PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

1. Agricultura

gricultura reprezinta una din ramurile cheie ale economiei romanesti. Contributia agriculturii si silviculturii la formarea PIB, in anumite perioade de timp, a fost in mod constant semnificativa. Populatia activa, ocupata in sectorul agricol manifestata o tendinta de crestere numerica. Sectorul privat a devenit principalul detinator al terenului agricol.

In prezent in Romania se incearca o relansare a acestei ramuri economice prin aplicarea unei politici de privatizare si restructurare a agriculturii, prin subventii acordate de stat producatorilor agricoli si prin programe (SAPARD si PNDR) finantate cu fonduri ale Uniunii Europene. De asemenea se incearca liberalizarea comertului cu produse agricole.

1.1. Interactiunea agriculturii cu mediu

In ultimele decenii, odata cu cresterea numarului populatiei de pe glob si necesitatilor ei, se inregistreaza o crestere considerabila a producerii diferitor substante si articole sintetice, in componenta carora intra compusii chimici care, in timpul fabricarii si utilizarii, prezinta un pericol mare pentru sanatatea oamenilor si mediul ambiant.

Plus la aceasta, incepand cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor in agricultura, aplicarea intensiva a acestora provoaca efecte toxice asupra tuturor fiintelor vii.

O categorie deosebit de periculoasa a compusilor mentionati o prezinta poluantii organici persistenti (POP) care se utilizeaza in industrie si agricultura si, in unele cazuri, se genereaza in cadrul proceselor industriale si in rezultatul arderii.
POP prezinta pericol extrem de mare

Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substante de provenienta tehnogena, inclusiv a pesticidelor clororganice si altor poluanti organici persistenti. In prezent nu poate fi gasit macar un loc pe suprafata terestra, inclusiv in rezervatiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanente de pesticide. Se considera ca pesticidele nu influenteaza semnificativ proprietatile solului, insa ele au proprietatea de a mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale, om.

Uneori poluarea solului cu pesticide poate fi semnificativa si cu consecinte negative de lunga durata. Din lipsa de disciplina tehnologica sau neatentie, imprastierea pesticidelor are loc la incarcare-descarcare sau la stationarea agregatelor pentru introducerea erbicidelor. Chiar si in prezent, dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor poti vedea plesuri de pamant lipsite de orice vegetatie.

1.2. Evolutiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimarile noilor efective de animale si perfectionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

1.2.1. Evolutia utilizarii solului in agricultura

Avand in vedere faptul ca solurile din judetul Salaj au fertilitate scazuta, acestea necesitand cheltuieli ridicate pentru infiintarea culturilor, proprietarii de terenuri agricole renunta in anumiti ani la cultivarea acestora.

Din tabelul de mai jos se poate remarca faptul ca suprafata de teren agricol la nivelul jud. Salaj s-a redus treptat, cu 382 ha fata de anul 1999.

In ceea ce priveste utilizarea solului in agricultura pe categorii de folosinta pentrul anul 2007 se constata o crestere a terenurilor ocupate de pasuni si fanete.

Tabel 1.2.1.1

In ceea ce priveste estimarile privind repartitia terenurilor agricole pe tipuri de folosinta pentru anul 2008 (din datele transmise de DADR Salaj), acestea sunt repartizate astfel:

Tabel 1.2.1.2

1.2.2. Evolutia terenurilor arabile restrase din circuitul agricol

O parte din terenul arabil, existent sau inclus in intravilanul localitatilor, a fost ocupat de constructii civile, in general locuinte, dar si constructii industriale.

Din tabelul de mai jos se evidentiaza o variatie semnificativa a suprafetelor scoase din circuitul agricol in special pentru categoria de folosinta arabil in perioada 2000 - 2007. Cele mai mari suprafete de teren arabile scoase din circuitul agricol s-au inregistrat in anul 2007 cu 27.14 ha din totalul de 43.02 ha.

Tabel 1.2.2.1

1.2.3. Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

Conform datelor furnizate de Ocoalele Silvice evolutia suprafetelor retrase din fondul forestier in perioada 1999 - 2007, se prezinta conform tabelului de mai jos. In cursul anului 2007 a fost scoasa din fondul forestier o suprafata de 0.02 ha.

Tabel 1.2.3.1

Pentru asigurarea unei gospodariri durabile a padurilor un factor determinant este regenerarea acestora. In acest sens, in perioada 1999 - 2006 prin campanii de impaduriri s-a parcurs cu lucrari de regenerare pe o suprafata totala de 931 ha din care s-au regenerat natural 512 ha in urma aplicarii tratamentelor cu regenerari naturale, iar 419 ha au fost parcurse cu lucrari de impaduriri, urmare a aplicarii taierilor de refacere - substituiri.

Evolutia suprafetelor regenerate artificial si natural in perioada 1999 - 2006, in fondul forestier administrat de Directia Silvica Zalau conform datelor statistice se prezinta conform tabelului de mai jos:

Tabel 1.2.3.2

1.2.4. Evolutia septelului

Din tabelul de mai jos se poate remarca o scadere a efectivelor de animale. Astfel, cele mai mari scaderi fata de anul 1999 au fost inregistrate la: pocine cu 45%, bovine cu 42%, cabaline cu 23%, pasari ouatoare cu 20%, caprine cu 16%, animale de blana 12%, pasari cu 9,6%.

La ovine se constata o crestere a efectivului cu 63% in anul 2007 fata de anul 1999.

Tabel 1.2.4.1

1.2.5. Agricultura ecologica

Agricultura ecologica certificata este un sector nou in Romania, aceasta urmareste obtinerea de produse agroalimentare ecologice certificate, atat de origine vegetala, cat si animala de calitate, in stransa legatura cu mediul inconjurator si limitarea riscului poluarii cu mentinerea fertilizarii solului. Aceasta constituie una din caile de dezvoltare pentru asigurarea unei agriculturi durabile.

Numarul unitatilor/fermelor care aplica metode de productie ecologica este in crestere, dar nu exista date foarte exacte referitoare la suprafetele cultivate si productiile obtinute in sectorul de agricultura ecologica.

In anul 2007 in judetul Salaj au fost certificate ecologic 3 ferme, care practica o agricultura ecologica in urmatoarele domenii:

• pomicultura cu o suprafata de 3 ha;
• apicultura cu 250 familii de albine;
• cultura mare cu 5 ha;
• fanete naturale cu 1 ha.

