Mediul inconjurator din orizontul local

Mediul inconjurator reprezinta totalitatea componentelor naturale (substrat, relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, sol) si a componentelor antropice (omul si activitatile lui) care interactioneaza si genereaza starea actuala a Terrei. Ramura geografiei care se ocupa cu studiul mediului inconjurator este geografia mediului inconjurator.
Factorii geoecologici reprezinta totalitatea componentelor din cadrul structurii mediului inconjurator. Fiecare factor are rolul sau bine determinat si contribuie la asigurarea echilibrului planetar.
Unitatile teritoriale in care componentele de mediu au trasaturi asemanatoare se numesc tipuri de medii.
Expresia vizibila in teritoriu a tipurilor de mediu se numeste peisaj geografic si el va reflecta legaturile existente intre componentele sale.
Raporturile dintre om, societatea omeneasca si mediul inconjurator s-au modificat in timp. Poluarea generalizata a mediului a devenit un fenomen care se manifesta la nivelul tuturor componentelor sale.

Componentele naturale ale mediului

Definirea mediului

Mediul inconjurator reprezinta totalitatea componentelor naturale (substrat, relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, sol) si a componentelor antropice (omul si activitatile lui) care interactioneaza si genereaza starea actuala a Terrei. Cu studierea lui se ocupa geografia mediului inconjurator.
Mediul natural este alcatuit din doua tipuri de elemente care sunt capabile sa se influenteze reciproc: elemente abiotice si elemente biotice.
Componentele naturale ale mediului Componentele naturale ale mediului se constituie ca elemente de baza al acestuia si ele au asigurat conditiile pentru aparitia si evolutia omului pe Terra. in functie de caracteristici si ordinea cronologica de aparitie in structura mediului se diferentiaza in:
- componente abiotice (primare): substratul, relieful, atmosfera, apa.
- componente biotice (secundare): vegetatia si fauna.

Factorii geoecologici naturali

Formele de manifestare si modalitatile prin care componentele actioneaza in mediu se numesc factori geoecologici si sunt generati la suprafata Pamantului influentand caracterul mediului si activitatile omului.
Substratul este prima componenta a mediului atat in ordinea evolutiei, cat si ca suportai dezvoltarii acestuia.
Scoarta terestra este rezultatul interactiunii dintre factorii interni (tectonici) si externi (atmosferici, hidrici, biotici). Substratul este acea parte a scoartei terestre care prezinta interes din punct de vedere al resurselor exploatate de catre om sau ca existenta a formelor de viata.
Relieful reprezinta totalitatea neregularitatilor pe care le imbraca scoarta terestra, pozitive sau negative, numite forme de relief. Este un factor geoecologic activ, deoarece influenteaza alte caracteristici ale mediului (umiditate, temperatura, reteaua hidrografica).
Chiar si o roca dura poate deveni sfaramicioasa. Ea se deformeaza si modeleaza dand nastere unei cute (pliu). Pliurile sunt rezultatul unor miscari foarte puternice de comprimare petrecute de-a lungul miilor de ani.
Atmosfera influenteaza caracteristicile mediului prin structura, compozitie si factorii climatici.
Structura atmosferei sub forma straturilor concentrice are rol de bariera si reglare a radiatiilor extraterestre nocive. Rolul cel mai important in aceasta filtrare il are stratul de ozon din stratosfera care absoarbe radiatiile ultraviolete.
Apa este o componenta importanta a mediului prin propritatile sale fizico-chimice si formele de organizare. Mobilitatea deosebita a acesteia permite desfasurarea relatiilor cu celelalte componente. Astfel, apa intra in constitutia rocilor, este un agent modelator al reliefului, element indispensabil pentru viata si prin faptul ca acopera 71% din suprafata Pamantului ea determina tipuri de medii cu trasaturi specifice - mediile acvatice.
Solul este rezultatul interactiunii dintre componentele abiotice si cele biotice, reprezentand o compenenta specifica, de sinteza. Prin caracteristicile sale el reflecta interactiunile dintre ceilalti factori, fiind un indicator al calitatii si evolutiei mediului.
Biosfera Materia vie reprezinta forma superioara de organizare a materiei. Desi este ultima componenta aparuta in ordine cronologica, biosfera este cea care defineste mediile de viata.

2. Tipurile de mediu natural. Peisajele naturaleMediul si peisajul.     Tipuri de medii

Combinarea specifica a componentelor naturale diferentiaza tipurile de medii. Aspectul vizual in care percepem aceste entitati teritoriale poarta numele de peisaj geografic. Peisajul reprezinta o sinteza a mediului, respectiv infatisarea teritoriului ca rezultat al interactiunilor dintre componentele mediului.
Studiul mediilor (peisajelor) naturale poate avea doua directii. Fie pe baza analizei componentelor naturale (substrat, relief, clima, hidrografie, vegetatie) vom descifra tipul de mediu corespunzator; sau pe baza infatisarii peisajului putem sa identificam elementele naturale care stau la baza constituirii lui.
Principalii factori care diferentiaza mediile si peisajele naturale pe Glob sunt:
forma Pamatului, pozitia si miscarile acestuia fata de Soare care genereaza zonarea termica, rezultand mediile zonale. existenta marilor domenii de viata: acvatic si terestru diferentiindu-se astfel mediul terestru de mediul acvatic.
existenta conditiilor regionale, in special relieful, duce la conturarea mediilor regionale sau azonale (mediul montan, mediul de campie, mediul litoral etc).

Mediile si peisajele naturale din Romania

Conditiile de mediu specifice Romaniei duc la diferentierea catorva tipuri de medii naturale care sunt doar reconstituite, pentru ca cea mai mare parte a teritoriului a fost modificat prin activitatile antropice, rezultand medii specifice (urbane, rurale, agricole, industriale etc).
Legitatile principale care diferentiaza tipurile de medii si peisajele naturale din Romania sunt zonalitatea ? latitudinala si etajarea altitudinala. Corespunzator zonarii latitudinale se disting: mediul de stepa, mediul de silvostepa, mediul padurilor de foioase. Etajarea altitudinala nuanteaza aceasta distributie si introduce: mediul padurilor de conifere, mediul subalpin cu arbusti pitici, mediul pajistilor alpine.

Mediul de stepa corespunde teritoriilor situate la altitudini mai mici de 200 metri, ocupand partea de sud-esta Romaniei: Dobrogea, Baraganul de est si Moldova de sud. Factorii geoecologici specifici acestui mediu sunt: relief de campie sau podis putin inalt, cu soluri balane sau cernoziomuri, cu o clima cu influente continentale, cu ierni geroase si veri secetoase. Vegetatia specifica este alcatuita din ierburi xerofile, adaptate conditiilor de uscaciune, cu predominanta speciilor de paius si pir. Fauna este reprezentata de rozatoare (soarecele, popandaul), pasari, insecte etc.
Mediul padurilor de foioase este specific teritoriilor cu altitudini intre 300-1300 metri. Din punct de vedere al speciei predominante se subdivide in 2 tipuri:
-mediul padurilor de stejar, situat la altitudini de 300-600 metri, corespunzator unor conditii de deal si podis;
-mediul padurilor de fag, cuprins intre 600-1300 metri cu precipitatii mai bogate si temperaturi medii mai scazute.
Mediul padurilor de conifere ocupa etajul median al zonei montane, intre 1300-1600 metri altitudine. in depresiunile intracarpatice se produc inversiuni de vegetatie, astfel ca se intalnesc paduri de molid in zonele mai joase. Fauna este de interes cinegetic (urs, cerb etc).
Mediul subalpin cu arbusti este situat intre 1700 -2200 metri altitudine si este alcatuit din asociatii de jneapan, ienupar, merisor, specii ierboase (paius, iarba vantului) si muschi. Mediul pajistilor alpine situat la peste 2200 metri se compune din specii ierboase rezistente la conditiile aspre (vant, temperaturi scazute, prezenta zapezii). Dintre aceste specii mentionam rogozul, paiusul, precum si muschi si licheni.

