Pajisti de Agrostis capillaris (iarba vantului)

Pajisti de Agrostis capillaris (iarba vantului)

Pajistile Agrostis capillaris ocupa cele mai mari suprafata in regiunile de deal, fiind caracteristice etajul nemoral.

Datorita marii variabilitatii ecologice, Agrostis capillaris reuseste sa domine in vegetatia pajistilor de deal incepand de la altitudine de aproximativ 300m pana la altitudinea de 800m.. Aceasta specie continua apoi sa formeze pajisti montane de iarba vantului in subetajul fagetelor si al amestecurilor de fag cu rasinoase,urcand pinala altitudine medie de 1200m, iar unele cazuri depasind chiar 1400m.

Dupa valoarea furajera a speciilor componente si potentialului productiv, pajistile dominate de Agrostis capillaris sunt incadrate in doua tipuri separate: pajisti cu productivitate buna si pajisti cu productivitate mijlocie.

1. Pajisti de Agrostis capillaris cu productivitate buna

Productia buna ce se obtine de pe aceste pajisti, element care a constituit un criteriu pentru incadrarea lor intr-un tip aparte, se datoreste atat gradului ridicat de acoperire a solului cu vegetatie,cat mai ales ponderii mari a speciilor de graminee si leguminoase mezofite, prin excelenta productive, care insotesc pe Agrostis capillaris, si care de regula sunt iubitoare de umiditate .Specia dominanta este Agrostis capillaris care are un grad de acoperire de 20-50%.

Dintre gramineele cu valoare furajera buna si foarte buna, care insotesc pe Agrostis capillaris, intilnim: Festuca pratensis, Cynososrus cristatus Dactylis glomerata, Poa pratensis, Lolium perene, Phelum pratense, Festuca rubra, Arhenatherum elatius, Trisetum flavescens.

Gramineele valoroase, impreuna cu specia de baza Agrostis capillaris, au o acoperire generala ce depaseste 50%, ajungand pana la 80% din suprafata.

In functie de modificare unor factori stationali, cum sunt fertilitatea si umiditatea solului, unele garminee furajere pot deveni codominante, formand subtipuri de pajisti deosebit de valoroase atat din vedere productiv, cat si calitativ. Astfel mentionam: subtipul de pajisti de Agrostis capillaris cu Festuca pratensis, raspandit pe solurile revene si fertile din depresiunile subcarpatice, pe pantele salb inclinate si in vai; subtipul cu Dactylis glomerata, ce apare in conditii de fertilizare sustinuta cu doze mari de K2O (Gh Motca si colab 1994); subtipul Festuca rubra, intilnit frecvent in subetajul fagetelor,pe versanti ai in depresiunile subcarpatice si intramontate; subtipul cu Lolium perenne, pe soluri mai revene, eutrofe; subtipul cu Trisetum flavescens, pe soluri bine drenate, fertilizate, din depresiuni.

In vegetatia pajistilor productive de Agrostis capillaris, leguminoasele furajere ajung la un grad mediuz de acoperire de 10-15%. Dintre acestea, se intilnesc mai frecvent: Lotus corniculatus, Trifolium repens, trifolium pratense,T. Campestre, T. Monatanum, T. Hybridum, Medicago falcata, Medicago lupulina, Vicia cracca, V. Tetras sperma, Lathyrus pratensis.

Leguminoasele valoroase participa uneori in proportie foarte mare in compozitia floristica, si anume pana la 30-40%. Astfe pel solurile revene si, fertile aluviale, din depresiuni si vai creste participarea speciei Trifolium repenes. Pe coastele mai umbrite, in subetajul fagetelor in sepcial, pe soluri mai fertile, abunda Trifolium Pratense, in timp ce in statiunile mai uscate, erodate, se dezvolta cu precadere specia Medicago Falcata.

Speciile din alte famili botanice,care prezinta interes din punct de vedere furajer, sunt relsativ putine la numar si au un grad mediu de acoperire de 25-30%. Dintre acestea mentionam: Taraxacum officinale, Achillea meillefolium, Galium verum, Daucus carota, Plantago lanceolata, Sanguisorba minor, Cichorium intybus, Leontodon autumnalis, Filipendula vulgaris, Pimpinella saxifraga.

In pajistile de Agrostis capillaris cu productivitate buna se intilnesc si alte specii cu valoare furajera redusa sau fara valoare furajera, atat din alte famiilile Graminee si Leguminoase, cat si din alte famili botanice, cum ar fi: Anthoxanthum odoratum, Briza media, Holcus lanatus, Agropyiron intermedium, Brachypodium pinnatum (sepcii cu valoare medie pana la mijlocie), Bromus commutatus, B. Mollis, Danthonia provincinalis, Sieglingia decumbens (specii fara valoare furajera); dintre leguminoase intalnim pe Coronilla varia, Genista saggitalis si Genista tinctoria, iar dintre diverse Chrysantenum leucanthemum, Rhinanthus minor, Campanula persicifolia, Prunella vulgaris, Potentilla argente, Veronica chamaedrys, Salvia pratensis, Ranunculus repens, R.polyanthemos, R. Acris.