De asemenea se afla in curs de conversie pentru certificare ecologica un nr. de 7 ferme pentru urmatoarele domenii:

• cultura mare cu 1531 ha;
• fanete naturale cu 21 ha;
• pomicultura cu o suprafata de 1 ha;
• zootehnie (bovine - 28 capete, ovine - 380 capete, pasari ouatoare - 130 capete) cu un efectiv total de 538 capete;
• apicultura cu 680 familii de albine;
• pasune 128 ha.

Romania a acceptat in intregime legislatia Uniunii Europene din acest sector al agriculturii, urmand a fi inclusa in lista tarilor terte cu echivalenta in UE.

1.3. Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura poate fi sursa de poluare a mediului prin declansarea si favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, in special a celor neselective si utilizarea in exces a ingrasamintelor chimice. Prin folosirea nerationala a pesticidelor in ceea ce priveste modul si cantitatea aplicata pot avea efecte negative asupra calitatii solului, mai ales asupra capacitatii bioproductive, asupra populatiei edafice si a activitatii fiziologice.

Datorita faptului ca la nivelul judetului Salaj predomina o agricultura de subzistenta, cantitatile de ingrasaminte chimice, erbicide si pesticide utilizate sunt reduse. Conform datelor furnizate de DADR Salaj cantitatea de ingrasiminte chimice folosite in anul 2007 este cu 2.417 t mai mica, respectiv cu 47% fata de anul 1999.

Din datele furnizate de catre OSPA Salaj din totalul suprafetelor agricole din judet peste 65% din terenuri prezinta diferite stadii de degradare (erodate 33,18%, acidifiate 32,63%, cu exces de umiditate si carenta in fosfor).

In judetul Salaj predomina fermele cu numar mic de capete de animale. Rezidurile rezultate din cresterea animalelor sunt depozitate pe termen scurt si sunt administrate ca ingrasamant organic pe terenurile agricole.

In ceea ce priveste utilizarea OMG (organisme modificate genetic) la nivelul anului 2007 nu a fost identificat nici un agent economic utilizator de OMG-uri.

1.4. Utilizarea durabila a solului

Utilizarea durabila a solului presupune utilizarea ariei necesare pentru a satisface alimentatia populatiei prezente fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile cerinte.

Starea mediului ambiant si utilizarea eficienta a resurselor naturale influenteaza conditiile de crestere economica, nivelul si calitatea vietii populatiei. Utilizarea irationala a resurselor naturale in ultimele decenii, in primul rand, exploatarea intensiva a terenurilor agricole, utilizarea in agricultura si in industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei si a aerului au condus la reducerea productivitatii potentialului natural si au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, in special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor si biodiversitatii.

Protectia resurselor de sol - constituie o problema ecologica majora. Solurile reprezinta acea resursa naturala, de a carei utilizare depinde cea mai mare parte a populatiei. Utilizarea durabila a resurselor naturale reprezinta una din prioritatile de baza ale Romaniei. Astfel, in ultimii ani au existat preocupari in acest domeniu:

activitatea de reglementare in domeniul protectiei mediului, a activitatilor din sectorul agricol se realizeaza cu respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a fost elaborat conform Continutului - Cadru din Anexa 3 a Hotararii nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;

au fost promovate proiecte prin Programul SAPARD;

a fost realizat inventarul terenurilor degradate, care necesita actiuni de reimpadurire si s-au reactualizat fisele perimetrelor de ameliorare pentru terenuri care necesita refacere.

2. Industria

2.1. Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Prezentarea importantei sectorului industrial, impactul asupra mediului

Activitatea industriala a judetului Salaj a inceput sa se dezvolte dupa anul 1970, ca al treilea val de industrializare la nivelul regiunii Nord Vest, dupa reorganizarea administrativ - teritoriala din 1968 si declararii orasului Zalau ca resedinta de judet, oras care este principalul centru industrial.

In ceea ce priveste distributia spatiala, la nivelul judetului Salaj industria a fost si este concentrata pe trei zone:

- orasul Zalau resedinta de judet, centru industrial cu industrie diversificata, care se mentine ca si centru industrial;

- orasele mici: Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei si Jibou ;

- zone miniere, in special industria extractiva de exploatare a carbunelui; in cursul anului 2005-2006 intreaga activitate miniera subterana a fost sistata, activitatea de extractie continuand doar in exploatare la zi in perimetrul minier Sarmasag.

Industria metalurgica, de masini si echipamente, fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de imbracaminte, vopsirea blanurilor, productia de mobilier si alte act. Ind. (n.c.a) sunt cateva dintre activitatile cu ponderi mari in industria judetului.

Dintre produsele industriale reprezentative la nivelul judetului, se pot aminti: tevi din otel, conductori de bobinaj emailati, robineti si vane de trecere din fonta si otel, anvelope tip camion, retele de cord metalic, caramizi si blocuri din ceramica pentru pereti interiori, mobilier, confectii textile, lignit.

Productia industriala a crescut in perioada 2002-2007, inregistrandu-se cresteri anuale.

In perioada 2002-2007 s-au produs modificari importante in evolutia productiei industriale pe ramuri, dupa cum urmeaza: cresteri in ramurile: fabricare produse de cauciuc si mase plastice, ind. constructii metalice si a produselor din metal; o evolutie oscilanta (cu o crestere fata de 2002) in ramurile ind. alimentara si a bauturilor precum si fabricarea altor produse din minerale nemetalice; o evolutie oscilanta (cu o scadere fata de 2002) in ramurile: fabricare produse textile, fabricare art. imbracaminte, vopsire blanuri, industria metalurgica, industria de masini si echipamene; productia de mobilier, productia si furnizarea energiei, gaze si apa.

Cresterile s-au inregistrat in ramurile: industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii),fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice ,productia de mobilier si alte activitati industriale , fabricarea altor produse din minerale nemetalice ,industria metalurgica ,edituri, poligrafie si reproducere pe suporti a inregistrarilor.

Productia industriala s-a redus in ramurile: fabricarea lemnului si a produselor din lemn, cu exceptia mobilei, fabricare articole din impletituri,industria de masini si echipamente, productia si furnizarea energiei electrice si termice, gaze si apa , fabricarea articolelor de imbracaminte, vopsire blanuri , fabricare produse textile .

Investitiile brute realizate in industrie in 2006(nu sunt inca date disponibile pentru 2007) sunt in valoare de 285019345 Ron in industria prelucratoare si 471389 ron in industria extractiva Ron , fata de 597250216 lei (RON) investitii brute in intreaga economie a judetului.Aceste valori indica o crestere semnificativa a investitiilor fata de 2005.

Cifra de afaceri totala a intreprinderilor cu activitate principala de industrie a crescut in industria prelucratoare pina la o valoare de 1824730073 (fata de 1478277299 in 2005)

Populatia ocupata din judet - efective la 1 ianuarie, in mii persoane si ponderea populatiei ocupate civile in total populatie stabila, in %

Tabel 2.1.1

Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifesta asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: :

Efecte asupra apei, prin:

consumuri de apa potabila inclusiv in scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de apa industriala si nefiind implementate suficiente masuri de eficientizare a consumului de apa;

evacuari de apa uzata industriala insuficient epurata si/sau de ape pluviale contaminate in emisari si retele de canalizare;

Efecte asupra aerului prin emisii atmosferice de gaze si pulberi din procese tehnologice, procese de ardere si activitati de depozitare materii prime, materiale si deseuri.

Efecte asupra solului prin ocuparea de suprafete de teren cu activitati industriale, poluarea cu poluanti din aer si poluarea terenurilor datorita depozitarii necorespunzatoare de substante chimice si deseuri de orice natura.

Producerea de deseuri si existenta depozitelor de deseuri industriale.

Efecte asupra populatiei datorita disconfortului creat de zgomot si poluarea aerului in special.

Efecte asupra vegetatiei datorita poluarii aerului.

Riscuri de accidente tehnologice.

Caracterizarea complexa a sectoarelor industriale din judet si impactul asupra mediului

Unitatile industriale existente la nivelul judetului Salaj se pot clasifica in functie de tipul impactului cauzat asupra factorilor de mediu, astfel:

Instalatii industriale IPPC care au potentiale efecte semnificative asupra tuturor factorilor de mediu, astfel

activitati din sectorul prelucrarii metalelor - productia de sarma din cupru laminata, productia de articole de robinetarie, prin topire - turnare fonta si otel, productia de tevi laminate fara sudura;

activitati in domeniul industriei mineralelor - fabricarea produselor ceramice ;

activitati in domeniul energetic - producerea in special de energie termica;

activitati de crestere intensiva a pasarilor.

Aceste instalatii constituie principala presiune asupra factorilor de mediu, evacuand poluanti in toti factorii de mediu, nefiind conforme cu legislatia in vigoare; se inregistreaza astfel evacuari de ape uzate insuficient epurate in retele de canalizare si receptori naturali cat si emisii de substante poluante in aer, din procese de ardere si din procese tehnologice, peste valorile prevazute de legislatia in vigoare. De asemenea se manifesta efecte asupra solurilor si apelor subterane datorita depozitelor de deseuri aferente acestor activitati, fiind ocupate suprafete de 46,30 ha de depozitul de deseuri din industria energetica si 7,97 ha de depozite din sectorul metalurgic.

Instalatii industriale care utilizeaza solventi organici cu continut de COV, cu efecte potentiale semnificative asupra aerului si dupa caz asupra apei si producerii de deseuri, inclusiv deseuri periculoase.

Presiunile asupra mediului cauzate de aceste activitati se manifesta mai pregnant asupra aerului datorita emisiilor de compusi organici volatili. In judet exista 13 instalatii inventariate sub incidenta Directivei1999/13/CE apartinand de 13 titulari.

Acestea desfasoara activitati in sectorul prelucrarii lemnului, a prelucrarii maselor plastice cu fibra de sticla, in industria cauciucului, in metalurgie si in instalatii de curatare chimica.

In afara acestor instalatii mai exista activitati in domeniul prelucrarii lemnului care utilizeaza solventi organici, dar acestea se situeaza sub pragul de consum prevazut de Directiva.

Desigur influenta asupra aerului a acestor activitati se manifesta si prin emisiile de pulberi din procese de productie, precum si pulberi si gaze provenite din procese de ardere, activitatile din domeniul prelucrarii lemnului fiind in general generatoare de pulberi din prelucrare si de deseuri de lemn si rumegus care se utilizeaza ca si combustibil in instalatii proprii.

In ceea ce priveste impactul asupra apei, aceste categorii de instalatii evacueaza ape uzate tehnologice insuficient epurate cu continut de solventi organici, in retele de canalizare sau emisari.

Impactul produs datorita productiei de deseuri este de asemnea semnificativ, atat in ceea ce priveste cantitatea de deseuri generata cat si cantitatea de deseuri periculoase generate.

Activitati extractive

O categorie de activitati industriale cu efecte semnificative asupra mediului, in special asupra solului si a apelor sunt lucrarile de extractie a carbunelui (EM Salajul), extractia calcarului si a altor materiale de constructii in cariere cat si extractia agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa.

Extractia carbunelui a inregistrat a diminuare a productiei in perioada 2004 -2007, fiind inchise toate sectoarele subterane si partial carierele la zi; a ramas in exploatare din patru perimetre miniere, doar un singur perimentru - Sarmasag cu lucrari numai in cariera. Efectele asupra mediului sunt efecte istorice datorate ocuparii si degradarii suprafetelor de teren, datorita lucrarilor propriu-zise de exploatare (cariere, halde de steril, efecte asupra morfologiei terenului datorita exploatarii in subteran).

Alte presiuni exercitate de extractia carbunelui sunt asupra aerului prin poluarea cu pulberi din zonele de extractie la zi si in zonele de depozitare a carbunelui si sterilului.

Efecte asupra apei sunt in general reduse si se manifesta prin scaderea nivelului hidrostatic in zonele afectate de exploatare cat si poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere si din subteran, acestea inscriindu-se in general in valorile normate.

Extractia materialelor de constructii in cariere si balastiere (calcare, argila, gipsuri si tufuri vulcanice, agregate minerale)

Efectele principale sunt efecte de degradare a terenurilor ocupate de cariere abandonate si halde de steril, terenuri ocupate de constructii si instalatii care nu mai sunt utilizate.

Alte efecte asupra mediului au fost create de emisiile de pulberi in aer, dar si efecte asupra patrimoniului construit datorita alunecarilor de teren sau a vibratiilor. S-au inregistrat fenomene de alunecari de teren la cariera SC Cemacon SA Zalau si afectarea terenurilor agricole la balastiera din loc Romanasi, titular SC ARL SRL Cluj Napoca .

Extractia titeiului in zona Marca - Lesmir. Efectele cauzate de extractia titeiului in zona Marca se manifesta asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: ocuparea terenurilor si poluarea acestora cu produse petroliere, poluarea apelor de suprafata si subterane cu produse petroliere, poluari accidentale cu produse petroliere datorita inundatiilor, care se manifesta anual in perioadele de primavara, vara, poluarea aerului cu hidrocarburi si gaze de ardere, in special CO, productia de deseuri si in special de deseuri periculoase (slamuri petroliere).

Efectele asupra mediului manifesta o tendinta de reducere datorita masurilor de conformare realizate de catre titularul activitatii, SC PETROM SA Sucursala Suplac, prin: echipari ecologice la sonde, reabilitarea canalizarii pluviale si realizarea separatorului de produse petroliere, refacerea traseelor colectoarelor de gaze de combustie si transport fluide, reconstructie ecologica a terenurilor afectate de exploatare.

Alte activitati industriale care creaza presiuni asupra mediului

Fata de categoriile de activitati mentionate mai sus, in judetul Salaj sunt frecvente:

activitatile de prelucrare a lemnului care nu utilizeaza solventi organici, sau utilizeaza in cantitati mai mici decat pragul de consum prevazut de Directiva COV; acestea au efecte locale asupra aerului datorita emisiilor de pulberi si gaze; in general sunt echipate cu instalatii locale de retinere a pulberilor; deseurile produse sunt in general valorificate intern, cu exceptia deseurilor periculoase care se incinereaza in instalatii ecologice in afara judetului;

industria textila cu activitati de finisare a materialelor textile la SC Samtex SA Jibou; efectele activitatii asupra apelor s-a redus prin implementarea masurilor de pretratare a efluentului inainte de descarcarea in CM; de asemenea productia de deseuri constituie o presiune, fiind impusa cerinta de valorificare a deseurilor textile, la nivelul judetului Salaj neexistand facilitati de reciclare a acestora. Totodata, exista o serie de agenti economici care desfasoara activitati in domeniul confectionarii produselor din materiale textile care genereaza presiuni prin productia de deseuri.

industria incaltamintei: activitatile se desfasoara in special in Simleu Silvaniei, fiind activitati noi, in general conforme; presiunile sunt create de productia de deseuri, neexistand unitati de reciclare locale;

industria procesarii produselor agricole, vegetale si animale (fabrici de conserve de legume si fructe, abatoare): presiunile sunt reduse datorita inchiderii tuturor abatoarelor si reducerii activitatilor din domeniu;

industria produselor de panificatie: activitatile din acest domeniu sunt in general conforme, problemele fiind generarea de deseuri si ambalaje care nu in toate cazurile sunt valorificate corespunzator, productia de ape uzate si emisiile atmosferice din procesarea cerealelor si procese de ardere.

In toate cazurile, in zonele in care nu exista canalizare menajera, o problema o constituie evacuarile de ape uzate, agentii economici avand obligatia de a colecta si vidanja apele uzate la statii de epurare orasenesti.

Poluari accidentale din sectorul industrial nu au fost semnalate

Au fost incidente de poluare la SC Petrom sa Suplac, prin inundarea parcului de exploatare datorita ploilor mari. Nu au fost semnalate poluari.Sunt sesizari legate de functionarea unor statii de mixturi asfaltice in loc Pericei.

De asemenea s-au sesizat efecte aspra patrimoniului construit cauzat de alunecari de teren in zona carierei de argila Tunari Zalau.

2.2. Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale

In vederea reducerii poluarii cauzate de industrie, s-au implementat prin autorizatii de mediu masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti si pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor si conservarea resurselor naturale, prin impunerea Planurilor de actiune si a Programelor de conformare. Masurile necesare pentru conformare cu cerintele directivelor UE, prevazute in Angajamentele asumate de Romania prin Tratatul de Aderare, au fost prevazute in aceste autorizatii de mediu.

Pana in momentul de fata, masurile scadente in perioada 2005 - 2007, au fost integral realizate, pe toate sectoarele de mediu, inclusiv in sectorul poluarii industriale si management - ului riscului.

De asemenea s-au stabilit prin Angajamente, masuri pentru realizarea infrastructurii de mediu: alimentare cu apa centralizata, realizare retele de canalizare si statii de epurare in toate comunitatile cu peste 2000 l.e., precum si realizarea sistemului de management integrat al deseurilor, care vor facilita conformarea operatorilor economici cu cerintele de mediu. Aceste masuri au stabilita o prioritizare, fiind prevazute termene fixe pentru finalizare. In acest sens au fost promovate proiecte pentru dezvolatrea infrastructuriid e apa canal in localitatile urbane din judetul Salaj.

In cursul anului 2007 s-au realizat actiuni pentru informarea operatorilor economici si a autoritatilor administratiei publice locale privind cerintele prevazute in Angajamente si s-a asigurat asistenta tehnica pentru implementare.

Totodata judetul Salaj a beneficiat de finantari externe si interne pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu si pentru promovarea unor proiecte de investitii la instalatii existente si de investitii noi.

Din totalul de 7 instalatii IPPC existente,3 sunt in proces de modernizare si adaptare la cele mai bune tehnici disponibile BAT, investind anual sume considerabile pentru modernizarea tehnicilor si a managementului, pentru eficientizarea consumurilor de resurse naturale (apa, energie, resurse minerale) si tehnici de reducere a emisiilor(Rominserv SA,Flavioia SA,sc Uzina Electrica SA, iar 4 instalatii au asigurat conformarea in cursul anului 2007. De asemenea sunt prevazute masuri pentru prevenirea riscurilor si monitorizarea emisiilor si a mediului in zona de amplasare.

Investitiile totale estimate cf. Angajamentelor asumate de Romania pe cap. 22 Mediu in vederea integrarii in UE, pentru instalatiile IPPC se prezinta astfel:

Tabel 2.2.1

Toate instalatiile aflate sub incidenta Directivei 1999/13/CE erau neconforme in 2005, cu exceptia unei instalatii din domeniul prelucrarii metalelor (fabricare sarma emailata) si a instalatiilor de curatare chimica a hainelor.

In cursul anului 2006 doua instalatii care au avut obligatia conformarii la 31.2006, au realizat investitii care au asigurat conformarea,iar celelate instalatii s-au conformat in cursul anului 2007, in momentul de fata toate instalatiile COV fiind conforme si autorizate . Acestea au realizat echipamente pentru captare si tratare emisii COV si respectiv reducerea consumului de solvent prin tehnici corespunzatoare sau inlocuirea substantelor pe baza de solvent cu substante pe baza de apa, sau cu substante cu continut mai redus de COV.