3. Interactiunile dintre om si mediul terestru

Poluarea mediului. Surse si tipuri
Totalitatea actiunilor nocive pe care omul le efectueaza asupra mediului pot fi grupate generic sub denumirea de poluarea mediului. Poluarea este un fenomen care se manifesta specific pentru fiecare componenta a mediului.
Poluarea apelor
Sursele de poluare a apelor de suprafata si subterane sunt multiple: ape uzate orasenesti, provenite din gospodarii prin intermediul sistemelor de canalizare cu continut de materii organice, detergenti etc; ape uzate industriale folosite in procese tehnologice, in care se gasesc diferite substante chimice; ape uzate de la crescatoriile de animale si pasari, care contin materiale organice.
Poluarea aerului Cele mai importante surse de poluare a aerului sunt industria si autovehiculele.
Arderea combustibililor fosili pentru producerea energiei termice si electrice constituie una dintre cele mai importante surse de poluare a aerului. Se emit oxizi de sulf si de azot, monoxid si dioxid de carbon. Industria chimica prin diversele substante emise reprezinta o importanta sursa de poluare a aerului. Gazele de esapament rezultate din arderea combustibililor in motoarele cu ardere interna sunt importante surse de poluare, mai ales in marile orase si in lungul cailor de comunicatii.
Poluarea solului
Se refera la impurificarea solului cu diferite substante, care deregleaza functionarea normala a acestuia, ca suport si mediu de viata pentru plante si om. Solul poate fi poluat direct prin deversarea deseurilor sau prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor si pesticidelor. in mod indirect, poluarea solului se face prin intermediul substantelor poluante din atmosfera, care fie se depun gravitational sau sunt antrenate la sol de catre precipitatii.

Calitatea mediului
Calitatea mediului este o notiune care exprima starea acestuia la un moment dat, rezultata din integrarea tuturor elementelor sale structurale si functionale, capabila sa asigure necesitatile vitale ale omului.

Calitatea mediului in Romania
Mediul natural. Varietatea conditiilor naturale specifice teritoriului Romaniei duc la diferentierea mai multor tipuri de medii. Prin pozitia geografica pe paralela de 45 ? latitudine nordica Romania apartine zonei temperate. Asezarea in cadrul continentului european si pozitia in raport cu marile mase continentale si bazine oceanice produc o serie de influente asupra caracteristicilor mediului.
Datorita conditiilor naturale deosebit de favorabile, teritoriul Romaniei a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Premisele popularii teritoriului constau in:
prezenta resurselor subsolului: sare, aur, argint, carbuni, petrol etc relief variat cu existenta spatiilor favorabile pentru amplasarea localitatilor si cailor de comunicatii;
climatul temperat-continental moderat, in cea mai mare parte a teritoriului; retea hidrografica densa si resurse de ape subterane bogate; vegetatie naturala forestiera si de stepa;
soluri fertile pretabile pentru agricultura. Mediul antropizat. Pe parcursul istoriei, prezenta acestor resurse a fost unul dintre motivele pentru care spatiul romanesc a prezentat interes. In etapa moderna, Romania a avut o evolutie similara cu civilizatia europeana, evidentiindu-se cateva directii de actiune in raport cu mediul:
extinderea terenurilor agricole, in special cele arabile, in detrimentul padurilor; construirea marilor complexe agrozootehnice; industrializarea accelerata;
dezvoltarea oraselor si infiintarea de noi localitati rurale; dezvoltarea sistemului de cai de comunicatii; Toate aceste actiuni, al caror impact a fost accentuat de sistemul economic socialist care a ignorat complet problematica mediului, au avut ca efect conturarea situatiei pe care o cunoastem in prezent in Romania.

