibililor fosili - devastarea padurilor in Europa Centrala si Canada, moartea unor lacuri din Peninsula Scandinava si Canada;

Pierderi ale biodiversitatii;

Accidente majore;

Ozonul troposferic si alti oxidanti;

Eutrofizarea apelor dulci;

Degradarea forestiera;

Managementul zonelor de coasta;

Reducerea si managementul deseurilo;r

Stresul urban;

Riscul chimic.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1155
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved