Particularitati ale relatiilor competitive interspecifice. Tipologie (relatii topice = probiotice, fabrice, forice, trofice). Particularitati ale relatiilor interspecifice

Particularitati ale relatiilor competitive interspecifice. Tipologie (relatii topice = probiotice, fabrice, forice, trofice). Particularitati ale relatiilor interspecifice

Toate tipurile de interactiuni dintre specii (interspecifice) si in mod special relatiile interspecifice au o deosebita contributie in mentinerea structurii biocenotice a ecosistemelor. In plus, aceste relatii interspecifice sunt relatii sinfiziologice si functioneaza ca forte integratoare in ecosisteme (Stugren 1994). Exista 4 mari categorii de relatii: topice, fabrice, forice, trofice.

a. Relatiile topice (probiotice Sunt relatii care consta intr-o influentare reciproca a speciilor cu referire la locul lor de viata. Sunt de mai multe tipuri:

☺ - Epecia. Reprezinta fenomenul de localizarea unor organisme vii pe suprafata altora, dar fara a le parazita sau a le aduce alte dezavantaje. Este un fenomen raspandit cu deosebire in mediul acvatic, mari si oceane. La nivelul plantelor exista organisme vegetale epibionte, care se "catara" pe alte plante pentru a avea acces la resurse (ex. Clematis vitalba - curpenul; Hedera helix - iedera). In lumea animala diversitatea domeniului este mai mare. Stratificarea speciilor zoobentonice este frecvent ansotita si de o stratificare a organismelor epibionte (Medioni, 1970). Coloniile de Balanus sp. (M. Azov) sunt acoperite de Perigonimus megas (Cnidaria: Hidropolipi). Specia Megaptera nodosa (balena cu cocoasa) poarta la nivelul tegumentului o serie de organisme, mai mici (diatomee) sau mai mari cum sunt ciripedele (Cyamis sp., Coronula sp.) (aut. cit. Stugren, 1994). Unele specii de spongieri cresc pe multe specii de alte animale (cnidari, moluste, artropode). Anemone sau polipi (Cnidaria) pot trai pe suprafata unor moluste, crabi sau crustacee

☺ - Sinecia. Reprezinta comportamentul unor specii de adapostire sau de folosire a "locuintei" altor organisme. Este un model frecvent in lumea animala. Multe specii de rozatoare folosesc cuibul sau galeriile altora. Specia Sphaenodon punctatus (tuatara) din N. Zeelanda locuieste in gropi sau galerii ale speciilor marine. Specii de insecte (ex. Bombus sp.) folosesc galeriile altor specii. Unele specii acvatice marine folosesc ca adapost temporar cavitatea paragastrala a spongierilor sau spatiul dintre tentaculele anemonelor marine.

☺ - Parecia. Este un model de suportare a vecinatatii altor organisme. Aceasta vecinatate este un comportament de tolerenta. Fenomenul este caracteristic si in mediul terestru dar mai ales in cel acvatic, marin sau oceanic. De ex. specia Heterocentrotus sp. (ariciul-de-mare) suporta in vecinatatea sa specia Arete dorsalis (Decapoda)

☺ - Entecia (endoecia). Reprezinta o prezenta a unui organism viu (specie) in interiorul corpului alteia, fara a se manifesta un fenomen de parazitism sau agresiune. Este cazul bacteriilor saprofite in organismul mamiferelor. Un alt exemplu este prezenta algelor din genurile Zoochlorella si Zooxanthella in corpul altor organisme (spongieri, cnidari etc). Mai amintim prezenta unor nevertebrate sau pesti in interiorul cavitatii paragastrale a spongierilor

☺ - Relatii antibiotice. Consta in efectul negativ al unei specii asupra mediului unei alte specii. Se intelege ca acest efect este datorat    eliberari unor chimicale care induc acest efect. Sunt clasice exemple cunoscute: in vecinatatea speciei Juglans regia (nuc) nu cresc multe plante datorita efectului inhibitor al juglandonei. Chelidonium majus (iarba de negi) are efect inhibitor asupra speciei Urtica dioica (urzica vie). Sub conifere nu cresc specii ierboase. Asemenea aspecte sunt cunoscute si la specii de plante cultivate (ex. rosiile nu convietuiesc la un loc cu castravetii). Si in lumea animalelor exista frecvente asemenea cazuri (ex. cazul gandacului bombardier, substantele eliminate de plosnite).

b. relatii fabrice. Sunt realtii care consta in capacitatea si abilitatea unor specii de a folosi alte specii sau resturi moarte din acestea ca mijloc de protectie, adapost sau refugiu.

c. relatii forice Se refera la transportul sau deplasarea unor organisme ale unei specii de organisme ale altei specii. Ex. relatia dintre Pagurus sp. si anemone; tardigradele transportate de coleoptere si miriapode; transportul bacteriilor de catre animale. Fenomenul de epecie este practic asociat cu relatia forica. Astfel, speciile de spongieri care cresc pe multe specii de alte animale (cnidari, moluste, artropode), sau anemone sau polipi (Cnidaria) care pot trai pe suprafata unor moluste, crabi sau crustacee, simultan se asigura si "transportul" acestora spre noi locatii, in avantajul ambelor parteneri.

d. relatii trofice. Sunt cazurile tipice in care o specie este sursa de hrana pentru organismele altei specii. Modalitatile sunt diverse (vezi Tab. 17).