CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN MUNICIPIUL BUCURESTI
Etapa de identificare si de evaluare a problemelor/aspectelor de mediu a fost esentiala pentru fundamentarea planului de actiune. Stabilirea prioritatilor de mediu a condus la stabilirea prioritatilor pentru actiune, a obiectivelor generale si specifice ale planului de actiune, la stabilirea tintelor necesar a fi atinse, precum si la stabilirea indicatorilor pentru monitorizarea PLAM.
Obiectivele procesului de evaluare au fost:
Furnizarea unei analize si caracterizari clare a problemelor/aspectelor de mediu cele mai importante pentru comunitate.
Furnizarea informatiilor privind cauzele generatoare ale problemelor/aspectelor de mediu si nivelul impactului.
Stabilirea conditiilor initiale fata de care s-a raportat eficienta masurilor din planul de actiune.
Constientizarea publicului in raport cu problemele/aspectele de mediu.
Facilitarea stabilirii de relatii si parteneriate intre participanti.
Elementele - cheie pentru aceasta etapa au fost:
Identificarea surselor de date (institutii/unitati/organizatii).
Colectarea datelor si completarea lipsurilor, elaborarea si transmiterea de chestionare, colectarea si procesarea datelor, corelarea datelor din acelasi domeniu obtinute de la mai multe surse, efectuarea de studii suplimentare (dupa caz si dupa posibilitatile financiare) etc..
Selectarea metodologiei de evaluare: metode expert (de exemplu: analiza de risc) si/sau metode participative (de exemplu: informatii culese de la public, analize calitative). Selectarea metodologiei s-a facut in functie de datele disponibile, de timpul si de fondurile avute la dispozitie etc..
Clasificarea, evaluarea si caracterizarea problemelor/aspectelor de mediu. Multitudinea de probleme identificate a fost structurata pe categorii de probleme. Evaluarea si caracterizarea acestora s-a efectuat in raport cu criteriile metodologice stabilite.
Ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu (stabilirea de criterii si proceduri, aplicarea acestora si stabilirea prioritatilor).
Elaborarea raportului privind starea mediului din municipiul Bucuresti, elaborarea listei exhaustive de probleme/aspectede mediu si a listelor cu probleme/aspecte prioritare.
DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE SI SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU
Activitatile de identificare, evaluare si caracterizare a problemelor/aspectelor de mediu au fost efectuate de Grupul de Lucru, cu sprijinul Comitetului de Analiza Tehnica si al altor institutii implicate prin decizia coordonatorului PLAM.
Atributiile cele mai importante ale coordonatorului PLAM, ale Comitetului de Coordonare si ale Comitetului de Analiza Tehnica PLAM in aceasta etapa au fost:
Facilitarea contactului cu sursele de date si a accesului la datele necesare.
Revizuirea raportului privind starea mediului.
Participarea la identificarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu, precum si la stabilirea prioritatilor de mediu.
Intrucat intregul proces al elaborarii PLAM a fost un proces participativ, care a presupus asumarea responsabilitatii tuturor factorilor implicati, a fost necesar ca toti membrii Comitetului de Analiza Tehnica si ai Grupului de Lucru sa se implice in activitatile de identificare si de evaluare a problemelor de mediu, de ierarhizare si de stabilire a prioritatilor de mediu, in functie de domeniul de specializare al fiecaruia.
Sursele de date cele mai importante pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu pe care Grupul de Lucru al PLAM le-a contactat au fost:
Institutii desconcentrate ale statului: Administratia Nationala 'Apele Romane', Administratia Nationala de Meteorologie, structurile Institutului National de Statistica, Ministerului Sanatatii, Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerului Transporturilor etc..
Autoritatile administratiei publice locale: Primaria Municipiului Bucuresti, primariile de sector, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Prefectura Municipiului Bucuresti.
Unitati industriale: Sucursala Electrocentrale Bucuresti, S.N.P. Petrom, Regia Autonoma de Transport Bucuresti, S.C. Iridex Import Export S.R.L..
Institutii de cercetare si invatamant superior: Inspectoratul Scolar Bucuresti, Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Mediului, Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice, Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului (Urban Proiect), Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Universitatea din Bucuresti.
Alte autoritati/institutii: S.C. Apa Nova Bucuresti S.A..
Experti consultanti: Societatea Ornitologica Romana, Muzeul National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa'.
Contactarea surselor de date s-a efectuat pe baza unor adrese transmise de catre coordonatorul PLAM. In cazul in care sursa de date nu a facut parte din structurile organizatorice ale PLAM (ex.: Societatea Ornitologica Romana, Muzeul National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa' etc.), adresa a fost insotita de o copie a actului normativ pentru institutionalizarea PLAM.
Colectarea datelor s-a efectuat in principal pe baza de chestionare. Chestionarele pentru colectarea datelor si informatiilor au fost distribuite catre toti reprezentantii Grupului de Lucru. Impreuna cu raspunsurile la acest chestionar au fost solicitate si anexate si alte documente prin care au fost detaliate si justificate raspunsurile.
Datele colectate au vizat in principal:
Calitatea mediului si a componentelor sale (aer, sol, apa subterana si de suprafata, nivelul de zgomot, date privind flora si fauna etc.).
Sursele de poluare si impactul lor asupra mediului (unitati industriale poluatoare, spatii de depozitare a deseurilor, inclusiv depozite ilegale de deseuri etc.).
Accesul populatiei la resursele naturale de o calitate corespunzatoare (apa potabila, oportunitati de recreere).
Managementul si folosirea rationala a resurselor locale (inclusiv utilizarea terenurilor).
Starea sanatatii populatiei.
Printre datele si informatiile necesare Grupului de Lucru s-au aflat si rapoartele privind starea mediului elaborate anual de catre Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti. S-au utilizat rapoartele pentru anii anteriori in vederea evaluarii tendintelor in calitatea si starea mediului, precum si in structura surselor de poluare.
Procesarea datelor si informatiilor de mediu a condus la:
Identificarea problemelor/aspectelor de mediu individuale din municipiul Bucuresti.
Gruparea problemelor individuale in categorii de probleme si elaborarea listei de probleme/aspecte de mediu.
Caracterizarea (descrierea) problemelor/aspectelor de mediu.
In identificarea problemelor de mediu s-au avut in vedere:
Probleme de mediu existente care au fost generate de activitati trecute.
Probleme de mediu generate de activitati prezente.
Probleme de mediu potentiale, generate de activitati viitoare.
Problemele viitoare cu care se vor confrunta comunitatile din municipiul Bucuresti au fost identificate prin luarea in considerare a prevederilor planurilor de dezvoltare economica si sociala elaborate la nivelul Capitalei. Din aceste planuri au fost identificate acele prevederi care au generat presiuni asupra mediului si au fost efectuate predictii privind impactul potential.
Identificarea corecta a problemelor de mediu a condus in final la stabilirea actiunilor care vor determina diminuarea presiunilor dezvoltarii economico-sociale asupra mediului.
Dupa identificare, problemele de mediu au fost grupate in 15 categorii de probleme. Aceasta grupare a facilitat, pe de o parte, intelegerea de catre toate persoanele implicate/interesate de elaborarea documentului PLAM a ansamblului problematicii de mediu din municipiul Bucuresti, iar pe de alta parte, elaborarea si prezentarea planului de actiune propriu-zis.
Pasul urmator a constat in evaluarea tuturor problemelor/aspectelor de mediu in vederea elaborarii listei finale de probleme de mediu si a caracterizarii (descrierii) acestora.
Identificarea si evaluarea problemelor/aspectelor de mediu pentru PLAM au reprezentat etape ce au fost abordate prin combinarea a doua tipuri de metode:
Metoda de tip participativ.
Metoda de tip expert.
Metodele de tip participativ presupun, in principal, identificarea si evaluarea calitativa a problemelor de mediu.
Metodele de tip expert pentru evaluare reprezinta instrumentele folosite pentru masurarea sau modelarea manifestarii unui impact negativ asupra sanatatii umane si a mediului, precum si asupra calitatii vietii. Acest tip de abordare necesita evaluari cantitative, bazate pe metodologii stiintifice, inclusiv evaluarea riscului - analiza probabilitatii producerii unui impact negativ asupra mediului, sanatatii umane, sistemelor ecologice, cladirilor, calitatii vietii etc.
Pe langa evaluarea problemelor existente la sursa/componente de mediu/receptori au fost analizate problemele legate de conformarea cu directivele sectoriale ale UE pentru domeniile: apa, deseuri, aer, poluare industriala, biodiversitate, zgomot etc. si cu cele ale legislatiei orizontale privind: Evaluarea Impactului de Mediu, Accesul la Informatii, Evaluarea Mediului pentru Planuri si Programe, transpuse/implementate in legislatia nationala.
Pe baza rezultatelor evaluarii a fost elaborata lista finala de probleme de mediu, prin consensul participantilor la acest proces. De asemenea, a fost realizata si caracterizarea problemelor de mediu.
DESCRIEREA, ANALIZAREA SI EVALUAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU
In cadrul sedintelor Grupului de Lucru al PLAM a fost identificat un numar de 100 de probleme de mediu individuale, grupate in 15 categorii de probleme, iar fiecarei probleme individuale i s-a asociat un cod.
