PRODUSE SECUNDARE, APE UZATE, POLUAREA MEDIULUI

PRODUSE SECUNDARE, APE UZATE, POLUAREA MEDIULUI

Potrivit angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, utilizatorii industriali de apa au obligatia de a lua masuri pentru prevenirea poluarii resurselor de apa, prin reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor si pierderilor de substante periculoase in mediul acvatic.

Conform Tratatului de Aderare incheiat de Romania cu Uniunea Europeana, agentii economici sunt obligate sa elimine evacuarea in apele de suprafata si subterane a substantelor cu toxicitate ridicata sis a reduca sis a reduca evacuarea substantelor cu toxicitate medie.

Potrivit Hotararii de Guvern nr. 351/2005, agentii economici sunt obligati sa intocmeasca Programe de reducere sau eliminare treptata a evacuarilor de substante periculoase, in functie de pericolul pe care acestea il reprezinta pentru mediul acvatic:

Pana la 31 decembrie 2006, agentii economici care evacueaza in ape substante periculoase cu toxicitate medie (precum unele metale si dezinfectanti), cuprinse in Lista II("Lista gri" a Uniunii Europene), trebuie sa stabileasca programe de reducere a poluarii. Implementarea programelor se va realiza in urmatorii 5 ani de la aceasta dat.

Pana la 31 decembrie 2009, agentii economici carora li s-a acordat perioada de tranzitie sa implementeze programe de reducere a poluarii pentru substantele cu toxicitate ridicata cuprinse in Lista I ("Lista neagra" a Uniunii Europene).

Pana la 1 ianuarie 2007, agentii economici, carora nu li s-a acordat perioada de tranzitie, trebuie sa finalizeze implemenbtarea programelor sis a stopeze astfel poluarea apelor cu substante cuprinse in Lista I.

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a intocmit deja inventarul detaliat al surselor de poluare difuza, pentru a urmari derularea programelor de eliminare si reducere a substantelor toxice.

In contextul aderarii Romaniei la UE, deseurile industriale reprezinta una din problemele importante in cadrul politicii de protectie a mediului, eforturile facute regasindu-se in sfera armonizarii prevederilor nationale cu cele ale Uniunii Europene.

Potrivit termenilor de referinta, studiul isi propune sa trateze urmatoarele subiecte:

• Cadrul institutional si legislative al gestiunii deseurilor industriale;
• Definirea deseurilor industriale in contextual armonizarii legislatiei de protectia mediului din Romania cu legislatia europeana;
• Deseurile industriale generate in Romania pe ramuri industriale; tipuri si cantitati, structura acestora;
• Modalitati de depozitare a deseurilor industriale generate;
• Elemente de impact asupra mediului a depozitelor de deseuri industriale;
• Evaluarea la nivel national a ponderii principalelor tipuri de deseuri industriale periculoase;
• Asumarea responsabilitatilor pentru indeplinirea cerintelorde mediu privind depozitarea deseurilor industriale conform calendarului de implementare a cerintelor Directivei 1999/31 EC si Directivei 96/61;

Prin instalatiile de filtrare si spalarea cu apa sunt spalate componentele hidroxid de sodiu (clasa de periclitare a apelor 1) si sulfura de sodium (clasa de periclitare a apelor 2), care apoi sunt reintroduse in fierbator sau inainte de filtrare. Rezervoarele utilizate aici au o capacitate de 200, respective 300 m. Filtrele sunt deschise in principal spre atmosfera. O supraumplere este indicate prin semnale de sonerie.

1. CARACTERISTICILE PRODUSELOR SECUNDARE SI A APELOR REZIDUALE

2. POSIBILITATI DE RECICLARE A PRODUSELOR SECUNDARE

Cine si-ar putea imagina lumea din zilele noastre fara existenta imenselor cantitati de hartie, care indeplinesc diverse roluri in viata de zi cu zi, de la cele commune, chiar banale, in igiena, gospodarii, ambalaj, la rolul important din mass-media si la cele pe care le indeplineste in industrie, la filtrarea substantelor chimice sau in diferite alte sectoare de activitate ale industriei chimice, alimentare, etc.