Masuri pentru reducerea poluarii cauzate de industria extractiva. In vederea reduceri impactului s-a impus prin autorizatia de mediu, reconstructia ecologica prin redarea in circuitul initial al terenului concomitent cu exploatarea .

In domeniul exploatarii carbunelui au fost promovate in anul 2007, de catre MEC proiecte pentru obtinerea avizului de mediu la inchiderea activitatilor miniere si de reconstructie ecologica in toate perimetrele miniere Sarmasag II si Lupoaia, si proiecte de acord de emdiu pentru reconstructie ecologica la sarmasag i , finantate de catre MEC In sectorul exploatarii rocilor pentru constructii, s-au impus masuri pentru conformare.

In cazul SC Cemacon SA, efectele cauzate de alunecarile de teren asupra patrimoniului construit si natural in zona carierei de argila Tunari din mun. Zalau, au determinat sistarea activitatii de exploatare a argilei in cariera in 2006, fiind in desfasurare, cu consultarea ANPM, procedura de stabilire a impactului cauzat de activitate, atribuirea responsabilitatilor si reconstructia amplasamentului si a zonelor afectate

Masuri pentru alte ramuri industriale.

S-au modernizat prin SAPARD si sunt in faza de proiect cu finantare prin programul SAPARD, obiective din industria alimentara; se asteapta o revigorare a acestor sectoare concomitent cu un nivel scazut al poluarii.

S-a impus eliminarea deseurilor periculoase in instalatii ecologice .

Prin masurile aplicate, de implementare si impunere a legislatiei de mediu si a derularii programelor investitionale, in sectorul industrial si in infrastructura de mediu, putem spune ca poluarea cauzata de activitatile industriale s-a redus in cursul anului 2007, atat in ceea ce priveste nivelul emisiilor de poluanti in aer cat si in apa. Problemele legate de gestionarea deseurilor s-au diminuat, asigurandu-se implementarea sistemului de colectare selectiva, valorificare si/sau eliminare a deseurilor de productie. Este necesara implementarea masurilor prevazute in Angajamente pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu, si sa se asigure conditiile pentru conformarea cu cerintele legislatiei de mediu a tuturor operatorilor economici.

3. Energia

3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Energia si mediul inconjurator au facut obiectul unor preocupari majore pe plan mondial in ultimii ani, devenind una dintre cele mai importante obiective din Programul de Guvernare.

Conditia principala pentru o dezvoltare durabila, in domeniul energiei, este atingerea unor standarde de mediu din ce in ce mai ridicate pentru toate activitatile economice si reducerea impactului negativ din sectorul energetic asupra mediului, concomitent cu adoptarea unei atitudini orientate spre amelioarea calitatii factorilor de mediu.

Strategia energetica stabilita si adoptata de catre tarile UE urmareste trei obiective mai importante:

Securitatea aprovizionarii energetice;

Competivitate;

Protectia.

In judetul Salaj ramura producatoare de energie termica este reprezentata in principal de SC Uzina Electrica Zalau SA, care pana in urma cu cativa ani asigura energia termica pentru industria si populatia municipiului Zalau. Incepand cu anul 2000 cantitatea de energie livrata catre consumatori a scazut considerabil datorita faptului ca cea mai mare parte a consumatorilor casnici si cel mai important consumator industrial (SC Silvania SA Zalau-fabrica anvelope) au trecut la Centrale termice pe gaz natural. In anul 2004, s-a finalizat modernizarea instalatiei nr. 3 la S.C. Uzina Electrica SA Zalau, si s-a realizat trecerea acestuia de la functionare pe combustibili solid si lichid la functionare pe gaz metan, in conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 2001/80/CE, costul investitiei fiind de 1500 mii Euro avand drept rezultat scaderea cantitatilor de poluanti emisi. Obiectul de activitate al SC Uzina Electrica Zalau SA, este si de producere a energiei electrice, cu drept de livrare in S.E.N.

Impactul asupra mediului a SC Uzina Electrica Zalau SA este reliefat in datele de automonitorizare prezentate mai jos. Sectorul energetic nu afecteaza doar calitatea atmosferei, ci poate influenta calitatea si a celorlalti factori de mediu: apa, sol, vegetatie. Deasemenea se are in vedere si influenta factorilor de poluare accidentala: produse petroliere(scurgeri de pacura, carburanti si lubrefianti), praf de carbune, zgura si cenusa, ape uzate.

3.2. Consumul brut de energie

Consumul energetic este strans legat de dezvoltarea economica si de problemele de mediu privind cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, datorita dezvoltarii ramurilor industriale bazate pe utilizarea combustibililor fosili. Pe termen mediu si lung se urmareste maximizarea eficientei energetice prin revitalizarea politicii de conservare a energiei si echilibrarea balantei energetice, prin schimbarea materiei prime utilizate la producerea energiei. Consumul de energie se examineaza la trei niveluri si anume:

consumul de energie utila rezultat din instalatii   

consumul final de energie in care se considera energia consumata pentru a obtine energia utila;

consumul final de energie se imparte apoi la sectoarele de consum (industrie, transport, domestic tertiar)

consumul de energie primara necesar consumului final de energie.

Consumul brut de energie utilizat de SC Uzina Electrica Zalau SA

Tabel 3.2.1

Analiza consumurilor de combustibili

Tabel 3.2.2

Figura9.Figura 3.2.1

Consumul de energie termica pe cap de locuitor in perioada 1999 - 2005

Tabel 3.2.3

Figura 3.2.2

3.3. Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

Dupa cum am amintit in subcapitolul anterior, doar o mica parte din agenti economici si din populatia municipiului Zalau mai consuma energie termica de la SC Uzina Electrica Zalau SA.

Tabel 3.3.1

Scaderea cererii de energie termica livrata de S.C. Uzina Electrica Zalau S.A. se datoreaza debransarilor masive atat a agentilor economici cat si a populatiei de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica datorita costurilor de productie si livrare ridicate.

Agentii economici isi asigura energia necesara proceselor tehnologice in instalatii proprii care functioneaza pe baza de combustibil gazos sau deseuri din lemn.

Incalzirea unitatilor administrative se realizeaza prin intermediul centralelor termice care functioneaza cu precadere pe combustibil gazos, dar si cu deseu lemn, produse petroliere, etc.