Problema |
Cod Problema |
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PADURI, SPATII VERZI) SI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE) |
PM 1 |
Diminuarea suprafetei de spatii verzi cu circa 50 % (perioada 1990-2004) avand drept consecinta scaderea suprafetei de spatiu verde care revine unui bucurestean la sub 10 m2 pe cap de locuitor |
PM 1 - 1 |
Diminuarea suprafetelor bazelor de productie a materialului dendrologic |
PM 1 - 2 |
Cresterea numarului de suprafete construite, terenuri private etc. in perimetrul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucuresti |
PM 1 - 3 |
Cresterea numarului de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adaptat conditiilor climatice din mediul urban |
PM 1 - 4 |
Absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor |
PM 1 - 5 |
Nevalorificarea Gradinii Botanice (in suprafata totala de 17,5 ha) la valoarea reala (suprafata deteriorata ca urmare a unei avarii la aductiunea cu apa fierbinte a RADET) |
PM 1 - 6 |
Lipsa perdelelor verzi de protectie in proximitatea zonelor rezidentiale |
PM 1 - 7 |
Diminuarea suprafetei fondului forestier |
PM 1 - 8 |
Educatia deficitara a cetatenilor, in respectarea codului bunelor practici silvice |
PM 1 - 9 |
Degradarea unor obiective istorice si arhitectural urbanistice (cca. 30% din numarul total) datorita folosintei neadecvate, interventiilor, transformarilor, absentei activitatilor de intretinere si a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare |
PM 1 - 10 |
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA |
PM 2 |
Poluarea apelor de suprafata (raul Dambovita) cauzata de evacuarea apelor uzate neepurate provenite din canalizarea Municipiului Bucuresti (nefinalizarea statiei de epurare Glina) |
PM 2 - 1 |
Poluarea raului Colentina (salba de lacuri) cauzata de evacuari necontrolate de ape uzate menajere si pluviale de catre riverani in zonele: SECTOR 1: Lacul Grivita - Cartier Vatra Noua si extinderi; Lacul Baneasa - zona Strazilor Madrigal si Garlei; SECTOR 2: Lacul Plumbuita - Cartier Petricani; Lacul Fundeni - Insula Pescarilor; Lacul Pantelimon I - malul drept |
PM 2 - 2 |
Evacuarea printr-un prea-plin in Lacurile Fundeni si Herastrau a apelor uzate provenite din canalizarea oraseneasca (statia de pompare Colentina si statia de pompare Herastrau) in cazul ploilor abundente |
PM 2 - 3 |
Lipsa unei educatii civice a populatiei riverane care arunca deseuri in cursurile de apa, inclusiv in zona de protectie |
PM 2 - 4 |
Insuficienta dotare cu cosuri de gunoi a zonelor din preajma lacurilor si cursurilor de apa |
PM 2 - 5 |
RETEAUA DE APA SI CANALIZARE |
PM 3 |
Nereactualizarea bilantului apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare |
PM 3 - 1 |
Ineficienta/subdimensionarea/inexistenta instalatiilor de preepurare a apelor uzate deversate in reteaua de canalizare de catre abonatii socio-economici |
PM 3 - 2 |
Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic |
PM 3 - 3 |
Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator si care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective in gropile istorice ale Bucurestiului (Cutarida - zona 1 Mai - sector 1, Cocioc etc.) |
PM 3 - 4 |
Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (numar de strazi fara retele de apa si canalizare 1014, reprezentand 19% din totalul de strazi din Bucuresti - 5340) |
PM 3 - 5 |
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM 4 |
Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protectie pentru sursele de apa, inclusiv pentru aductiunile de apa potabila |
PM 4 - 1 |
Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de aductiune si de distributie a apei potabile cu importante pierderi de apa |
PM 4 - 2 |
Sursa alternativa de alimentare cu apa a Bucurestiului (fronturile subterane - in special pentru puturile de mare adancime) este slab exploatata si risca sa se deterioreze |
PM 4 - 3 |
Neasigurarea in totalitate a surselor alternative de alimentare cu apa potabila pentru spitale, institute de decizie locala si regionala, unitati de invatamant, obiective cu rol decisiv in cazul unor calamitati naturale sau sociale, pentru tratarea si adapostirea sinistratilor si/sau a victimelor |
PM 4 - 4 |
Calitatea apei de fantana este necorespunzatoare din punct de vedere chimic si bacteriologic in zonele periferice ale Capitalei |
PM 4 - 5 |
POLUAREA APELOR SUBTERANE |
PM 5 |
Poluarea stratului freatic (in zonele lipsite de sistem centralizat de canalizare) cauzata de: WC-uri de tip uscat, cotete, grajduri etc. |
PM 5 - 1 |
Lipsa unui studiu la nivelul Municipiului Bucuresti privind efectul poluarii solului asupra apelor subterane |
PM 5 - 2 |
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM 6 |
Poluarea aerului cu poluanti gazosi proveniti din arderea combustibililor lichizi, gazosi si a combustibililor alternativi la centralele termice nemodernizate |
PM 6 - 1 |
Insuficienta unei strategii proprii a agentilor economici industriali care sa includa si costul investitiilor de mediu in vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri) |
PM 6 - 2 |
Poluarea atmosferei cu compusi organici volatili datorita insuficientei echipamentelor de retinere a poluantilor emisi din activitati de depozitare, transport si distributie a carburantilor |
PM 6 - 3 |
Poluarea atmosferei datorita emisiilor de COV rezultati din instalatiile si activitatile care utilizeaza solventi organici |
PM 6 - 4 |
Poluarea periodica a atmosferei datorita arderii ilegale a deseurilor menajere si industriale |
PM 6 - 5 |
Poluarea aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile datorita activitatilor din industrie |
PM 6 - 6 |
Poluarea atmosferei generata de statiile de preparare a mixturilor asfaltice |
PM 6 - 7 |
Fondul natural care favorizeaza existenta pulberilor in suspensie si sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.) si datorita ineficientei salubritatii stradale |
PM 6 - 8 |
Absenta unui sistem de prognoza si alertare la scara locala in conditiile cresterii nivelului de poluare asociat conditiilor meteorologice nefavorabile |
PM 6 - 9 |
Insuficienta mediatizare a efectelor poluarii asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului din municipiul Bucuresti |
PM 6 - 10 |
Extinderea ''insulei de caldura'' a municipiului Bucuresti datorita diminuarii suprafetelor verzi si cresterii suprafetelor construite |
PM 6 - 11 |
Absenta unui sistem unitar de masuratori meteorologice in puncte cheie ale municipiului Bucuresti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerari urbane, parcuri) in vederea realizarii de studii pentru cuantificarea impactului activitatii antropice asupra climatului local |
PM 6 - 12 |
POLUAREA SOLULUI |
PM 7 |
Poluarea solului in zone ''sensibile'' din Capitala (parcuri, unitati de invatamant in apropierea obiectivelor economice, a arterelor de circulatie) (exemplu: perimetrul delimitat de Drumul Carierei, Drumul Poiana Trestiei, Drumul Poiana Fagului, linia de centura, Soseaua Chitilei, Str. Valenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Lamaiului, Halta Grivita, Calea Giulesti, zona de proximitate a caii ferate pe tronsonul Gara de Nord - statia Chitila, Str. Jandarmeriei, Drumul Nisipoasa, Str. Madrigalului, Str. Garlei, B-dul Preciziei - in zona haldei de zgura apartinand fostei societati URBIS, incinta S.C. FAUR S.A., platforma industriala I.M.G.B, platforma REMAT SUD S.A., depoul CFR Bucuresti Calatori |
PM 7 - 1 |
Absenta unui studiu privind gradul de incarcare a solului cu poluanti |
PM 7 - 2 |
Existenta unei poluari potential semnificative cu plumb si hidrocarburi a solului in zona arterelor de circulatie si cu reziduuri petroliere in zona statiilor de alimentare cu carburanti |
PM 7 - 3 |
Poluarea solului si a panzei de apa freatica datorata formarii depozitelor necontrolate de deseuri |
PM 7 - 4 |
Necesitatea realizarii si reactualizarii periodice a Sistemului national si local de monitorizare sol - teren pentru agricultura, precum si sol - vegetatie forestiera pentru silvicultura, conform O.U.G. nr. 38/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2002 |
PM 7 - 5 |
Necesitatea realizarii si actualizarii studiilor pedologice si agrochimice |
PM 7 - 6 |
Necesitatea elaborarii unui studiu care sa cuprinda evaluarea starii solului si a vegetatiei forestiere |
PM 7 - 7 |
GESTIONAREA DESEURILOR |
PM 8 |
a) Gestionarea deseurilor menajere (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare) | |
Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere; existenta depozitelor de deseuri menajere (exemple: Sector 1 - Calea Grivitei, Str. Slt. Teodor Neagoe, Str. Cricovului, Bd. Laminorului, Bd. Dinicu Golescu, Str. M. Vulcanescu X Str. Horatiu, Str. M. Vulcanescu X Str. Berzei, Piata Floreasca, Str. Nicolae Caramfil, Soseaua Straulesti, Str. Fabrica de Caramida, Bd. Schitu Magureanu, Str. Petru Rares, Str. Sagna, Str. Buzesti, Str. Cameliei, Str. Cameliei X Str. Garii de Nord, Str. Constantin Noica, Str. Vasile Parvan, Bd. Dinicu Golescu (gara Basarab), Str. Fluviului, Str. Afluentului, Str. Barierei, Str. Despina Doamna, Calea Plevnei X Str. Domnita Ancuta, Str. Bihor, Str. Constantin Balacescu, Str. Witting, Str. Theodor Aman X Str. M. Vulcanescu X Calea Grivitei, Str. Iulia Hasdeu, Str. Valenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Marginei, Str. Raiciu Mihalache, Str. Tarafului, Drumul Carierei, Str. Lamaiului, Str. Chitila Triaj, Str. Volumului, zona salii polivalente Rapid, Calea Giulesti nr. 62, Str. Perfectionarii, toata portiunea de rambleu a caii ferate (zona Chitila Triaj), Str. Mamaia, Str. Feroviarilor, Str. Berzei, Str. Fagului, Str. Smochinului, Str. Poiana Codrului, Str. Insulei, Str. Copsa Mica, Str. Haltei, Str. Alion, Str. Topraisar, Parc Energy-club, Str. Aninului, Str. Pinului, Str. Madrigalului, Str. Garlei; Sector 4 - Drumul Jilavei, Str. Mosoaia, Drumul Binelui, Str. Caltunasi, Str. Panselelor, Str. Anton Bacalbasa, Str. Garnitei, Str. Tulnici, Str. Frumusani, Str. Soldanului, Str. Moldovita, Aleea Moldovita, Aleea Emil Racovita, Str. Democratiei, Aleea Tomesti, Str. George Georgescu, Str. Poiana Florilor, Piata Filaret, Bd. Regina Maria X Str. Tismana, Bd. Regina Maria X Str. C-tin Silvestri, Piata Concordiei, Bd. Marasesti X Str. Candiano Popescu, Calea Serban Voda X Str. Valeriana Prescurea, Piata Bucur, Splaiul Unirii X Str. Intre Garle, Splaiul Unirii X Str. Avalansei, Calea Vacaresti nr. 86, Str. Maria Tanase X Bd. Gheorghe Sincai, Str. Mocancutei, Bd. Tineretului X Str. Livada cu Duzi, Calea Vacaresti X Str Martisor, Str.Graului, Str. Radului, Drumul Gazarului-spalatorie, Sos. Oltenitei X Str. Husi, Calea Serban Voda X Str. Hans Cristian Andersen, Sos. Giurgiului nr. 33, Sos. Gurgiului X Str. Actiunii, Str. Actiunii nr. 85, Str. Cercetatorilor; Sector 5 - zona Prelungirea Ferentari (N.D. Cocea - Zetari) si zona Prelungirea Ghencea; Sector 6 - Malul Lacul Morii; suprafete agricole degradate 54,3 ha (sectorul 1 - 8,36 ha, sectorul 2 - 1,30 ha, sectorul 3 - 10,88 ha, sectorul 4 - 13,22 ha, sectorul 5 - 9,46 ha, sectorul 6 - 11,08 ha); puncte de depozitare necontrolate pe terenuri virane sau spatii verzi |