Cyperaceele si juncaceele suntin general slab reprezentate, nedepasind 3-5% acoperire generala, mai frecvente fiind Carex caryophillyea, C. Spicata, Luzula campestris, Juncus articulatus, J. Bufonius, J. effusus.

Pajistile de Agrostis capillaris, cu productivitate buna au valoare pastoreala de 2,5-3,0 calculata dupa acoperire speciilor sau de 50-60 calculata dupa frecventa. Au un potential natural de productie de 2-3t/ha S.U. (10-15 t/ha m.v) si 200-400 kg/ha P.B. La acest nivel de productie, capacitate de pasunat este de 1,0-1,2 U.V.M./ha.

Productiile cele mai mari si de cea mai buna calitate se realizeaza de pe pajistile ce apartin subtipurilor de Agrostis capillaris cu Festuca pratensis, cu Dactylis glomerata, si cu Trisetum flavescens, de la care se realizeaza 700-1000 kg/ha P.B. Mentinerea acestei compozitii floristice este insa conditionata de fertilizarea sistematica, stintifica, la care se adauga folosirea rationala prin cosit si pasunat.

2. Pajisti de Agrostis capillaris cu productivitate mijlocie

Pajstile de Agrostis capillaris, cu productivitate mijlocie se caracterizeaza prin prezenta in compozitia floristica, abundenta-dominanta ridicata, a speciilor mezoxerofite si xerofite, care impima pajistilor un caracter specific, alaturi de specia dominanta-edificatoare, Agrostis capillaris.

Dintre speciile de graminee, care insotesc pe Agrostis capillaris, devenind chiar specii codominante, mentionam: Festuca valesiaca F. rupicola, F. pseudovina (paiusi stepice), Briza media specii care au valoare furajera mediocra si Anthoxanthum odoratum,, Bothriochloa ischaemum, specii cu valoare furajera slaba. Aceste specii sunt mai frecvente in dealurile joase, pana la 300m altitudine, pe soluri mari revene, care permit si cresterea speciei Agrostis capillaris.

Bothriochloa Ischaemum are o participare mai mare in pajistile degradate prin pasunat nerational, pe pantele mai inclinate, pe dealuri mai scheletice, uscate, erodate.

Leguminoasele furajere participa in proportie de 5-10%.Dintre acestea, acoperire mai mare au speciile mezoxerofite: Medicago falcata, M. lupulina, Trifolium montanum, T. campestre, T. repens, Vicia cracca, Astragalus onobrychis, Onobrychis vicifolia, Lotus corniculatus.

In pajistile de Agrostis capillaris, cu productivitate mijlocie, se intalnesc de regula, aceleasi specii din alte familii botanice mentionate la pajistile din tipul precedent, insa abunda cele neconsumate sau daunatoare: Potentilla recta, P. argentea, Thymus pannonicus, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Hieracium pilosella, Salvia nemorosa, Rumex acetosella, Stellaria graminea, Ajuga genevensis, Verbascum phlomoides, Teucrium chamaedrys, Chrysanthemum leuchantemum, Rhinathus minor, Scabiosa ochroleuca, si altele.

Rogozurile sunt slab reprezentate. Ele pot sa lipseasca sau sa fie prezente cu acoperire de numai 1-5% mai frecvente fiind: Luzula campestris, Carex caryophyllea, Juncus conglomeratus, J articulatus, J. effusus, Carex spicata C. humilis.

Dupa cim rezulta din compozitia floristica, pajistile de Agrostis capillaris, in care abunda speciile xerofite si mezoxerofite, fac tranzitia de la pajistile stepice din campie si dealuri joase, catre cele mezofile din regiunile de deal si munte.

Pajistile de Agrostis capillaris cu productivitate mijlocie, ocupa suprafete apreciabile in podisul tirnavelor, Piemontul Getic, Subcarpatii Moldovei, Podisul Central Moldovenesc, Subcarpatii Vrancei, Dealurile Banatului, Depresiunea Hateg - Orastie.

Din punct de vedere economic, se caracterizeaza prin valoarea pastorala de 1,3-2.0, dupa acoperire sau de 25-40 dupa frecventa si au in mod natural un randament de 1,0-1,5 t/ha s.u. (5,0-7,5 t/ha m.v,) si 150-250 kg-ha P.B. Pe pajiatile din suptipul cu Bothriochloa ischaemum si cele cu Brachypodium pinnatum se obtin productii mai mici, in jur de 1,0 t/ha s.u. (5t/ha m.v.). La acest nivel de productie suporta o incarcare cu animale de 0,5-0,8 U.V.M./ha.