In zonele rurale, pentru incalzire se foloseste lemnul, deseurile de lemn, carbunele, doar o mica parte din localitatile de pe Valea Somesului utilizeaza gaz metan pentru incalzire.

Tabel 3.3.2

Cea mai mare parte a gazului metan este folosita de consumatorii casnici sau industriali pentru producerea de energie termica, gazul metan constituind combustibilul.

In judetul Salaj exista 12 S.R.M.-uri si in 22 de localitati se distribuie gaze naturale.

Consumul de gaz metan la nivelul anului 2006 a fost 44 375 722 mc, iar in anul 2007 a crescut la 87 452 080 mc. Cresterea consumului de gaz metan se poate motiva prin racordarea la reteaua de distributie de noi localitati si agenti economici.

In celelalte localitati urbane din judet situatia sistemului de incalzire se prezinta astfel: Orasul Jibou dispune aproape in totalitate de instalatii de ardere neindustriale (centrale termice) care utilizeaza ca si combustibil gaz natural.

In orasul Simleu Silvaniei incalzirea locuintelor si a cladirilor administrative se realizeaza prin intermediul unei centrale proprii cu functionare pe gaz metan, incepand din anul 2005, respectiv lemne. In orasul Cehu Silvaniei incalzirea locuintelor si a spatiilor administrative se realizeaza cu sobe pe diferite tipuri de combustibil, iar din anul 2006 orasul beneficiaza si de alimentare cu gaz metan.

3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Impactul consumului de energie termica asupra mediului este semnificativ, are efecte pe termen lung, si se concretizeaza in acidifierea precipitatiilor, solului si a apelor de suprafata, precum si schimbarile climatice.

Studiile si statisticile internationale releva faptul ca cea mai mare parte a emisiilor de dioxid de carbon, gaz responsabil de producerea "efectului de sera", se datoreaza producerii energiei, principalele surse fiind: arderile din sectorul rezidential, comercial, institutional, arderile din sectorul industrial, sectorul energetic, emisii din trafic. In medie, pe unitatea de energie degajata, gazele naturale elibereaza cantitatea cea mai mica de CO₂, petrolul cu 44% mai mult, iar carbunele cu 75% in plus fata de gazele naturale.

Pe langa CO₂ alti poluanti emisi din arderea combustibililor fosili in termocentrale sunt: oxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf (produc ploi acide), pulberi (cenusa zburatoare, particule de carbune, zgura, pamant, funingine), hidrocarburi, gudroane, acizi organici, etc.

Se impune necesitatea promovarii unui transfer de la energia generata in centralele pe baza de carbune si combustibil lichid, catre sursele cu emisie mai redusa de CO₂(in special gaz metan), precum si prin decarbonizarea folosirii combustibililor fosili. Schimbarea trebuie sa se faca la nivelul surselor de energie regenerabile cu scopul de a obtine 12% din productia de energie din aceste surse pana in 2010 (vezi - al 6-lea Program de Actiune pentru Protectia Mediului, adoptat de Uniunea Europeana).

3.5. Impactul producerii de titei si gaze naturale asupra mediului

Industria de extractie si de prelucrare a titeiului afecteaza mediul prin hidrocarburile gazoase si lichide pierdute in timpul extractiei, transportului si depozitarii titeiului si produselor petroliere. Actiunile cu impact major asupra mediului sunt induse de catre principalele instalatii din fluxul de exploatare, respectiv sondele de titei si parcurile separatoare.

Factorul de mediu cel mai afectat este solul, fiind supus contaminarii in special cu apa de zacamant. Poluarea atmosferica poate proveni de la cazanele de abur de la parcurile separatoare sau de la rezervoarele de stocare a titeiului.

Principalele surse generatoare de poluanti atmosferici existente in cadrul obiectivelor petroliere sunt:

cazanele de abur de la parcurile de separatoare

rezervoarele de stocare a titeiului

Pe teritoriul judetului Salaj se afla Sectia a V-a de extractie titei a sucursalei S.C. Petrom S.A. Suplacul de Barcau, pe o suprafata de 377.975,5 ha. Amplasamentul Schelei este situat intr-o zona deluroasa, constituita in cea mai mare parte din teren arabil si numai in mica parte din pasuni si paduri, fiind localizata pe un teren in general plan din lunca majora a raului Barcau.

Sectia cuprinde un numar de 11 parcuri de colectare si 808 sonde.

S.C. PETROM S.A. filiala Suplacul de Barcau, desfasoara pe teritoriul judetului nostru activitate de extractie a titeiului, in zona comunei Marca, fiind afectate localitatile Lesmir si Sumal, pe malul drept al raului Barcau. Prelucrarea titeiului se realizeaza pe teritoriul judetului Bihor, unde sunt amplasate si instalatiile de depoluare.

Datorita faptului ca majoritatea amenajarilor sunt precare (din pamant), fara impermeabilizare, instalatiile si utilajele defecte sau abandonate sunt contaminate cu hidrocarburi, apa din precipitatii antreneaza hidrocarburile in cursurile de apa (Barcau) si in sol. Panza freatica este unica sursa de alimentare cu apa potabila si menajera a locuitorilor din cele doua sate afectate.

Prin monitorizare se constata variatii mari ale salinitatii apei din fantani, iar valorile normate pentru indicatorii de calitate ai apei potabile prezinta depasiri. O zona critica o reprezinta traseul conductei de titei, in special la supratraversarea raului Barcau, terenul fiind si inundabil. Pericolul maxim il reprezinta interventiile la conducta de supratraversare, in caz de intarire prin congelare a titeiului.

In urma monitorizarii emisiilor de COV, NO2, CO, SO2 de la cosurile de evacuare din parcuri si de la bateriile de cazane si imisiile in aer pentru aceiasi indicatori s-au inregistrat depasiri la emisiile de CO si depasiri la imisii in zonele din imediata vecinatate a obiectivelor.

Ca riscuri de mediu se evidentiaza in mod deosebit deteriorarea accidentala a sistemului energetic (scurgeri de petrol, scapari de metan), cat si emisiile poluante (poluare urbana si emisii cu gaze cu efect de sera).

3.6. Energii neconventionale

Sursele regenerabile de energie sunt surse de energie din categoria nefosile, cum sunt: sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deseurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare al namolurilor in instalatii de epurare a apelor uzate.

Pe teritoriul judetului Salaj nu sunt identificate surse de energie neconventionala.