Raportat la nivelul nivelul european, se considera ca in Romania fenomenul de poluare are o intensitate medie, dar sunt prezente asa-numitele puncte fierbinti (hot spot): Copsa Mica, Baia Mare, Zlatna, Ploiesti-Brezoi, Borzesti-Onesti, Bacau, Suceava, Pitesti, Targu Mures etc. Toate aceste zone cu poluare intensa sunt areale industriale, mai ales cu industrie chimica, in care impactul proceselor tehnologice este complex si se manifesta asupra tuturor conditiilor geoecologice si asupra sanatatii umane. in unele dintre aceste situatii, problema poluarii actuale a fost rezolvata odata cu inchiderea intreprinderilor responsabile, ramanand insa vizibile in peisaj efectele cumulate ale poluarii.

CREAREA IMPACTULUI VIZUAL
Cu toate ca nu fiecare pagina are nevoie de o imagine, impactul vizual si aspectul sunt atat de intrinseci culturii noastre, incat noi, uneori, vorbim despre caracterul, firea si comportamentul in public ale unei persoane ca despre imaginea acesteia. Pentru ca o pagina sa capete personalitate, deseori are nevoie de o poza sau doua pentru a va informa despre ce este vorba si ce fel de informatii puteti gasi in ea.
Deci un sit despre masini de curse ar putea prezenta o fotografie a unui pilot luand o curba, sau un sit Web despre paradisul gradinarului ar putea afisa fructele unei recolte generoase. Nu prea avem in Web moduri de a ne adresa simturilor noastre, in afara de vaz, cel mai usor, si auz, intr-o masura mai mica, asa ca trebuie sa supraincarcam aceste simturi cu mult mai multe informatii decat in viata obisnuita.
Experienta pe care o traia Marcel Proust invaluit de aroma cuptorului lui Madeline este ceva ce noi nu vom putea niciodata resimti in Web; caldura soarelui de vara pe umeri si mireasma de pamant proaspat sapat sunt lucruri pe care nu putem decat sa ni le inchipuim prin intermediul cuvintelor si al imaginilor, ca indicii.
Daca cuvintele nu spun o poveste, este improbabil ca imaginile sa vorbeasca de la sine, dar dupa cum gesturile si expresiile fac diferenta dintre un maestru povestitor si un amator, tot asa si imaginile pe care le folosim pentru a crea atmosfera unei pagini pot fi hotaratoare in a departaja o experienta anodina de o senzatie antrenanta de participare deplina.
Adaugarea imaginilor
Adaugarea imaginilor la o pagina web
1. Adaugati imagini la paginile web cu eticheta pentru imagini . Folosind atributul src pentru a indica fisierul imagine.
2. Folositi atributele alt si longdesc pentru a prezenta informatii suplimentare despre imagine.
Pont de folosire rapida: Sintaxa de eticheta, unde imgurl reprezinta adresa sursei imaginii; imginaltime reprezinta inaltimea imaginii in pixeli; imglatime este latimea imaginii in pixeli; alttext reprezinta o scurta descriere a imaginii - semnificativa sau nula, daca poate fi ignorata de browserele nevizuale; aittexturl este adresa unei descrieri mai detaliate a imaginii. Benzile marginale reprezinta spatiul liber pe verticala si orizontala din jurul imaginilor; margine de legatura reprezinta latimea marginii in pixeli cand imaginea este folosita ca legatura; si aliniere ia valorile left, right, top, middle sau bottom si modifica pozitia relativa a textului si imaginilor din pagina.
Sa incepem prin adaugarea unei imagini la pagina noastra cu Hypatia, un portret al filozoafei asa cum arata ea probabil in tinerete. Ne despart de timpurile ei atatea secole si kilometri incat chiar si o idee vaga despre cine a fost poate sa ne-o apropie. Ne putem da seama ca a fost ca noi, ca surorile noastre, ca mamele noastre; a crescut cu sperante si ambitii si totusi soarta i-a fost umbrita, dupa cum ii pare si fata, trista si contemplativa, nu razand insufletita, cu toate ca tanara femeie pe care o vedem a cunoscut desigur si zile de bucurie.
Toate imaginile au de obicei aceeasi eticheta, eticheta de imagine, , cu atributul obligatoriu src pentru a-i spune browserului de unde sa ia imaginea propriu-zisa. in plus

, aproape toate imaginile ar trebui sa aiba un scurt text descriptiv in atributul alt, pentru a face pagina mai usor accesibila celor cu deficiente de vedere sau celor care pur si simplu prefera sa navigheze cu un browser audio, poate cineva care se plimba cu masina pe autostrada. Daca imaginea este pur decorativa, aceasta valoare trebuie stabilita explicit ca nula scriind alt=''. Acestea sunt singurele atribute care sunt cu adevarat pentru orice imagine.
Versiunea HTML 4.0 a adaugat atributul longdesc, care va permite sa introduceti o adresa URL la care sa mearga browserul pentru mai multe informatii despre o imagine. Ati putea folosi aceasta capacitate pentru a oferi o descriere narativa completa sau chiar o lista cu capitole despre istoria imaginii, originea ei si o scurta biografie a artistului.
Sa incepem, completand cu rabdare pagina cu un titlu adecvat si de asemenea cu imaginea pe care dorim sa o folosim. Vom evoca imaginea cu eticheta , adaugand atributul source, ca si cele doua atribute descriptive.
Exemplu:
longdesc='hypatia-description.html'> Hypatia

O relatie personala cu istoria
Hypatia este deseori pictata in tribon, un vesmant al clasei muncitoare sarace facut din materiale de proasta calitate, care era tinuta traditionala a filosofilor si a ascetilor. Insa aceasta este in multe privinte o idee foarte controversata si unii savanti cred ca ea ar fi fost imbracata in stilul

femeilor din inalta societate greaca din Alexandria romana tarzie, inca foarte mult influentata de Grecia elenistica, cu chiton tipic si peplos incins cu brau cu himation . Din acest punct de vedere, imbracamintea de calitate proasta in care este prezentata constituie o minciuna pioasa a admiratorilor ei de mai tarziu, pentru a slavi si a da ca exemplu cultura, altruismul si puritatea ei. Dupa toate sursele credibile, ea a ramas toata viata

fecioara si si-a dedicat viata stiintei si matematicii; adeptii ei au fost multi si si-au proclamat cu tarie admiratia de-a lungul secolelor, din ziua in care a fost ucisa in anul 415, d.Hr. .

Controlul marimii imaginii
Controlati marimea imaginii pe pagina cu atribute simple
1. Folosind un program de grafica pentru a determina marimea si latimea imaginii.
2. Folosind atributele height (inaltime) si width (latime) pentru a controla marimea imaginii pe pagina.
height='243' width='200'

Acum atributele vin multe si cu furie si majoritatea imaginilor au nevoie de aproape toate, deoarece imaginile se numara printre cele mai complexe obiecte de pe pagina si trebuie multa migala pentru a obtine cele mai bune rezultate. Vom face mai multe incercari cu eticheta pentru a gasi marimea cea mai potrivita pentru imagine inainte de a o modifica pe aceasta, astfel ca voi mentiona doar liniile cu eticheta , pentru a economisi spatiu.     Mai intai vom reduce dimensiunile imaginii prin micsorarea numerelor de la atributele height si width. Browserul va ignora marimea implicita a imaginii si o va forta sa se incadreze in noile dimensiuni pe care i le dam. Puterea suprema. Luati aminte ca aceasta este o metoda temporara, doar pentru a vedea cum va arata imaginea la o dimensiune mai mica. in versiunea noastra definitiva vom redimensiona imaginea pentru a nu pierde mai mult timp decat necesar la incarcarea ei.

Email-ul dumneavoastra

Email-ul prietenului

Subiect

Mesaj