PM 8 - 1 |
Lipsa/numarul insuficient de recipienti si de cosuri de gunoi stradal, atat in locurile aglomerate cat si la periferia capitalei |
PM 8 - 2 |
Inexistenta unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare (ex.: balotare in vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologica) sau de colectare selectiva a deseurilor de la populatie (case sau blocuri) |
PM 8 - 3 |
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului |
PM 8 - 4 |
Deficiente in colectarea selectiva a deseurilor din ambalaje provenite de la unitatile/societatile comerciale |
PM 8 - 5 |
Degradarea solurilor si a panzei de apa freatica in zona depozitarilor necontrolate de deseuri |
PM 8 - 6 |
Existenta autovehiculelor abandonate si absenta unui sistem eficient de colectare/valorificare a acestora |
PM 8 - 7 |
Managementul defectuos al deseurilor rezultate din constructii si demolari |
PM 8 - 8 |
Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperarii, reciclarii si valorificarii anumitor tipuri de deseuri |
PM 8 - 9 |
Insuficienta implementarii colectarii selective a deseurilor de la populatie in vederea valorificarii; Insuficienta dezvoltare a pietei deseurilor reciclabile care sa rezolve problema valorificarii lor |
PM 8 - 10 |
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populatiei privind: colectarea selectiva a deseurilor si a unor programe de informare a populatiei privind beneficiile sistemului de colectare selectiva |
PM 8 - 11 |
Slaba dotare a agentilor de salubritate cu utilaje specifice si recipienti de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.) |
PM 8 - 12 |
Absenta unor mijloace de reducere a cantitatii de deseuri generate in municipiul Bucuresti, diminuand in acest fel cantitatea de deseuri eliminata la depozitele de deseuri |
PM 8 - 13 |
b) Gestionarea deseurilor periculoase (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare) | |
Tratarea/eliminarea necorespunzatoare a deseurilor periculoase |
PM 8 - 14 |
Lipsa agentilor valorificatori pentru deseurile periculoase (baterii si acumulatori uzati mici, becuri cu vapori de mercur, altele) |
PM 8 - 15 |
Managementul incorect al deseurilor periculoase spitalicesti (arderea in crematorii) si a deseurilor de medicamente |
PM 8 - 16 |
Numar insuficient de societati comerciale implicate in gestionarea deseurilor de uleiuri, anvelope, baterii si acumulatori |
PM 8 - 17 |
c) Gestionarea deseurilor industriale (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare), cu precadere a celor 'istorice' | |
Insuficienta preocupare a agentilor economici de a gestiona deseurile din activitatile proprii |
PM 8 - 18 |
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale |
PM 9 |
Existenta cladirilor degradate, cu pericol de prabusire la solicitari seismice/pericole deosebite generate de catastrofe: - zona ultracentrala (unde se afla majoritatea constructiilor antebelice) - pentru pericolul reprezentat de seisme; - zonele de margine ale sectoarelor (unde se afla multe constructii executate din materiale neignifuge) - pentru pericolul reprezentat de incendii; - zonele nesalubrizate corespunzator - pentru pericolele reprezentate de epidemii, epizootii si dezvoltarea germenilor patogeni si a potentialului infectios; - zona orasului Bucuresti cu cladiri vechi de peste 50 de ani si zonele cu constructii care nu respecta normele seismice |
PM 9 - 1 |
TURISM SI AGREMENT |
PM 10 |
Insuficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deseurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber; capacitatea redusa a strandurilor |
PM 10 - 1 |
Practicarea turismului de agrement neorganizat (in special in paduri; degradarea peisajului prin folosirea focului la prepararea hranei, resturi menajere) |
PM 10 - 2 |
Slaba preocupare privind valorificarea potentialului turistic al Capitalei |
PM 10 - 3 |
URBANISM SI MEDIU |
PM 11 |
Suprafata deficitara a zonelor verzi |
PM 11 - 1 |
Insuficienta arterelor rutiere ocolitoare |
PM 11 - 2 |
Locuri de parcare insuficiente pentru autovehicule, fapt care conduce la parcarea acestora pe spatiile verzi si/sau pe trotuare |
PM 11 - 3 |
Deficiente privind zonarea urbanistica (ex.: delimitarea zonelor rezidentiale de cele industriale si/sau comerciale) |
PM 11 - 4 |
Amenajarea necorespunzatoare a amplasamentelor de colectare a deseurilor menajere in containere sau pubele (fara imprejmuire, fara posibilitatea supravegherii, fara conectare la canalizarea menajera, fara surse de apa) |
PM 11 - 5 |
Lipsa izolatiei fonice a unor constructii rezidentiale in zonele urbane |
PM 11 - 6 |
Lipsa traseelor special amenajate pentru biciclisti |
PM 11 - 7 |
Absenta studiilor referitoare la efectul radiatiilor electromagnetice generate de statiile fixe de emisie-receptie (antenele apartinand operatorilor de telefonie mobila) asupra mediului |
PM 11 - 8 |
Urbanizarea accelerata in neconcordanta cu posibilitatile sustinerii acesteia (mai ales sub aspectul retelelor edilitare) pentru toate "spatiile libere" din sectoarele capitalei |
PM 11 - 9 |
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI |
PM 12 |
Insuficiente privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calitatii mediului si evolutia sanatatii umane |
PM 12 - 1 |
Insuficienta studiilor privind impactul zgomotului urban asupra starii de sanatate a populatiei |
PM 12 - 2 |
Insuficienta studiilor specifice relatiei mediu-sanatate umana, cu utilizarea ambelor tipuri de informatii, in vederea cuantificarii efectelor poluarii asupra populatiei |
PM 12 - 3 |
EDUCATIA ECOLOGICA |
PM 13 |
Informare si educatie deficitara a populatiei privind protectia mediului/problemele de mediu din Capitala |
PM 13 - 1 |
Nivelul scazut al reactiei comunitatii la agresarea factorilor de mediu |
PM 13 - 2 |
Insuficienta implicarii tuturor factorilor interesati din: invatamant, administratie, ONG-uri, in educarea ecologica a populatiei |
PM 13 - 3 |
Insuficienta unor programe extinse de educare/informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii |
PM 13 - 4 |
Fonduri insuficiente pentru SOLUTIONarea problemelor de mediu/aspecte legislative/neconformitATi |
PM 14 |
Capacitatea redusa de accesare a fondurilor de preaderare de catre administratia publica locala si agentii economici |
PM 14 - 1 |
Lipsa unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu |
PM 14 - 2 |
Slaba capacitate de implementare a Agendei Locale 21 la nivelul orasului Bucuresti |
PM 14 - 3 |
Absenta unei pregatiri continue a specialistilor in domeniul protectiei mediului si a functionarilor publici, direct proportional cu solicitarile reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar |
PM 14 - 4 |
Capacitate redusa pentru realizarea si difuzarea materialelor informative si de constientizare a populatiei in ceea ce priveste aspectele de protectie a mediului |
PM 14 - 5 |
TRANSPORTUL RUTIER |
PM 15 |
Intensificarea traficului rutier in conditiile in care trama stradala este subdimensionata |
PM 15 - 1 |
Nereactualizarea si neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier in timp si spatiu pentru arterele urbane |
PM 15 - 2 |
Mentinerea traficului rutier in zonele istorice ale orasului |
PM 15 - 3 |
Lipsa spatiilor Park & Ride pentru a limita accesul vehiculelor in zona centrala |
PM 15 - 4 |
Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari parazitare |
PM 15 - 5 |
Lipsa spatiilor destinate Interchange-urilor in punctele majore de penetrare a arterelor de transport |
PM 15 - 6 |
Poluarea atmosferei generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament datorita existentei unui parc auto cu uzura morala si uzura fizica inaintata, mentinut in circulatie) |
PM 15 - 7 |
Absenta sistemelor de management de trafic care sa regleze fluxurile de trafic si sa prioritizeze transportul public |
PM 15 - 8 |
Depasirea pragurilor CMA la poluanti specifici proveniti din trafic inregistrate de statiile de monitorizare a calitatii aerului apartinand A.R.P.M. Bucuresti - Cercul Militar si Mihai Bravu |
PM 15 - 9 |
Lipsa intretinerii si amenajarii corespunzatoare a tuturor strazilor din municipiul Bucuresti |
PM 15 - 10 |
Poluarea factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol) cu gaze de esapament cu continut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonora si/sau prin vibratii |
PM 15 - 11 |
Nr. Crt. |
Categorii de probleme de mediu |
Cod problema |
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PADURI, SPATII VERZI) SI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE) |
PM - 1 |
|
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA |
PM - 2 |
|
RETEAUA DE APA SI CANALIZARE |
PM - 3 |
|
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 4 |
|
POLUAREA APELOR SUBTERANE |
PM - 5 |
|
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 6 |
|
POLUAREA SOLULUI |
PM - 7 |
|
GESTIONAREA DESEURILOR |
PM - 8 |
|
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale |
PM - 9 |
|
TURISM SI AGREMENT |
PM - 10 |
|
URBANISM SI MEDIU |
PM - 11 |
|
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI |
PM - 12 |
|
EDUCATIA ECOLOGICA |
PM - 13 |
|
Fonduri insuficiente pentru SOLUTIONarea problemelor de mediu/aspecte legislative/neconformitATi |
PM - 14 |
|
TRANSPORTUL RUTIER |
PM - 15 |
SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE SI SINTEZA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE
Ierarhizarea problemelor de mediu si stabilirea prioritatilor a reprezentat etapa ulterioara evaluarii problemelor/aspectelor de mediu. Ierarhizarea a reprezentat faza preliminara a procesului de stabilire a prioritatilor de mediu, iar aceasta a constat in clasificarea problemelor identificate in ordinea descrescanda a importantei.