In anul 2000 se produceau peste 450 de calitati diferite de hartie, dar continua activitate de cercetare va duce, probabil, la descoperirea unor noi sortimente. Pana in 2010 se astepta o crestere de pana la 31% a cererii de hartie. Cea mai mare cantitate de hartie este produsa de statele puternic industrializate (76%), care consuma de asemenea, un procent important din oproductia globala de hartie (74%), populatia acestora ridicandu-se numai la 37% din populatia Terrei.

Se prevedea ca, odata cu cresterea in importanta a componentelor electronice, a comertului electronic, a e-mail-ului si a Internetului, consumul de hartie va scadea vertiginous, insa aceasta previziune nu s-a realizat datorita aparitiei unor aparaturi de birou mari consumatoare de hartie( precum faxurile, copiatoarele, imprimantele).

Efectele dezvoltarii industriei celulozei si hartiei sunt dezastruoase asupra mediului inconjurator prin defrisari, poluarea aerului prin fabricile de celuloza.

Industria celulozei si hartiei este o mare consumatoare de energie, a cincea la nivel mondial, prima in Canada si a doua in Statele Unite. Industria celulozei si hartiei este de asemenea o mare utilizatoare de apa, consumand mai multa apa decat oricare alta industrie mai ales pentru obtinerea hartie de scris care necesita albiri si spalari intense. Totusi in ultimii 50 ani s-a inregistrat o scadere importanta a cantitatii de energie si apa necesare procesului tehnologic, mai ales in tarile dezvoltate cum ar fi Statele Unite sau Japonia.

Cu toate acestea fabricile de celuloza si hartie sunt considerate vecini nedoriti datorita aerului urat mirositor si apelor toxice pe care le dagaja. Chiar si in tarile care au reusit sa puna la punct sisteme adecvate pentru combaterea poluarii, fabricile de celuloza si hartie reprezinta una dintre cele mai mari surse poluante ale aerului si ale apelor. La fabricarea hartiei se degaja in aer o serie de compusi poluanti ai aerului, incluzand compusi organici volatili, oxizi de azot, oxizi de sulf, acetone, methanol, compusi pe baza de clor, acid clorhidric si sulfuric, particule iritante si monoxid de carbon.

Mirosul suparator al fabricilor de celuloza si hartie este dat de compusii sulfurosi, care impreuna cu ceilalti compusi poluanti au efecte dovedite asupra sanatatii oamenilor si ecosistemelor.

S-a ajuns in ultimii ani, ca tehnologia reciclarii sa devina atat de competitive, astfel inact marii producatori care utilizeaza hartie reciclata sa o faca la preturi chiar mai mici decat in cazul

Reciclarea este de obicei o alternativa mai buna la aruncarea sau arderea deseurilor. Reciclarea este deseori mai ieftina pe termen lung decat depozitarea aceleiasi cantitati de deseuri intr-o rampa. Unele programe de reciclare se autofinanteaza cu veniturile provenite din materiale colectate. Un alt avantaj al reciclarii este acela de reducere a volumului deseurilor cu cello putin 50%, fapt ce duce la micsorarea nevoilor de spatii de depozitare.

Reciclarea mai presupune reducerea consumului de energie precum si poluarea aerului. Reciclarea este o buna metoda de a reduce cantitatile de gunoi. Prin incurajarea colectarii deseurilor este putin probabil ca gunoaiele sa mai ajunga pe marginile soselelor si in albiile raurilor.

Japonia detine cel mai viabil program de reciclare din intreaga lume.

Deseurile au impact negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafata si subterane, a panzei freatice, a solului, degradarea calitatii aerului ambiental.

Impactul generat de deseurile industriale produse si depozitate necontrolat consta in afectarea calitatii factorilor de mediu dupa cum urmeaza:

poluarea solului si subsolului prin infltrarea levigatului ;

poluarea atmosferei prin antrenarea de zgura si cenusa, deseuri usoare si particule depraf, suspensii si gaze nocive rezultate in urma descompunerii substantelor organice.