Ploile acide: descriere, cauze, efecte, efecte in lant

Ploile acide: descriere, cauze, efecte, efecte in lant

Ploile acide se formeaza ca rezultat al poluarii atmosferei cu oxizi de azot si mai ales de sulf, rezultate in procesele de ardere a combustibililor sau la combustia motoarelor cu ardere interna.

Ploaia acida este un fenomen folosit pentru a descrie o serie de tipuri diferite de poluare, toate acestea introducand cantitati diferite de acizi in mediu. Mai bine zis, este vorba de precipitatii acide, termen ce include ploaia acida, ninsoarea acida, grindina acida, ceata acida.

Aciditatea si alcalinitatea sunt masurate pe o scala numita scala pH si valorile pH‑ului se intind de la 1 la 14; pH-ul =1 este extrem de acid, iar pH‑ul = 14 este extrem de alcalin; pH‑ul = 7 este neutru (nici acid, nici alcalin).

pH‑ul normal al ploii este 5,6. Aversele din multe zone europene sunt descrise ca ploi acide avand valori ale pH-ului sub 5,6. Recordul unei ploi ca aciditate a fost inregistrat intr-o localitate scotiana, in 1974, cu un pH de 2,4, care reprezinta o valoare aproape egala cu cea a sucului de lamaie.

In anumite zone ale lumii, cum ar fi Scandinavia, unde solul are o aciditate naturala crescuta, efectul ploilor acide a fost devastator. In sudul Norvegiei, 33.000 km² de lacuri au fost afectate de ploile acide; din acestea, in 13.000 km² nu mai exista nici o specie de peste. Cand lacurile devin prea acide, metalele toxice cum ar fi aluminiul, plumbul, mercurul si cadmiul se dizolva in apa cauzand probleme foarte serioase mediului si sanatatii omului.

Ploile acide ameninta si existenta multor specii de plante si animale pe intinsul Europei. Lichenii, pietrele si zidurile sunt amenintate in aceeasi masura. Copacii sunt printre cei mai afectati, cele mai atacate fiind frunzele acestora. Alt efect distructiv al precipitatiilor acide este indepartarea nutrientilor esentiali din sol prin dizolvarea combinatiilor si spalarea in straturile mai profunde.

Efectele ploilor acide

asupra apei

acidifierea apelor lacurilor si raurilor; aciditatea apei este mai mare toamna, cand precipitatiile sunt mai frecvente si primavara cand poluantii stocati in zapada sunt cedati in prima faza a topirii zapezii;

afectarea organismelor din fiecare nivel trofic major; fitoplanctonul si comunitatile de nevertebrate sunt simplificate prin reducerea numarului de specii, algele perifite acumulandu‑se in raurile acide iar descompunerea materialelor organice fiind inhibata la pH coborat.

populatiile de peste sunt sever afectate (in special somonul si pastravul); la pH mai mic decat 5,5-6,0 capacitatea de reproductie a pestilor incepe sa scada (icrele fiind sensibile la acidifiere, bacteriile mor la pH coborat iar ciupercile se inmultesc; aciditatea ridicata solubilizeaza mai multe elemente depuse in sedimente (Al, Mn, Cd, Ni, Hg, Cu si Pb), devenind toxice pentru pesti.

Ecosistemele acvatice primesc cea mai mare parte din apa lor in urma scurgerilor de pe versanti, iar elementele chimice dizolvate in apa influenteaza chimia si biologia apelor dulci.

asupra solului

Ploile acide conduc la cresterea aciditatii totale a solului. Principalele efecte ale cresterii aciditatii constau in:

reducerea capacitatii de schimb cationic;

mobilizarea ionilor de aluminiu;

degradarea mineralelor primare;

reducerea activitatii biologice;

pierderea de cationi bazici;

pierderi de K, Ca, Na, Mg, Mn, Al, precum si acumulari de SO₄ si H⁺.

asupra plantelor

contactul ploii acide pe frunze conduce la distrugerea cuticulei, a celulelor epidermei de pe suprafata superioara a frunzei, si, in final, ambele suprafete ale frunzei sunt afectate. Raspunsul frunzei la precipitatiile acide este dependent de: durata si frecventa expunerii, intervalul dintre ploi, intensitatea ploii si marimea picaturilor;

afectarea procesului de crestere a plantelor (ploi cu pH sub 4), cultura de sfecla de zahar fiind cea mai sensibila;

conditiile de uscaciune urmata de ploi usoare favorizeaza absorbtia elementelor nutritive, in timp ce ploile repetate de lunga durata favorizeaza spalarea (ploaia poate spala de pe frunze si din frunze o cantitate importanta de elemente nutritive esentiale).

In cazul mai multor tari, cea mai mare parte a depunerilor de sulf provin din emisii realizate peste hotarele respectivelor tari. In cazul Romaniei, aceasta cantitate se ridica la 47% din totalul depunerilor de sulf.

Cladirile si monumentele sunt de asemenea afectate de ploaia acida. Cand mari cantitati de astfel de precipitatii au cazut la mijlocul anilor '80 peste Montreal (Canada), pietrele din care erau construite casele s‑au transformat intr‑o masa spongioasa "care putea fi taiata precum branza"