Criteriile de ierarhizare au tinut cont de elementele cele mai importante utilizate in evaluarea impactului/riscului, inclusiv de evaluarea conformarii cu cerintele legale.
Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum si problemele/aspectele individuale din cadrul fiecarei categorii au fost evaluate, ierarhizate si prioritizate in conformitate cu metodologia de evaluare si implementare a PLAM, utilizand metoda analizei multicriteriale descrisa mai jos.
CRITERII PENTRU IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
1. In ce masura problema afecteaza sanatatea umana?
A. Fundamentare: pericolul existent sau potential asupra vietii umane este inacceptabil. Sanatatea publica trebuie sa fie protejata. Imbunatatirea conditiilor de viata, reducerea riscului si diminuarea disconfortului trebuie sa aiba prioritate.
In ce masura problema afecteaza mediul?
B. Fundamentare: necesitatea refacerii, protejarii si conservarii naturii si biodiversitatii. Un mediu natural bogat si sanatos si resurse naturale bine protejate sunt conditii esentiale pentru mentinerea vietii in ansamblu si pentru o dezvoltare durabila.
3. In ce masura problema genereaza neconformarea cu cerintele legale?
C. Fundamentare: necesitatea respectarii/indeplinirii obligatiilor legale actuale si in perspectiva.
CRITERII PENTRU STABILIREA PRIORITATILOR PENTRU ACTIUNE
4. Care sunt costurile asociate solutionarii problemei?
D. Fundamentare: prioritatea trebuie acordata celor mai mici costuri asociate solutionarii problemei.
5. In ce masura abordarea problemei aduce beneficii sanatatii publice/mediului?
E. Fundamentare: prioritatea trebuie acordata celor mai mari beneficii asociate solutionarii problemei. Prioritate au problemele a caror solutionare are asociate costuri mici si beneficii mari.
Fiecarui criteriu i s-a asociat o scara calitativa:
mare
mediu
redus
Scarii calitative i s-a asociat o scara cantitativa:
Criterii ierarhizare (1, 2, 3)
mare = 3
mediu = 2
redus = 1
Criterii de stabilire a prioritatilor:
Criteriul 4 Criteriul 5
mare = 1 mare = 3
mediu = 2 mediu = 2
redus = 3 redus = 1
Fiecarui criteriu i s-a asociat o pondere:
criteriul 1 - pondere 5
criteriul 2 - pondere 4
criteriul 3 - pondere 3
Criteriilor pentru stabilirea prioritatilor pentru actiune nu li s-au asociat ponderi. In caz contrar, un criteriu ar putea determina prioritatile in detrimentul celuilalt criteriu.
Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea unor matrici, completate mai jos, cu un exemplu teoretic:
Matrice etapa I
Criteriul |
EI - XX -YY - ZZ | |
Criteriul 1 |
Mare | |
Criteriul 2 |
Mare | |
Criteriul 3 |
Redus |
Matrice etapa II
Criteriul |
EI - XX -YY - ZZ | |
Criteriul 1 | ||
Criteriul 2 | ||
Criteriul 3 |
Matrice etapa III
Criteriul |
EI - XX -YY - ZZ | |
Criteriul 1 (pondere 5) |
5 x 3 = 15 | |
Criteriul 2 (pondere 4) |
4 x 3 = 12 | |
Criteriul 3 (pondere 3) |
3 x 1 = 3 | |
Total |
30 |
Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorul pe criterii a fost calculat inmultind scara cantitativa cu ponderea criteriului.
Ponderea a fost aplicata fiecarei probleme individuale din cadrul fiecarei categorii de probleme.
Stabilirea prioritatilor de mediu pentru actiune s-a efectuat pe baza urmatoarei matrici, completate cu un exemplu teoretic:
Matrice etapa IV
Criteriul |
EI - XX -YY - ZZ | |
Criteriul 4 |
Mare |
|
Criteriul 5 |
Mediu |
Matrice etapa V
Criteriul |
EI - XX -YY - ZZ | |
Criteriul 4 | ||
Criteriul 5 |
Matrice etapa VI
Criteriul |
EI - XX -YY - ZZ | |
Criteriul 4 |
1 x 30 = 30 | |
Criteriul 5 |
2 x 30 = 60 | |
Total |
90 |
Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorul pe categorii de probleme reprezinta media aritmetica a scorurilor problemelor individuale din cadrul fiecarei categorii de probleme.
Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativa a criteriului si scorul problemei rezultat din matricea III pentru ierarhizare.
Procedura s-a aplicat fiecarei probleme individuale de mediu din cadrul categoriei de probleme respectiv.
IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
Problema |
Cod problema |
Ierarhizarea |
|||
Pondere | |||||
SU |
SM |
L |
Total |
||
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PADURI, SPATII VERZI) SI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE) |
PM 1 | ||||
Diminuarea suprafetei de spatii verzi cu circa 50 % (perioada 1990-2004) avand drept consecinta scaderea suprafetei de spatiu verde care revine unui bucurestean la sub 10 m2 pe cap de locuitor |
PM 1 - 1 | ||||
Diminuarea suprafetelor bazelor de productie a materialului dendrologic |
PM 1 - 2 | ||||
Cresterea numarului de suprafete construite, terenuri private etc. in perimetrul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucuresti |
PM 1 - 3 | ||||
Cresterea numarului de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adaptat conditiilor climatice din mediul urban |
PM 1 - 4 | ||||
Absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor |
PM 1 - 5 | ||||
Nevalorificarea Gradinii Botanice (in suprafata totala de 17,5 ha) la valoarea reala (suprafata deteriorata ca urmare a unei avarii la aductiunea cu apa fierbinte a RADET) |
PM 1 - 6 | ||||
Lipsa perdelelor verzi de protectie in proximitatea zonelor rezidentiale |
PM 1 - 7 | ||||
Diminuarea suprafetei fondului forestier |
PM 1 - 8 | ||||
Educatia deficitara a cetatenilor, in respectarea codului bunelor practici silvice |
PM 1 - 9 | ||||
Degradarea unor obiective istorice si arhitectural urbanistice (cca. 30% din numarul total) datorita folosintei neadecvate, interventiilor, transformarilor, absentei activitatilor de intretinere si a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare |
PM 1 - 10 | ||||
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA |
PM 2 | ||||
Poluarea apelor de suprafata (raul Dambovita) cauzata de evacuarea apelor uzate neepurate provenite din canalizarea municipiului Bucuresti (nefinalizarea statiei de epurare Glina) |
PM 2 - 1 | ||||
Poluarea raului Colentina (salba de lacuri) cauzata de evacuari necontrolate de ape uzate menajere si pluviale de catre riverani in zonele: SECTOR 1: Lacul Grivita - Cartier Vatra Noua si extinderi; Lacul Baneasa - zona Strazilor Madrigal, Garlei SECTOR 2: Lacul Plumbuita - Cartier Petricani; Lacul Fundeni - Insula Pescarilor; Lacul Pantelimon I - malul drept |
PM 2-2 | ||||
Evacuarea printr-un prea-plin in Lacurile Fundeni si Herastrau a apelor uzate provenite din canalizarea oraseneasca (statia de pompare Colentina si statia de pompare Herastrau) in cazul ploilor abundente |
PM 2 - 3 | ||||
Lipsa unei educatii civice a populatiei riverane care arunca deseuri in cursurile de apa, inclusiv in zona de protectie |
PM 2 - 4 | ||||
Insuficienta dotare cu cosuri de gunoi a zonelor din preajma lacurilor si cursurilor de apa |
PM 2 - 5 | ||||
RETEAUA DE APA SI CANALIZARE |
PM 3 | ||||
Nereactualizarea bilantului apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare |
PM 3 - 1 | ||||
Ineficienta/subdimensionarea/inexistenta instalatiilor de preepurare a apelor uzate deversate in reteaua de canalizare de catre abonatii socio-economici |
PM 3 - 2 | ||||
Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic |
PM 3 - 3 | ||||
Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator si care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective in gropile istorice ale Bucurestiului (Cutarida - zona 1 Mai - sector 1, Cocioc etc.) |
PM 3 - 4 | ||||
Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (numar de strazi fara retele de apa si canalizare 1014, reprezentand 19% din totalul de strazi din Bucuresti - 5340) |
PM 3 - 5 | ||||
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM 4 | ||||
Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protectie pentru sursele de apa, inclusiv pentru aductiunile de apa potabila |
PM 4 - 1 | ||||
Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de aductiune si de distributie a apei potabile cu importante pierderi de apa |
PM 4 - 2 | ||||
Sursa alternativa de alimentare cu apa a Bucurestiului (fronturile subterane - in special pentru puturile de mare adancime) este slab exploatata si risca sa se deterioreze |
PM 4 - 3 | ||||
Neasigurarea in totalitate a surselor alternative de alimentare cu apa potabila pentru spitale, institute de decizie locala si regionala, unitati de invatamant, obiective cu rol decisiv in cazul unor calamitati naturale sau sociale, pentru tratarea si adapostirea sinistratilor si/sau a victimelor |
PM 4 - 4 | ||||
Calitatea apei de fantana este necorespunzatoare din punct de vedere chimic si bacteriologic in zonele periferice ale Capitalei |
PM 4 - 5 | ||||
POLUAREA APELOR SUBTERANE |
PM 5 | ||||
Poluarea stratului freatic (in zonele lipsite de sistem centralizat de canalizare) cauzata de: WC-uri de tip uscat, cotete, grajduri etc. |
PM 5 - 1 | ||||
Lipsa unui studiu la nivelul municipiului Bucuresti privind efectul poluarii solului asupra apelor subterane |
PM 5 - 2 | ||||
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM 6 | ||||
Poluarea aerului cu poluanti gazosi proveniti din arderea combustibililor lichizi, gazosi si a combustibililor alternativi la centralele termice nemodernizate |
PM 6 - 1 | ||||