3.7 Evolutia energiei in perioada 1999 - 2007 si tendinte generale de mediu in urmatorii ani

Consumul de energie termica pe locuitor in perioada 2000 - 2007, este redat in tabelul urmator:

Tabel 3.7.1

Evolutia energiei termice si energiei electrice produsa de SC Uzina Electrica Zalau SA este redata in graficele de mai jos:

Figura 3.7.1

Figura 3.7.2

Se observa o scadere a cantitatilor de energie termica generata de centralele termice in orasele Simleu Silvaniei si Cehu Silvaniei, atat in sectorul industrial, cat si la populatie in perioada 1999 - 2005, mentionand ca in orasele Cehu Silvaniei si Simleu Silvaniei in anul 2007, nu a mai functionat nici o centrala de ardere neindustriala (centrala termica).

S.C. Uzina Electrica Zalau a obtinut perioada de tranzitie in urma negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, capitolul 22 - Mediu, pentru incadrarea in normele impuse de H.G. 541/2003, modificata si completata prin HGR nr.322/2005, privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere (SO₂, NO_x, pulberi), pana in anul 2013, urmand sa ia masuri pentru incadrarea in prevederile legale.

4. Transporturile

4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport.

Transportul are un impact semnificativ si pe termen lung asupra mediului si societatii. Aici pot fi incluse efectele aglomerarilor de trafic, accidentele, poluarea aerului si poluarea fonica. Pe de alta parte masina ca atare reprezinta o amenintare pentru mediu avand in vedere atat procesul de fabricatie cat si faptul ca majoritatea vehiculelor utilizeaza combustibili neregenerabili.

Sectorul de transport este responsabil pentru aproximativ un sfert din totalul consumurilor de energie la nivel mondial si este o sursa semnificativa de emisii de dioxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi nearse precum si alte substante toxice. Aceste emisii contribuie la deteriorarea calitatii aerului, scaderea starii de sanatate a populatiei, la distrugerea ecositemelor naturale si deteriorarea cladirilor. Poluarea aerului produsa de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in primul rand, eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand, emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie ale strazilor.

Tendinta de crestere a impactului traficului asupra mediului se regaseste si la nivelul judetului Salaj. Daca in urma cu cativa ani industria ridica cele mai grave probleme sub aspectul deteriorarii calitatii aerului, in prezent, traficul rutier, prin cresterea numarului de autovehicule si a consumului de carburanti, tinde sa aiba un aport tot mai mare la cantitatea totala de emisii eliberate in atmosfera. Analiza Inventarului emisiilor de poluanti in atmosfera, realizat anual de Agentia pentru Protectia Mediului Salaj, evidentiaza o contributie de 40% a emisiilor datorate taficului rutier la emisiile totale. Aceasta situatie este reprezentata ilustrativ in graficul alaturat.

Modificarile legislative intervenite ca urmare a procesului de aderare a Romaniei la Uniune Europeana au contribuit la cresterea calitatii combustibililor prin reducerea continutului de sulf din motorina si a plumbului din benzine. De asemenea Programul de innoire a parcului auto are ca efect reducerea emisiilor de poluanti proveniti din traficul rutier.Cu toate acestea nivelul emisiilor de poluanti gazosi ramane destul de ridicat, dupa cum se observa in tabel si reprezentarea grafica:

Tabel 4.1.1

Figura 4.1.1

4.2. Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi

Ca in orice economie centralizata sectorul romanesc s-a bazat foarte mult pe transportul feroviar. In 1960, pe caile ferate se transportau 80% din totalul marfurilor si 70% din totalul calatorilor. Aceste procente se datorau in primul rand legislatiei in vigoare la aceea data, care stipula ca orice transport de marfuri pe o distanta de peste 50 km sa se faca cu trenul. Aceasta obligatie a fost abrogata dupa 1898, ceea ce a determinat declinul transportului feroviar. Transportul rutier in schimb a inregistrat o crestere semnificativa in anii '70, ca apoi sa stagneze datorita restrictiilor. Utilizarea masinilor a crescut ingrijorator dupa 1990, statisticile aratand ca in perioada 1989-1996 parcul auto al Romaniei s-a dublat pe cand numarul altor mijloace de transport a scazut simtitor.

Aceasta tendinta se regaseste si la nivelul judetului Salaj. Numarul autovehiculelor a crescut simtitor, in special dupa 1990, ajungand in anul 2007 la 25791.

In vederea solutionarii marii diversitati de probleme ridicate de traficul rutier, Agentia pentru Protectia Mediului Salaj actioneaza pe multiple directii, in vederea reducerii efectelor nocive produse de acesta, prin:

Masurile adoptate in Planul Local de Actiune pentru Mediu Salaj la capitolul Poluarea atmosferei:

Construirea unei artere ocolitoare pentru municipiul Zalau, care sa preia traficul greu si de tranzit;

Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane;

Inlocuirea autovehiculelor, destinate transportului in comun si de marfa, respectiv promovarea vehiculelor economice si cu emisii reduse;

Elaborarea unui studiu pentru stabilirea masurilor de fluidizare a traficului in municipiul Zalau;

Realizarea unor programe de constientizare a publicului in vederea incurajarii utilizarii transportului in comun si reducerea transportului cu mijloace proprii:

Organizarea unor campanii de educare a tinerei generatii ;

Informarea si constientizarea publicului in vederea utilizarii mijloacelor alternative de deplasare.

Implicarea altor factori de decizie in actiuni care sa stimuleze crearea unei conceptii sanatoase in ceea ce priveste mijloacele de transport alternative si contributia acestora la un mediu curat si sanatos.

4.3. Situatia parcului auto

Dupa anul 1990 parcul auto al municipiului Zalau a crescut exponential. O data cu cresterea numarului de autovehicule a crescut in mod firesc si cererea populatiei pentru locuri de parcare. Cum majoritatea proprietarilor de automobile locuiesc in blocuri de locuinte, s-a declansat procesul de sacrificare a spatiilor verzi si a locurilor de joaca pentru copii din jurul blocurilor, in scopul transformarii acestora in locuri de parcare si garaje acoperite. Aceasta stare de fapt s-a realizat in detrimentul zonelor verzi si a celor de recreere, zone cu un rol bine cunoscut si definit in asigurarea sanatatii locuitorilor din mediile urbane.

In anul 2007 s-a finalizat constructia Centrului de afaceri si parcare Zalau, care dispune de 82 de locuri de parcare, pe doua nivele in subteran, rezolvand o parte din problemele municipalitatii privind amenajarea parcarilor auto.