Insuficienta unei strategii proprii a agentilor economici industriali care sa includa si costul investitiilor de mediu in vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri) |
PM 6 - 2 | ||||
Poluarea atmosferei cu compusi organici volatili datorita insuficientei echipamentelor de retinere a poluantilor emisi din activitati de depozitare, transport si distributie a carburantilor |
PM 6 - 3 | ||||
Poluarea atmosferei datorita emisiilor de COV rezultati din instalatiile si activitatile care utilizeaza solventi organici |
PM 6 - 4 | ||||
Poluarea periodica a atmosferei datorita arderii ilegale a deseurilor menajere si industriale |
PM 6 - 5 | ||||
Poluarea aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile datorita activitatilor din industrie |
PM 6 - 6 | ||||
Poluarea atmosferei generata de statiile de preparare a mixturilor asfaltice |
PM 6 - 7 | ||||
Fondul natural care favorizeaza existenta pulberilor in suspensie si sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.) si datorita ineficientei salubritatii stradale |
PM 6 - 8 | ||||
Absenta unui sistem de prognoza si alertare la scara locala in conditiile cresterii nivelului de poluare asociat conditiilor meteorologice nefavorabile |
PM 6 - 9 | ||||
Insuficienta mediatizare a efectelor poluarii asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului din municipiul Bucuresti |
PM 6 - 10 | ||||
Extinderea ''insulei de caldura'' a municipiului Bucuresti datorita diminuarii suprafetelor verzi si cresterii suprafetelor construite |
PM 6 - 11 | ||||
Absenta unui sistem unitar de masuratori meteorologice in puncte cheie ale Municipiului Bucuresti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerari urbane, parcuri) in vederea realizarii de studii pentru cuantificarea impactului activitatii antropice asupra climatului local |
PM 6 - 12 | ||||
POLUAREA SOLULUI |
PM 7 | ||||
Poluarea solului in zone ''sensibile'' din Capitala (parcuri, unitati de invatamant, in apropierea obiectivelor economice, a arterelor de circulatie) (ex.: perimetrul delimitat de Drumul Carierei, Drumul Poiana Trestiei, Drumul Poiana Fagului, linia de centura, Soseaua Chitilei, Str. Valenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Lamaiului, Halta Grivita, Calea Giulesti, zona de proximitate a caii ferate pe tronsonul Gara de Nord - statia Chitila, Str. Jandarmeriei, Drumul Nisipoasa, Str. Madrigalului, Str. Garlei, B-dul Preciziei - in zona haldei de zgura apartinand fostei societati URBIS, incinta S.C. FAUR S.A., platforma industriala I.M.G.B, platforma REMAT SUD S.A., depoul CFR Bucuresti Calatori |
PM 7 - 1 | ||||
Absenta unui studiu privind gradul de incarcare a solului cu poluanti |
PM 7 - 2 | ||||
Existenta unei poluari potential semnificative cu plumb si hidrocarburi a solului in zona arterelor de circulatie si cu reziduuri petroliere in zona statiilor de alimentare cu carburanti |
PM 7 - 3 | ||||
Poluarea solului si a panzei de apa freatica datorata formarii depozitelor necontrolate de deseuri |
PM 7 - 4 | ||||
Necesitatea realizarii si reactualizarii periodice a Sistemului national si local de monitorizare sol - teren pentru agricultura precum si sol - vegetatie forestiera pentru silvicultura, conform OUG nr. 38/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2002 |
PM 7 - 5 | ||||
Necesitatea realizarii si actualizarii studiilor pedologice si agrochimice |
PM 7 - 6 | ||||
Necesitatea elaborarii unui studiu care sa cuprinda evaluarea starii solului si a vegetatiei forestiere |
PM 7 - 7 | ||||
GESTIONAREA DESEURILOR |
PM 8 | ||||
a) Gestionarea deseurilor menajere (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare) | |||||
Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere; existenta depozitelor de deseuri menajere (exemple: Sector 1 - Calea Grivitei, Str. Slt. Teodor Neagoe, Str. Cricovului, Bd. Laminorului, Bd. Dinicu Golescu, Str. M. Vulcanescu X Str. Horatiu, Str. M. Vulcanescu X Str. Berzei, Piata Floreasca, Str. Nicolae Caramfil, Soseaua Straulesti, Str. Fabrica de Caramida, Bd. Schitu Magureanu, Str. Petru Rares, Str. Sagna, Str. Buzesti, Str. Cameliei, Str. Cameliei X Str. Garii de Nord, Str. Constantin Noica, Str. Vasile Parvan, Bd. Dinicu Golescu (gara Basarab), Str. Fluviului, Str. Afluentului, Str. Barierei, Str. Despina Doamna, Calea Plevnei X Str. Domnita Ancuta, Str. Bihor, Str. Constantin Balacescu, Str. Witting, Str. Theodor Aman X Str. M. Vulcanescu X Calea Grivitei, Str. Iulia Hasdeu, Str. Valenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Marginei, Str. Raiciu Mihalache, Str. Tarafului, Drumul Carierei, Str. Lamaiului, Str. Chitila Triaj, Str. Volumului, zona salii polivalente Rapid, Calea Giulesti nr. 62, Str. Perfectionarii, toata portiunea de rambleu a caii ferate (zona Chitila Triaj), Str. Mamaia, Str. Feroviarilor, Str. Berzei, Str. Fagului, Str. Smochinului, Str. Poiana Codrului, Str. Insulei, Str. Copsa Mica, Str. Haltei, Str. Alion, Str. Topraisar, Parc Energy-club, Str. Aninului, Str. Pinului, Str. Madrigalului, Str. Garlei; Sector 4 - Drumul Jilavei, Str. Mosoaia, Drumul Binelui, Str. Caltunasi, Str. Panselelor, Str. Anton Bacalbasa, Str. Garnitei, Str. Tulnici, Str. Frumusani, Str. Soldanului, Str. Moldovita, Aleea Moldovita, Aleea Emil Racovita, Str. Democratiei, Aleea Tomesti, Str. George Georgescu, Str. Poiana Florilor, Piata Filaret, Bd. Regina Maria X Str. Tismana, Bd. Regina Maria X Str. C-tin Silvestri, Piata Concordiei, Bd. Marasesti X Str. Candiano Popescu, Calea Serban Voda X Str. Valeriana Prescurea, Piata Bucur, Splaiul Unirii X Str. Intre Garle, Splaiul Unirii X Str. Avalansei, Calea Vacaresti nr. 86, Str. Maria Tanase X Bd. Gheorghe Sincai, Str. Mocancutei, Bd. Tineretului X Str. Livada cu Duzi, Calea Vacaresti X Str Martisor, Str.Graului, Str. Radului, Drumul Gazarului-spalatorie, Sos. Oltenitei X Str. Husi, Calea Serban Voda X Str. Hans Cristian Andersen, Sos. Giurgiului nr. 33, Sos. Gurgiului X Str. Actiunii, Str. Actiunii nr. 85, Str. Cercetatorilor; Sector 5 - zona Prelungirea Ferentari (N.D. Cocea - Zetari) si zona Prelungirea Ghencea; Sector 6 - Malul Lacul Morii; suprafete agricole degradate 54,3 ha (sectorul 1 - 8,36 ha, sectorul 2 - 1,30 ha, sectorul 3 - 10,88 ha, sectorul 4 - 13,22 ha, sectorul 5 - 9,46 ha, sectorul 6 - 11,08 ha); puncte de depozitare necontrolate pe terenuri virane sau spatii verzi |
PM 8 - 1 | ||||
Lipsa/numarul insuficient de recipiente si de cosuri de gunoi stradal, atat in locurile aglomerate cat si la periferia Capitalei |
PM 8 - 2 | ||||
Inexistenta unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare (de ex. balotare in vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologica) sau de colectare selectiva a deseurilor de la populatie (case sau blocuri) |
PM 8 - 3 | ||||
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului |
PM 8 - 4 | ||||
Deficiente in colectarea selectiva a deseurilor din ambalaje provenite de la unitatile/societatile comerciale |
PM 8 - 5 | ||||
Degradarea solurilor si a panzei de apa freatica in zona depozitarilor necontrolate de deseuri |
PM 8 - 6 | ||||
Existenta caroseriilor de autovehicule abandonate si absenta unui sistem eficient de colectare/valorificare a acestora |
PM 8 - 7 | ||||
Managementul defectuos al deseurilor rezultate din constructii si demolari |
PM 8 - 8 | ||||
Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperarii, reciclarii si valorificarii anumitor tipuri de deseuri |
PM 8 - 9 | ||||
Insuficienta implementarii colectarii selective a deseurilor de la populatie in vederea valorificarii; Insuficienta dezvoltare a pietei deseurilor reciclabile care sa rezolve problema valorificarii lor |
PM 8 - 10 | ||||
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populatiei privind: colectarea selectiva a deseurilor si a unor programe de informare a populatiei privind beneficiile sistemului de colectare selectiva |
PM 8 - 11 | ||||
Slaba dotare a agentilor de salubritate cu utilaje specifice si recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.) |
PM 8 - 12 | ||||
Absenta unor mijloace de reducere a cantitatii de deseuri generate in municipiul Bucuresti, diminuand in acest fel cantitatea de deseuri eliminata la depozitele de deseuri |
PM 8 - 13 | ||||
b) Gestionarea deseurilor periculoase (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare) | |||||
Tratarea/eliminarea necorespunzatoare a deseurilor periculoase |
PM 8 - 14 | ||||
Lipsa agentilor valorificatori pentru deseurile periculoase (baterii si acumulatori uzati mici, becuri cu vapori de mercur, altele) |
PM 8 - 15 | ||||
Managementul incorect al deseurilor periculoase spitalicesti (arderea in crematorii) si a deseurilor de medicamente |
PM 8 - 16 | ||||
Numar insuficient de societati comerciale implicate in gestionarea deseurilor de uleiuri, anvelope, baterii si acumulatori |
PM 8 - 17 | ||||
c) Gestionarea deseurilor industriale (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare), cu precadere a celor 'istorice' | |||||
Insuficienta preocupare a agentilor economici de a gestiona deseurile din activitatile proprii |
PM 8 - 18 | ||||
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale |
PM 9 |
| |||
Existenta cladirilor degradate, cu pericol de prabusire la solicitari seismice/pericole deosebite generate de catastrofe: - zona ultracentrala (unde se afla majoritatea constructiilor antebelice) - pentru pericolul reprezentat de seisme; - zonele de margine ale sectoarelor (unde se afla multe constructii executate din materiale neignifuge) - pentru pericolul reprezentat de incendii; - zonele nesalubrizate corespunzator - pentru pericolele reprezentate de epidemii, epizootii si dezvoltarea germenilor patogeni si a potentialului infectios; - zona orasului Bucuresti cu cladiri vechi de peste 50 de ani si zonele cu constructii care nu respecta normele seismice |
PM 9 - 1 | ||||
TURISM SI AGREMENT |
PM 10 | ||||
Insuficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deseurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber; capacitatea redusa a strandurilor |
PM 10 - 1 | ||||
Practicarea turismului de agrement neorganizat (in special in paduri; degradarea peisajului prin folosirea focului la prepararea hranei, resturi menajere) |
PM 10 - 2 | ||||
Slaba preocupare privind valorificarea potentialului turistic al Capitalei |
PM 10 - 3 | ||||
URBANISM SI MEDIU |
PM 11 | ||||
Suprafata deficitara a zonelor verzi |
PM 11 - 1 | ||||
Insuficienta arterelor rutiere ocolitoare |
PM 11 - 2 | ||||
Locuri de parcare insuficiente pentru autovehicule, fapt care conduce la parcarea acestora pe spatiile verzi si/sau pe trotuare |
PM 11 - 3 | ||||
Deficiente privind zonarea urbanistica (ex.: delimitarea zonelor rezidentiale de cele industriale si/sau comerciale) |
PM 11 - 4 | ||||
Amenajarea necorespunzatoare a amplasamentelor de colectare a deseurilor menajere in containere sau pubele (fara imprejmuire, fara posibilitatea supravegherii, fara conectare la canalizarea menajera, fara surse de apa) |
PM 11 - 5 | ||||
Lipsa izolatiei fonice a unor constructii rezidentiale in zonele urbane |
PM 11 - 6 | ||||
Lipsa traseelor special amenajate pentru biciclisti |
PM 11 - 7 | ||||
Absenta studiilor referitoare la efectul radiatiilor electromagnetice generate de statiile fixe de emisie-receptie (antenele apartinand operatorilor de telefonie mobila) asupra mediului |
PM 11 - 8 | ||||
Urbanizarea accelerata in neconcordanta cu posibilitatile sustinerii acesteia (mai ales sub aspectul retelelor edilitare) pentru toate "spatiile libere" din sectoarele Capitalei |
PM 11 - 9 | ||||
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI |
PM 12 | ||||
Insuficiente privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calitatii mediului si evolutia sanatatii umane |
PM 12 - 1 | ||||
Insuficienta studiilor privind impactul zgomotului urban asupra starii de sanatate a populatiei |
PM 12 - 2 | ||||
Insuficienta studiilor specifice relatiei mediu-sanatate umana, cu utilizarea ambelor tipuri de informatii, in vederea cuantificarii efectelor poluarii asupra populatiei |
PM 12 - 3 | ||||
EDUCATIA ECOLOGICA |
PM 13 | ||||
Informare si educatie deficitara a populatiei privind protectia mediului/problemele de mediu din Capitala |
PM 13 - 1 | ||||
Nivelul scazut al reactiei comunitatii la agresarea factorilor de mediu |
PM 13 - 2 | ||||
Insuficienta implicarii tuturor factorilor interesati din: invatamant, administratie, ONG-uri, in educarea ecologica a populatiei |
PM 13 - 3 | ||||
Insuficienta unor programe extinse de educare/informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii |
PM 13 - 4 | ||||
Fonduri insuficiente pentru SOLUTIONarea problemelor de mediu/aspecte legislative/neconformitAti |
PM 14 | ||||
Capacitatea redusa de accesare a fondurilor de preaderare de catre administratia publica locala si agentii economici |
PM 14 - 1 | ||||
Lipsa unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu |
PM 14 - 2 | ||||
Slaba capacitate de implementare a Agendei Locale 21 la nivelul orasului Bucuresti |
PM 14 - 3 | ||||
Absenta unei pregatiri continue a specialistilor in domeniul protectiei mediului si a functionarilor publici, direct proportional cu solicitarile reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar |
PM 14 - 4 | ||||
Capacitate redusa pentru realizarea si difuzarea materialelor informative si de constientizare a populatiei in ceea ce priveste aspectele de protectie a mediului |
PM 14 - 5 | ||||
TRANSPORTUL RUTIER |
PM 15 | ||||
Intensificarea traficului rutier in conditiile in care trama stradala este subdimensionata |
PM 15 - 1 | ||||
Nereactualizarea si neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier in timp si spatiu pentru arterele urbane |
PM 15 - 2 | ||||
Mentinerea traficului rutier in zonele istorice ale orasului |
PM 15 - 3 | ||||
Lipsa spatiilor Park & Ride pentru a limita accesul vehiculelor in zona centrala |
PM 15 - 4 | ||||
Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari parazitare |
PM 15 - 5 | ||||
Lipsa spatiilor destinate Interchange-urilor in punctele majore de penetrare a arterelor de transport |
PM 15 - 6 | ||||
Poluarea atmosferei generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament datorita existentei unui parc auto cu uzura morala si uzura fizica inaintata, mentinut in circulatie) |
PM 15 - 7 | ||||
Absenta sistemelor de management de trafic care sa regleze fluxurile de trafic si sa prioritizeze transportul public |
PM 15 - 8 | ||||
Depasirea CMA la poluanti specifici proveniti din trafic inregistrate de statiile de monitorizare a calitatii aerului apartinand A.R.P.M. Bucuresti - Cercul Militar si Mihai Bravu |
PM 15 - 9 | ||||
Lipsa intretinerii si amenajarii corespunzatoare a tuturor strazilor din municipiul Bucuresti |
PM 15 - 10 | ||||
Poluarea factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol) cu gaze de esapament cu continut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonora si/sau prin vibratii |
PM 15 - 11 |
REZULTATELE IERARHIZARII PROBLEMELOR DE MEDIU
Nr. Crt. |
Categorii de probleme de mediu |
Cod problema |
Scor ierarhizare |
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI |
PM - 12 | ||
POLUAREA APELOR SUBTERANE |
PM - 5 | ||
URBANISM SI MEDIU |
PM - 11 | ||
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale |
PM - 9 | ||
TRANSPORTUL RUTIER |
PM - 15 | ||
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 4 | ||
Fonduri insuficiente pentru SOLUTIONarea problemelor de mediu/aspecte legislative/neconformitATi |
PM - 14 | ||
GESTIONAREA DESEURILOR |
PM - 8 | ||
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PADURI, SPATII VERZI) SI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE) |
PM - 1 | ||
EDUCATIA ECOLOGICA |
PM - 13 | ||
RETEAUA DE APA SI CANALIZARE |
PM - 3 | ||
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA |
PM - 2 | ||
POLUAREA SOLULUI |
PM - 7 | ||
TURISM SI AGREMENT |
PM - 10 | ||
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 6 |
PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
Problema |
Cod problema |
Prioritizare |
Scor prioritati |
|
Criteriul 4 (Cost) |
Criteriul 5 (Beneficiu) | |||
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PADURI, SPATII VERZI) SI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE) |
PM 1 | |||
Diminuarea suprafetei de spatii verzi cu circa 50 % (perioada 1990-2004) avand drept consecinta scaderea suprafetei de spatiu verde care revine unui bucurestean la sub 10 m2 pe cap de locuitor |
PM 1 - 1 | |||
Diminuarea suprafetelor bazelor de productie a materialului dendrologic |
PM 1 - 2 | |||
Cresterea numarului de suprafete construite, terenuri private etc. in perimetrul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucuresti |
PM 1 - 3 | |||
Cresterea numarului de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adaptat conditiilor climatice din mediul urban |
PM 1 - 4 | |||
Absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor |
PM 1 - 5 | |||
Nevalorificarea Gradinii Botanice (in suprafata totala de 17,5 ha) la valoarea reala (suprafata deteriorata ca urmare a unei avarii la aductiunea cu apa fierbinte a RADET) |
PM 1 - 6 | |||
Lipsa perdelelor verzi de protectie in proximitatea zonelor rezidentiale |
PM 1 - 7 | |||
Diminuarea suprafetei fondului forestier |
PM 1 - 8 | |||
Educatia deficitara a cetatenilor, in respectarea codului bunelor practici silvice |
PM 1 - 9 | |||
Degradarea unor obiective istorice si arhitectural urbanistice (cca. 30% din numarul total) datorita folosintei neadecvate, interventiilor, transformarilor, absentei activitatilor de intretinere si a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare |
PM 1 - 10 | |||
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA |
PM 2 | |||
Poluarea apelor de suprafata (raul Dambovita) cauzata de evacuarea apelor uzate neepurate provenite din canalizarea municipiului Bucuresti (nefinalizarea statiei de epurare Glina) |
PM 2 - 1 | |||
Poluarea raului Colentina (salba de lacuri) cauzata de evacuari necontrolate de ape uzate menajere si pluviale de catre riverani in zonele: SECTOR 1: Lacul Grivita - Cartier Vatra Noua si extinderi; Lacul Baneasa - zona Strazilor Madrigal, Garlei SECTOR 2: Lacul Plumbuita - Cartier Petricani; Lacul Fundeni - Insula Pescarilor; Lacul Pantelimon I - malul drept |
PM 2-2 | |||
Evacuarea printr-un prea-plin in Lacurile Fundeni si Herastrau a apelor uzate provenite din canalizarea oraseneasca (statia de pompare Colentina si statia de pompare Herastrau) in cazul ploilor abundente |
PM 2 - 3 | |||
Lipsa unei educatii civice a populatiei riverane care arunca deseuri in cursurile de apa, inclusiv in zona de protectie |