Situatia numarului si categoriilor de autovehicule in judetul Salaj in anul 2007 se prezinta astfel:

Tabel 4.3.1

5. Turismul

5.1. Potentialul turistic al judetului

Principalii factori de stres environmental legati de practicarea turismului si activitatilor de agrement sunt determinati de poluarea rezultata din transport, managementul necorespunzator al deseurilor si lipsa unei educatii ecologice corespunzatoare.

Turismul practicat exercita presiuni prin lipsa unor spatii organizate si administrate pentru o destinatie specifica activitatilor de turism, absenta facilitatilor turistice de nivel ridicat si practicarii unui turism neecologic.

Figura 5.1 - Pensiune agroturistica (Cuzaplac) Figura 5.2 - Cabana (Tusa)

Infrastructura turistica detine un total de 924 de locuri de cazare (381 in mediul urban si 543 in mediul rural) in cadrul a 23 de unitati de cazare turistica, din care 16 se afla in mediul urban si 7 in mediul rural. Judetul detine un numar de 2 hoteluri (1 in mediul urban, 1 in mediul rural) cu 139 locuri de cazare (64 - urban, 75 - rural), vile (3) din care 2 in mediul urban, 1 in mediu rural) cu 338 locuri de cazare (50 - urban, 288 - rural), 7 casute de tip camping in mediul urban cu 14 locuri de cazare, 2 tabere de elevi si prescolari din care 1 in mediul urban si 1 din mediul rural, cu 200 de locuri de cazare (90 in mediul urban si 110 in mediul rural), 1 motel in mediul rural cu 28 de locuri de cazare, 3 pensiuni turistice rurale cu 42 locuri de cazare, 4 pensiuni turistice urbane cu 101 locuri de cazare si un hotel pentru tineret in mediul urban cu 62 de locuri de cazare.

Agroturismul este inca insuficient dezvoltat in raport cu potentialul judetului (atractii turistice cum ar fi bisericile vechi din lemn si ariile naturale protejate, particularitati naturale, elemente etnografice si etnofolclorice, numeroase obiective de ordin istoric, arheologic sau cultural).

Principalele obiective turistice sunt cantonate in zona Muntilor Meses si Plopis, dar si in zona oraselor Zalau si Jibou, prin situl arheologic de la Moigrad, Gradina Botanica a Centrului de Cercetari Biologice Jibou si Baile Jibou.

5.2. Impactul turismului asupra mediului

In general turismul nu se desfasoara controlat si de multe ori are loc fara respectarea unor norme elementare de conduita turistica civilizata.

Repartitia geografica a principalelor localitati de interes turistic, precum si posibilitatile de acces la acestea nu permit conturarea unor zone turistice propriu-zise. Avand in vedere conditiile date, zonele turistice existente nu se confrunta in mod deosebit cu practicarea unui turism agresiv sau care sa produca un impact major asupra zonelor inconjuratoare. Cu toate acestea, practicarea de catre anumite grupuri de persoane a "turismului de duminica" in unele zone din vecinatatea oraselor sau in zone frecventate pentru frumusetea peisajelor, coroborata cu lipsa educatiei ecologice, lasa de multe ori in urma un peisaj dezolant.

5.3. Tendinte de dezvoltare a judetului. Obiective si masuri

Se constata o usoara evolutie pozitiva in revigorarea potentialului turistic prin dezvoltarea unor proiecte de investitii cu finantare externa in zone cu potential balnear (ex. Baile Jibou) cat si de dezvoltare a infrastructurii de mediu (alimentari cu apa, chiar si canalizari - comuna Sarmasag) si a infrastructurii de transport in zone rurale, ca o premisa a dezvoltarii turismului ecologic. De asemenea declararea ariilor NATURA 200 in judetul Salaj constituie o oportunitate pentru promovarea activitatilor economice durabile in categoria carora se incadreaza si agroturismul.

S-a elaborat de catre Consiliul Judetean o strategie de dezvoltare a turismului pentru perioada 2003-2012 si o strategie de dezvoltare economico-sociala a judetului care va include si strategii si solutii de dezvoltare a turismului ecologic, pentru a preveni presiunile asupra mediului.

Fig. 5.3. Parc dendrologic (Hida)

6. Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

In cursul anului 2007, pe teritoriul judetului Salaj nu s-au produs poluari accidentale.

7 Concluzii

Putem spune ca poluarea cauzata de activitatile industriale s-a redus in cursul anului 2007, datorita impunerii legislatiei de mediu si a derularii programelor investitionale, atat in ceea ce priveste nivelul emisiilor de poluanti in aer cat si in apa. Problemele legate de gestionarea deseurilor s-au diminuat, asigurandu-se implementarea sistemului de colectare selectiva, valorificare si/sau eliminare a deseurilor de productie.

Starea mediului nu este influentata doar de industrie: masurile ferme deja intreprinse si cele care vor fi intreprinse au redus si vor reduce in continuare presiunea asupra mediului. Chiar daca efectele in calitatea mediului inconjurator nu sunt inca evidente, acestea se vor vedea in viitorul apropiat. Este insa necesara reducerea presiunii cauzate de transporturi unde presiunea este in crestere si producerea de energie.

Presiuni exercitate de traficul rutier se manifesta prin:

poluarea factorilor de mediu cu gaze de esapament, hidrocarburi, Pb, pulberi antrenate, poluare fonica si vibratii

lipsa unor artere stradale bine intretinute sau lipsa totala a asfaltarii in zonele marginale ale localitatilor

lipsa parcarilor suficiente pentru autovehicule

lipsa de fluidizare a traficului in orele de varf

contributia substantiala la cresterea emisiilor atmosferice de gaze cu efect de sera si acidifiant

Transportul durabil este singura modalitate viabila pentru mobilitatea urbana si reducerea poluarii din trafic. Durabilitatea in transportul urban inseamna reducerea cantitativa a traficului auto si imbunatatirea calitativa a traficului ramas.

Scaderea cererii de energie termica livrata de S.C. Uzina Electrica Zalau S.A. se datoreaza debransarilor masive atat a agentilor economici, cat si a populatiei de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica datorita costurilor de productie si livrare ridicate.

In cursul anului 2007 nu s-au semnalat poluari cu efect transfrontier pe teritoriul judetului Salaj.

Agroturismul este insuficient dezvoltat, se constata o usoara evolutie pozitiva in revigorarea potentialului turistic prin dezvoltarea unor proiecte de investitii cu finantare externa in zone cu potential balnear.