PM 2 - 4 | |||
Insuficienta dotare cu cosuri de gunoi a zonelor din preajma lacurilor si cursurilor de apa |
PM 2 - 5 | |||
RETEAUA DE APA SI CANALIZARE |
PM 3 | |||
Nereactualizarea bilantului apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare |
PM 3 - 1 | |||
Ineficienta/subdimensionarea/inexistenta instalatiilor de preepurare a apelor uzate deversate in reteaua de canalizare de catre abonatii socio-economici |
PM 3 - 2 | |||
Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic |
PM 3 - 3 | |||
Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator si care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective in gropile istorice ale Bucurestiului (Cutarida - zona 1 Mai - sector 1, Cocioc etc.) |
PM 3 - 4 | |||
Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (numar de strazi fara retele de apa si canalizare 1014, reprezentand 19% din totalul de strazi din Bucuresti - 5340) |
PM 3 - 5 | |||
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM 4 | |||
Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protectie pentru sursele de apa inclusiv pentru aductiunile de apa potabila |
PM 4 - 1 | |||
Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de aductiune si de distributie a apei potabile cu importante pierderi de apa |
PM 4 - 2 | |||
Sursa alternativa de alimentare cu apa a Bucurestiului (fronturile subterane - in special pentru puturile de mare adancime) este slab exploatata si risca sa se deterioreze |
PM 4 - 3 | |||
Neasigurarea in totalitate a surselor alternative de alimentare cu apa potabila pentru spitale, institute de decizie locala si regionala, unitati de invatamant, obiective cu rol decisiv in cazul unor calamitati naturale sau sociale, pentru tratarea si adapostirea sinistratilor si/sau a victimelor |
PM 4 - 4 | |||
Calitatea apei de fantana este necorespunzatoare din punct de vedere chimic si bacteriologic in zonele periferice ale Capitalei |
PM 4 - 5 | |||
POLUAREA APELOR SUBTERANE |
PM 5 | |||
Poluarea stratului freatic (in zonele lipsite de sistem centralizat de canalizare) cauzata de: WC-uri de tip uscat, cotete, grajduri etc. |
PM 5 - 1 | |||
Lipsa unui studiu la nivelul municipiului Bucuresti privind efectul poluarii solului asupra apelor subterane |
PM 5 - 2 | |||
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM 6 | |||
Poluarea aerului cu poluanti gazosi proveniti din arderea combustibililor lichizi, gazosi si a combustibililor alternativi la centralele termice nemodernizate |
PM 6 - 1 | |||
Insuficienta unei strategii proprii a agentilor economici industriali care sa includa si costul investitiilor de mediu in vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri) |
PM 6 - 2 | |||
Poluarea atmosferei cu compusi organici volatili datorita insuficientei echipamentelor de retinere a poluantilor emisi din activitati de depozitare, transport si distributie a carburantilor |
PM 6 - 3 | |||
Poluarea atmosferei datorita emisiilor de COV rezultati din instalatiile si activitatile care utilizeaza solventi organici |
PM 6 - 4 | |||
Poluarea periodica a atmosferei datorita arderii ilegale a deseurilor menajere si industriale |
PM 6 - 5 | |||
Poluarea aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile datorita activitatilor din industrie |
PM 6 - 6 | |||
Poluarea atmosferei generata de statiile de preparare a mixturilor asfaltice |
PM 6 - 7 | |||
Fondul natural care favorizeaza existenta pulberilor in suspensie si sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.) si datorita ineficientei salubritatii stradale |
PM 6 - 8 | |||
Absenta unui sistem de prognoza si alertare la scara locala in conditiile cresterii nivelului de poluare asociat conditiilor meteorologice nefavorabile |
PM 6 - 9 | |||
Insuficienta mediatizare a efectelor poluarii asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului din municipiul Bucuresti |
PM 6 - 10 | |||
Extinderea ''insulei de caldura'' a municipiului Bucuresti datorita diminuarii suprafetelor verzi si cresterii suprafetelor construite |
PM 6 - 11 | |||
Absenta unui sistem unitar de masuratori meteorologice in puncte cheie ale municipiului Bucuresti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerari urbane, parcuri) in vederea realizarii de studii pentru cuantificarea impactului activitatii antropice asupra climatului local |
PM 6 - 12 | |||
POLUAREA SOLULUI |
PM 7 | |||
Poluarea solului in zone ''sensibile'' din Capitala (parcuri, unitati de invatamant, in apropierea obiectivelor economice, a arterelor de circulatie) (ex.: perimetrul delimitat de Drumul Carierei, Drumul Poiana Trestiei, Drumul Poiana Fagului, linia de centura, Soseaua Chitilei, Str. Valenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Lamaiului, Halta Grivita, Calea Giulesti, zona de proximitate a caii ferate pe tronsonul Gara de Nord - statia Chitila, Str. Jandarmeriei, Drumul Nisipoasa, Str. Madrigalului, Str. Garlei, B-dul Preciziei - in zona haldei de zgura apartinand fostei societati URBIS, incinta S.C. FAUR S.A., platforma industriala I.M.G.B, platforma REMAT SUD S.A., depoul CFR Bucuresti Calatori |
PM 7 - 1 | |||
Absenta unui studiu privind gradul de incarcare a solului cu poluanti |
PM 7 - 2 | |||
Existenta unei poluari potential semnificative cu plumb si hidrocarburi a solului in zona arterelor de circulatie si cu reziduuri petroliere in zona statiilor de alimentare cu carburanti |
PM 7 - 3 | |||
Poluarea solului si a panzei de apa freatica datorata formarii depozitelor necontrolate de deseuri |
PM 7 - 4 | |||
Necesitatea realizarii si reactualizarii periodice a Sistemului national si local de monitorizare sol - teren pentru agricultura precum si sol - vegetatie forestiera pentru silvicultura, conform OUG nr. 38/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2002 |
PM 7 - 5 | |||
Necesitatea realizarii si actualizarii studiilor pedologice si agrochimice |
PM 7 - 6 | |||
Necesitatea elaborarii unui studiu care sa cuprinda evaluarea starii solului si a vegetatiei forestiere |
PM 7 - 7 | |||
GESTIONAREA DESEURILOR |
PM 8 | |||
a) Gestionarea deseurilor menajere (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare) | ||||
Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere; existenta depozitelor de deseuri menajere (exemple: Sector 1 - Calea Grivitei, Str. Slt. Teodor Neagoe, Str. Cricovului, Bd. Laminorului, Bd. Dinicu Golescu, Str. M. Vulcanescu X Str. Horatiu, Str. M. Vulcanescu X Str. Berzei, Piata Floreasca, Str. Nicolae Caramfil, Soseaua Straulesti, Str. Fabrica de Caramida, Bd. Schitu Magureanu, Str. Petru Rares, Str. Sagna, Str. Buzesti, Str. Cameliei, Str. Cameliei X Str. Garii de Nord, Str. Constantin Noica, Str. Vasile Parvan, Bd. Dinicu Golescu (gara Basarab), Str. Fluviului, Str. Afluentului, Str. Barierei, Str. Despina Doamna, Calea Plevnei X Str. Domnita Ancuta, Str. Bihor, Str. Constantin Balacescu, Str. Witting, Str. Theodor Aman X Str. M. Vulcanescu X Calea Grivitei, Str. Iulia Hasdeu, Str. Valenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Marginei, Str. Raiciu Mihalache, Str. Tarafului, Drumul Carierei, Str. Lamaiului, Str. Chitila Triaj, Str. Volumului, zona salii polivalente Rapid, Calea Giulesti nr. 62, Str. Perfectionarii, toata portiunea de rambleu a caii ferate (zona Chitila Triaj), Str. Mamaia, Str. Feroviarilor, Str. Berzei, Str. Fagului, Str. Smochinului, Str. Poiana Codrului, Str. Insulei, Str. Copsa Mica, Str. Haltei, Str. Alion, Str. Topraisar, Parc Energy-club, Str. Aninului, Str. Pinului, Str. Madrigalului, Str. Garlei; Sector 4 - Drumul Jilavei, Str. Mosoaia, Drumul Binelui, Str. Caltunasi, Str. Panselelor, Str. Anton Bacalbasa, Str. Garnitei, Str. Tulnici, Str. Frumusani, Str. Soldanului, Str. Moldovita, Aleea Moldovita, Aleea Emil Racovita, Str. Democratiei, Aleea Tomesti, Str. George Georgescu, Str. Poiana Florilor, Piata Filaret, Bd. Regina Maria X Str. Tismana, Bd. Regina Maria X Str. C-tin Silvestri, Piata Concordiei, Bd. Marasesti X Str. Candiano Popescu, Calea Serban Voda X Str. Valeriana Prescurea, Piata Bucur, Splaiul Unirii X Str. Intre Garle, Splaiul Unirii X Str. Avalansei, Calea Vacaresti nr. 86, Str. Maria Tanase X Bd. Gheorghe Sincai, Str. Mocancutei, Bd. Tineretului X Str. Livada cu Duzi, Calea Vacaresti X Str Martisor, Str.Graului, Str. Radului, Drumul Gazarului-spalatorie, Sos. Oltenitei X Str. Husi, Calea Serban Voda X Str. Hans Cristian Andersen, Sos. Giurgiului nr. 33, Sos. Gurgiului X Str. Actiunii, Str. Actiunii nr. 85, Str. Cercetatorilor; Sector 5 - zona Prelungirea Ferentari (N.D. Cocea - Zetari) si zona Prelungirea Ghencea; Sector 6 - Malul Lacul Morii; suprafete agricole degradate 54,3 ha (sectorul 1 - 8,36 ha, sectorul 2 - 1,30 ha, sectorul 3 - 10,88 ha, sectorul 4 - 13,22 ha, sectorul 5 - 9,46 ha, sectorul 6 - 11,08 ha); puncte de depozitare necontrolate pe terenuri virane sau spatii verzi |
PM 8 - 1 | |||
Lipsa/numarul insuficient de recipiente si de cosuri de gunoi stradal, atat in locurile aglomerate cat si la periferia Capitalei |
PM 8 - 2 | |||
Inexistenta unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare (de ex. balotare in vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologica) sau de colectare selectiva a deseurilor de la populatie (case sau blocuri) |
PM 8 - 3 | |||
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului |
PM 8 - 4 | |||
Deficiente in colectarea selectiva a deseurilor din ambalaje provenite de la unitatile/societatile comerciale |
PM 8 - 5 | |||
Degradarea solurilor si a panzei de apa freatica in zona depozitarilor necontrolate de deseuri |
PM 8 - 6 | |||
Existenta autovehiculelor abandonate si absenta unui sistem eficient de colectare/valorificare a acestora |
PM 8 - 7 | |||
Managementul defectuos al deseurilor rezultate din constructii si demolari |
PM 8 - 8 | |||
Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperarii, reciclarii si valorificarii anumitor tipuri de deseuri |
PM 8 - 9 | |||
Insuficienta implementarii colectarii selective a deseurilor de la populatie in vederea valorificarii; Insuficienta dezvoltare a pietei deseurilor reciclabile care sa rezolve problema valorificarii lor |
PM 8 - 10 | |||
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populatiei privind: colectarea selectiva a deseurilor si a unor programe de informare a populatiei privind beneficiile sistemului de colectare selectiva |
PM 8 - 11 | |||
Slaba dotare a agentilor de salubritate cu utilaje specifice si recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.) |
PM 8 - 12 | |||
Absenta unor mijloace de reducere a cantitatii de deseuri generate in municipiul Bucuresti, diminuand in acest fel cantitatea de deseuri eliminata la depozitele de deseuri |
PM 8 - 13 | |||
b) Gestionarea deseurilor periculoase (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare) | ||||
Tratarea/eliminarea necorespunzatoare a deseurilor periculoase |
PM 8 - 14 | |||
Lipsa agentilor valorificatori pentru deseurile periculoase (baterii si acumulatori uzati mici, becuri cu vapori de mercur, altele) |
PM 8 - 15 | |||
Managementul incorect al deseurilor periculoase spitalicesti (arderea in crematorii) si a deseurilor de medicamente |
PM 8 - 16 | |||
Numar insuficient de societati comerciale implicate in gestionarea deseurilor de uleiuri, anvelope, baterii si acumulatori |
PM 8 - 17 | |||
c) Gestionarea deseurilor industriale (colectare, transport, depozitare/eliminare/valorificare), cu precadere a celor 'istorice' | ||||
Insuficienta preocupare a agentilor economici de a gestiona deseurile din activitatile proprii |
PM 8 - 18 | |||
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale |
PM 9 | |||
Existenta cladirilor degradate, cu pericol de prabusire la solicitari seismice/pericole deosebite generate de catastrofe: - zona ultracentrala (unde se afla majoritatea constructiilor antebelice) - pentru pericolul reprezentat de seisme; - zonele de margine ale sectoarelor (unde se afla multe constructii executate din materiale neignifuge) - pentru pericolul reprezentat de incendii; - zonele nesalubrizate corespunzator - pentru pericolele reprezentate de epidemii, epizootii si dezvoltarea germenilor patogeni si a potentialului infectios; - zona orasului Bucuresti cu cladiri vechi de peste 50 de ani si zonele cu constructii care nu respecta normele seismice |
PM 9 - 1 | |||
TURISM SI AGREMENT |
PM 10 | |||
Insuficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deseurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber; capacitatea redusa a strandurilor |
PM 10 - 1 | |||
Practicarea turismului de agrement neorganizat (in special in paduri; degradarea peisajului prin folosirea focului la prepararea hranei, resturi menajere) |
PM 10 - 2 | |||
Slaba preocupare privind valorificarea potentialului turistic al Capitalei |
PM 10 - 3 | |||
URBANISM SI MEDIU |
PM 11 | |||
Suprafata deficitara a zonelor verzi |
PM 11 - 1 | |||
Insuficienta arterelor rutiere ocolitoare |
PM 11 - 2 | |||
Locuri de parcare insuficiente pentru autovehicule, fapt care conduce la parcarea acestora pe spatiile verzi si/sau pe trotuare |
PM 11 - 3 | |||
Deficiente privind zonarea urbanistica (ex.: delimitarea zonelor rezidentiale de cele industriale si/sau comerciale) |
PM 11 - 4 | |||
Amenajarea necorespunzatoare a amplasamentelor de colectare a deseurilor menajere in containere sau pubele (fara imprejmuire, fara posibilitatea supravegherii, fara conectare la canalizarea menajera, fara surse de apa) |
PM 11 - 5 | |||
Lipsa izolatiei fonice a unor constructii rezidentiale in zonele urbane |
PM 11 - 6 | |||
Lipsa traseelor special amenajate pentru biciclisti |
PM 11 - 7 | |||
Absenta studiilor referitoare la efectul radiatiilor electromagnetice generate de statiile fixe de emisie-receptie (antenele apartinand operatorilor de telefonie mobila) asupra mediului |
PM 11 - 8 | |||
Urbanizarea accelerata in neconcordanta cu posibilitatile sustinerii acesteia (mai ales sub aspectul retelelor edilitare) pentru toate "spatiile libere" din sectoarele Capitalei |
PM 11 - 9 | |||
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI |
PM 12 | |||
Insuficiente privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calitatii mediului si evolutia sanatatii umane |
PM 12 - 1 | |||
Insuficienta studiilor privind impactul zgomotului urban asupra starii de sanatate a populatiei |
PM 12 - 2 | |||
Insuficienta studiilor specifice relatiei mediu-sanatate umana, cu utilizarea ambelor tipuri de informatii, in vederea cuantificarii efectelor poluarii asupra populatiei |
PM 12 - 3 | |||
EDUCATIA ECOLOGICA |
PM 13 | |||
Informare si educatie deficitara a populatiei privind protectia mediului/problemele de mediu din Capitala |
PM 13 - 1 | |||
Nivelul scazut al reactiei comunitatii la agresarea factorilor de mediu |
PM 13 - 2 | |||
Insuficienta implicarii tuturor factorilor interesati din: invatamant, administratie, ONG-uri, in educarea ecologica a populatiei |
PM 13 - 3 | |||
Insuficienta unor programe extinse de educare/informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii |
PM 13 - 4 | |||
Fonduri insuficiente pentru SOLUTIONarea problemelor de mediu/aspecte legislative/neconformitATi |
PM 14 | |||
Capacitatea redusa de accesare a fondurilor de preaderare de catre administratia publica locala si agentii economici |
PM 14 - 1 | |||
Lipsa unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu |
PM 14 - 2 | |||
Slaba capacitate de implementare a Agendei Locale 21 la nivelul orasului Bucuresti |
PM 14 - 3 | |||
Absenta unei pregatiri continue a specialistilor in domeniul protectiei mediului si a functionarilor publici, direct proportional cu solicitarile reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar |
PM 14 - 4 | |||
Capacitate redusa pentru realizarea si difuzarea materialelor informative si de constientizare a populatiei in ceea ce priveste aspectele de protectie a mediului |
PM 14 - 5 | |||
TRANSPORTUL RUTIER |
PM 15 | |||
Intensificarea traficului rutier in conditiile in care trama stradala este subdimensionata |
PM 15 - 1 | |||
Nereactualizarea si neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier in timp si spatiu pentru arterele urbane |
PM 15 - 2 | |||
Mentinerea traficului rutier in zonele istorice ale orasului |
PM 15 - 3 | |||
Lipsa spatiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor in zona centrala |
PM 15 - 4 | |||
Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari parazitare |
PM 15 - 5 | |||
Lipsa spatiilor destinate Interchange-urilor in punctele majore de penetrare a arterelor de transport |
PM 15 - 6 | |||
Poluarea atmosferei generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament datorita existentei unui parc auto cu uzura morala si uzura fizica inaintata, mentinut in circulatie) |
PM 15 - 7 | |||
Absenta sistemelor de management de trafic care sa regleze fluxurile de trafic si sa prioritizeze transportul public |
PM 15 - 8 | |||
Depasirea CMA la poluanti specifici proveniti din trafic inregistrate de statiile de monitorizare a calitatii aerului apartinand A.R.P.M.B. - Cercul Militar si Mihai Bravu |
PM 15 - 9 | |||
Lipsa intretinerii si amenajarii corespunzatoare a tuturor strazilor din municipiul Bucuresti |
PM 15 - 10 | |||
Poluarea factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol) cu gaze de esapament cu continut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonora si/sau prin vibratii |
PM 15 - 11 |
REZULTATELE PRIORITIZARII PROBLEMELOR DE MEDIU
Nr. crt. |
CATEGORII DE PROBLEME DE MEDIU |
COD PROBLEMA |
SCOR PRIORITIZARE |
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI |
PM - 12 | ||
POLUAREA APELOR SUBTERANE |
PM - 5 | ||
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 4 | ||
TRANSPORTUL RUTIER |
PM - 15 | ||
URBANISM SI MEDIU |
PM - 11 | ||
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PADURI, SPATII VERZI) SI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE) |
PM - 1 | ||
Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale |
PM - 9 | ||
Fonduri insuficiente pentru SOLUTIONarea problemelor de mediu/aspecte legislative/neconformitATi |
PM - 14 | ||
EDUCATIA ECOLOGICA |
PM - 13 | ||
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA |
PM - 2 | ||
GESTIONAREA DESEURILOR |
PM - 8 | ||
POLUAREA SOLULUI |
PM - 7 | ||
RETEAUA DE APA SI CANALIZARE |
PM - 3 | ||
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 6 | ||
TURISM SI AGREMENT |
PM - 10 |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2219
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved