Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Probleme/Aspecte de mediu prioritare in Regiunea 4 SV Oltenia

Ecologie mediu



+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA

MASTER: Ingineria si Managementul Integrat al Mediului in Activitati Industriale



Probleme/Aspecte de mediu prioritare in Regiunea 4 SV Oltenia

  1. PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU SI ROLUL SAU IN

REGIUNEA 4 SV OLTENIA

PRAM reprezinta :

Ø        un instrument deosebit de eficient pentu solutionarea problemelor si aspectelor de mediu la nivel regional

Ø        una dintre caile cele mai eficiente de participare a publicului in procesul de decizie al autoritatilor

Ø        prin institutionalizarea sa, angajamentul autoritatilor publice si al comunitatii in asigurarea unui mediu adecvat, a unor conditii de viata mai bune si a unei dezvoltari durabile pentu generatile actuale si viitoare

PRAM presupune :

Ø        dezvoltarea unei viziuni a comunitatii asupra problemelor/aspectelorde mediu ;

Ø        evaluarea problemelor si aspectelor de mediu din Regiunea 4 SV OLTENIA

Ø        stabilirea prioritatilor de mediu pentru actiune

Ø        identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor si aspectelor de mediu

Ø        implementarea actiunilor

PRAM este un proces continuu care inglobeaza eforturile factorilor de decizie si ale comunitatii .

PRAM se coreleaza cu Planurile Locale de Actiune pentru Mediu, Planul National de Actiune pentu Mediu, Planul de Dezvoltare Regionala, Planul National de Dezvoltare si alte planuri/programme care includ si componenta de mediu.

Elaborarea unui Plan Regional de Actiune pentu Mediu reprezinta un proces participativ care poate fi folosit de catre comunitate pentu abordarea corecta a problemelor de mediu. PRAM reprezinta un indrumar si un model de abordare a problemelor de mediu din punct de vedere al prioritatilor, de identificare a solutilor care sa corespunda cerintelor reale si care sa aiba costuri acceptabile.

Definirea strategiei presupune identificarea problemelor de mediu care trebuie solutionate in Regiunea 4 SV OLTENIA. Aceste probleme sunt acelea care :

Ø        au cel mai mare impact - influenteaza un numar cat mai mare de persoane, in cele mai importante directii ;

Ø        sunt cele mai centrale - influenteaza cat mai multe alte probleme ;

Ø        sunt cele mai urgente - pot cauza probleme suplimentare daca nu sunt rezolvate ;

Ø        corespund in cel mai inalt grad valorilor comune ale comunitatii.

Strategia preferata este aceea care :

Ø        valorifica punctele forte ale comunitatilor si ale regiunii ;

Ø        valorifica in modul cel mai avantajos ocaziile favorabile ;

Ø        rezolva principalele obstacole ;

Ø        depaseste principalele puncte slabe.

In acest fel in PRAM se regaseste un potential mare de solutionare a problemelor la nivel local. Acest lucru se datoreaza faptului ca identificarea problemelor de mediu s-a facut prin consultarea tuturor institutiilor care gestioneaza probleme de mediu, precum si prin consultarea comunitatilor lacale in legatura cu cele mai importante aspecte legate de protectia mediului in fiecare caz in parte. Acest lucru s-a realizat printr-o larga componenta a Comitetului de Coordonare.

In acest fel prin utilizarea experientei institutiilot de specialitate si prin consultarea comunitatilor locale vor fi identificate toate problemele de mediu din regiune.

Dezvoltarea strategiei presupune gasirea modalitatilor de solutionare a problemelor de mediu identificate. Prin elaborarea PRAM s-au avut in vedere urmatoarele obiective :

Ø        identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune;

Ø        imbunatatirea aspectelor legate de mediul in conjurator in cadrul fiecarei comunitati si a regiunii in ansamblu;

Ø        promovarea parteneriatului cu institutile deconcentrate ale statului, cu cetatenii, cu reprezentantii autoritatilor lacale, cu agentii economici, cu organizatii neguvernamentale ;

Ø        realizarea constientizarii publicului fata de problemele /aspectele de mediu si responsabilizarea acestuia in rezolvarea unora dintre ele ;

Ø        intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a institutilor implicate in coordonarea si realizarea problemelor de mediu

Pornind de la lista tuturor problemelor de mediu la nivelul regiunii, PRAM se concentreaza pe capacitatea tuturor institutiilor si a cetatenilor de a gasi solutii pentu aceste probleme si de a realiza, dupa prioritizarea acestora, actiuni care sa conduca la rezolvarea si gestionarea problemelor de mediu pe tremen scurt , mediu si lung.

Principiile pe care s-a bazat elaborarea PRAM sunt cele prevazute de legislatia in vigoare (OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului), dar si principiile generale si obiectivele prioritare identificate in Planul National de Actiune pentru Mediu, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, Planul National de Dezvoltare, precum si principiile democratice indispensabile prezentului.

Elaborarea PRAM este necesara si ca instrument folosit in sprijinul alenierii cerintelor in domeniul mediului in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

Cerintele principale luate in considerare la elaborarea PRAM se refera la :

Ø        rezolvarea problemelor de mediu la nivelul Regiunii 4 SV OLTENIA, prin implementarea unor actiuni concrete si eficiente;

Ø        stabilirea prioritatilor de actiune in domeniul mediului, in conformitate cu necesitatile comunitatilor;

Ø        intarirea cooperarii institutionale, promovarea parteneriatului cu cetatenii ;

Ø        crearea posibilitatii participari publicului la luare decizilor, in scopul schimbarii perceptiei populatiei in ceea ce priveste modul de abordare a problemelor, constientizarii publicului si obtinerii sprijinului in realizarea actiunilor propuse ;

Ø        cresterea capacitatii autoritatilor locale in gestionarea si implementarea programelor/planurilor/proiectelor de mediu ;

Ø        monitorizarea actiunilor prevazute de PRAM si revizuirea acestuia, pe masura realizarii lor ;

Ø        respectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului.

Cadrul legislativ este asigurat de actele normative existente in legislatia Romaniei, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene in privinta protectiei mediului. De asemenea, s-au avut in vedere angajamentele asumate de tara noastra prin capitolul 22 al documentului de pozitie pentu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Planul Regional de Actiune pentru Mediu are doua sectiuni distincte :

Identificarea si stabilirea prioritatilor problemelor/aspectelor de mediu in functie de efectele pe care le au asupra mediului.

Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de partile implicate.

Principiul care a dominat intregul proces de elaborare a PRAM la nivelul Regiunii 4 SV OLTENIA a fost abordarea participativa a tuturor partilor implicate si afectate.    In acest sens s-au desfasurat intalniri succesive ale grupului de lucru, ale comitetului de coordonare, precum si consultari pe parcursul elaborarii lucrarii. Asistenta expertilor internationali s-a materializat prin indrumarea si verificarea pas cu pas a etapelor parcurse in elaborarea PRAM pentu Regiunea 4 SV OLTENIA.

IDENTIFICAREA SI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

In vederea elaborarii Planului Regional de Actiune pentru Mediu s-a considerat necesar ca, pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu din regiune, sa se ia in considerare atat categoriile de probleme/aspecte referitoare la elementele de mediu, cat si categoriile de probleme/aspecte referitoare la domenii de activitate specifice.

Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum si problemele/aspectele individuale din cadrul fiecarei categorii au fost ierarhizate si s-au stabilit prioritatile de mediu pentu actiune, pe baza criterilor specifice. Pe baza rezultatelor procesului de stabilire a prioritatilor, s-a decis asupra categoriilor/problemelor individuale care au fost selectate pentu includerea in planurile de actiune.

Categoriile de probleme/aspecte generale de mediu au fost grupate astfel :

  1. Categoriile de probleme/aspecte specifice componentelor de mediu :
    1. Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental
    2. Neasigurarea cantitatii si calitatii apei preluate si evacuate
    3. Gestionarea defectuoasa a deseurilor menajere, industriale, precum si deseurilor periculoase
    4. Poluarea generata de activitatile din agricultura
    5. Poluarea solului si a apelor subterane
    6. Protectia naturii
    7. Zgomot si vibratii in aglomerari urbane
    8. Fenomene naturale si dezastre
    9. Insuficienta implicare a factorilor de decizie in solutionarea problemelor de mediu
    10. Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protectie a mediului inconjurator.
    11. Educatie ecologica scazuta
    12. Radioactivitate

b.      Categorii de probleme/aspecte de mediu specifice diferitelor domenii, inclusiv in relatia cu dezvoltarea economica si socoala:

Ø        Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului

Ø        Probleme generate de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor

Ø        Aspecte privind educarea ecologica a publicului

Ø        Probleme generate de transportul rutier/naval/aerian/feroviar

Ø        Probleme referitoare la capacitatea administrativa, institutionala si profesionala a institutilor cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului in special in relatie cu procesul de implementare a Directivelor UE in Romania

Ø        Aspecte legislative, in special cu referire la legislatia conexa cu cea de mediu si la legislatia locala

Ø        Probleme/aspecte de mediu generate de extractia si prepararea/procesarea minereurilor, titeiului, carbunelui, altor resurse naturale neregenerabile sau regenerabile

Ø        Probleme/aspecte de mediu generate de activitatile agricole (cresterea animalelor si culturi de vegetale)

Ø        Probleme/aspecte de mediu generate sau in legatura cu turismul si agrementul

Ø        Probleme/aspecte de mediu posibil a aparea ca urmare a implementarii planurilor de dezvoltare economica si sociala.

1.2. TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU INTR-UN PLAN DE ACTIUNE

PRAM a fost realizat de catre structura organizatorica stabilita prin Hotararea Consiliului de Dezvoltare Regionala , iar pe baza unor principi de planificare strategica, in conformitate cu prevederile manualului si a instructiunilor transmise de experti au fost parcurse urmatoarele etape :

    1. Cu ajutorul listei de prioritati, structura organizatorica a PRAM a structurat problemele pe categori si apoi a stabilit obiectivele. Astfel de structuri au fost realizate pentru toate categoriile de probleme.
    2. Fiecare structura de obiective a fost dezvoltata ulterior de catre structura organizatorica a PRAM intr-o matrice plan de actiune cu urmatoarea componenta

Ø        obiectivul general

Ø        obiective specifice pentru fiecare obiectiv general descris de indicatori

Ø        stabilirea activitatilor pentru fiecare obiectiv specific, impreuna cu instructiunile de implementare, termene limita si costuri

Ø        etape in implementarea fiecarei acrivitati

2. Probleme/aspecte de mediu prioritare in Regiunea 4 SV Oltenia

2.1. Descrierea metodologiei de identificare, evaluare si selectare a problemelor/aspectelor de mediu prioritare

Identificarea problemelor/aspectelor de mediu s-a facut luand in considerare doua directii :

Ø        Consultarea Consiliilor Judetene, Consiliilor Locale si a Primariilor din regiune. Prin completarea unor chestionare intocmite conform instructiunilor. in acest fel s-a asigurat participarea comunitatilor locale la identificarea problemelor/aspectelor de mediu la nivelul fiecarei localitati. Pentru majoritatea primariilor din mediul rural modul de completare a chestionarelor si calitatea datelor furnizate au avut un grad de relevanta mediu putand fi totusi utilizate in elaborarea PRAM.

Prioritatile de mediu rezultate din prelucrarea chestionarelor

In cadrul chestionarelor a existat un capitol distinct in care problemele/aspectele de mediu ale comunitatii au fost ierarhizate pe o grila de la 1 la 10. in functie de aceste ierarhizari s-a procedat la realizarea unui punctaj prin intermediul mediei ponderate. Toate aceste probleme /aspecte de mediu au fost introduse in prima lista exhaustiva ce a fost analizata de catre Grupul de Lucru.

Ø        experienta acumulata in timp la nivelul Agentiilor Judetene pentru Protectia Mediului si documentele elaborate de aceasta, cu precadere cele referitoare la starea de calitatate mediului in Regiune. Aceste documente au folosit atat elemente rezultate din activitatea agentiei cat si date preluate de la institutii teritoriale de specialitate in diverse domenii (Directia Apelor Jiu Craiova, DA Olt si Ramnicu Valcea, Directiile Silvice, Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice, Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Directiile de Sanatate Publica sa).

Ø        consultarea tuturor institutiilor care gestioneaza probleme de mediu si in special cele care au avut     reprezentanti in Grupul de Lucru si a operatorilor economici.

Pentru elaborarea listei exhaustive de probleme/aspecte de mediu din Regiunea 4 SV Oltenia au fost utilizate numai datele disponibile la data solicitarii lor. De asemenea trebuie tinut cont de faptul ca este posibil ca pe parcursul punerii in aplicare a PRAM sa apara probleme noi. Aceste probleme vor putea fi incluse in PRAM cu ocazia revizuirilor periodice.

Evaluarea problemelor/aspecte de mediu de mediu

Avand in vedere cele de mai sus rezulta faptul ca in cazul PRAM pentru Regiunea 4 SV Oltenia a fost adoptata o metodologie mixta de evaluare a problemelor/aspectelor de mediu, utilizata atat evaluarea participativa cat si consultarea expertilor din domeniu. Astfel, datele si informatiile colectate pentru cunoasterea aspectelor/problemelor de mediu identificate prin participarea comunitatii au fost analizate de specialistii care detin date concrete si masuratori referitoare la aceste probleme. Evaluarea problemelor/aspectelor de mediu identificate la nivelul Regiunii 4 SV Oltenia si de catre alte institutii cu atributii in domeniul protectiei mediului s-a efectuat pe baza metodelor si chestionarelor ce au stat le baza evaluarii de mediu.

Identificarea, clasificarea si caracterizarea problemelor de mediu s-a realizat de catre Grupul de Lucru utilizand datele si informatiile obtinute din sursele amintite anterior. Comitetul de Coordonare a analizat aceste probleme, identificand si stabilind problemele cheie de mediu ale Regiunea 4 SV Oltenia.

S-au avut in vedere atat necesitatea corelarii cu diverse programe sectoriale cu incidenta asupra calitatii mediului inconjurator cat si corelarea cu prevederile Documentului de Pozitie al Romaniei, Capitolul 22 referitor la acceptarea acquis-ului comunitar privind protectia mediului.

Selectarea problemelor/aspectelor de mediu

Prin analiza starii mediului si utilizand problemele de mediu identificate prin metodele descrise anterior, in cadrul intalnirilor de lucru ale structurilor PRAM, a fost stabilita o lista a problemelor de mediu specifice Regiunea 4 SV Oltenia. Grupul de Lucru a procedat la restrangerea acestei liste pe baza unei analize de detaliu a problemelor de mediu, astfel incat sa se elimine suprapunerile, repetarea unor probleme in capitole diferite. De asemenea s-a tinut cont de impactul diferitelor aspecte identificate asupra sanatatii umane, mediului si a calitatii vietii.

Au fost astfel selectate urmatoarele categorii de probleme de mediu:

DENUMIREA PROBLEMEI

Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental

2. Neasigurarea cantitatii si calitatii apei prelevate si evacuate

3 Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale precum si a deseurilor toxice si periculoase

4. Poluarea atmosferei generata de surse industriale majore si riscul unor accidente majore

Poluarea solului si a apelor subterane

Protectia naturii si conservarea biodiversitatii flora si fauna periclitata cantitativ si calitativ

7. Poluarea sonora. Zgomot si vibratii in aglomerari urbane

Poluare istorica (avarii, incidente tehnice sau tehnologice). Fenomene naturale si dezastre (seceta, inundatii, alunecari de teren, etc.)

In baza selectiei celor 8 categorii de probleme, Grupul de Lucru, a realizat lista exhaustiva a problemelor de mediu din Regiunea 4 SV Oltenia.

LISTA EXHAUSTIVA A PROBLEMELOR DE MEDIU     DIN REGIUNEA 4 SV OLTENIA

Nr. crt.

DENUMIREA PROBLEMEI

. Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental

Poluarea factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol) generata de traficul rutier in unele localitati urbane si rurale amplasate pe drumuri nationale intens circulate

Poluarea aerului datorita depozitelor de deseuri menajere supraincarcate si exploatate si intretinute necorespunzator

Afectarea calitatii aerului datorita diminuarii suprafetelor acoperite cu vegetatie forestiera

Afectarea calitatii aerului ambiental ca urmare a desfasurarii unor activitati productive in mediul rural si urban

2. Neasigurarea cantitatii si calitatii apei preluate si evacuate

Existenta unor Statii de tratare vechi si a unor retele vechi de distributie apa potabila in municipiul Craiova; Lipsa retelelor de distributie apa potabila in anumite zone; Contorizare redusa a alimentarii cu apa potabila in municipiul Craiova;

Lipsa totala sau partiala a sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila si calitatea necorespunzatoare a acesteia in mediul rural.

Statii necorespunzatoare (nemodernizate) de tratare apei potabile, retele vechi si insuficiente de distributie a apei potabile in municipiile si orasele din regiune

Lipsa studiilor si strategiilor locale privind managementul apei potabile si asigurarea rezervelor de apa

Retea de canalizare veche si insuficienta si statie de epurare necorespunzatoare in municipiul Craiova

Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a ape uzate in mediul rural (inclusiv pentru ape pluviale)

Retele de canalizare vechi si insuficiente si statii de epurare necorespunzatoare in municipiile si orasele din regiune

Poluarea apelor de suprafata si subterane cu substante periculoase provenite din activitati agricole si industriale

Evacuarea apelor uzate menajere si industriale epurate necorespunzator in apele de suprafata

Poluarea apelor de suprafata cu produse petroliere si apa sarata provenita de la activitatiile de foraj extractie si prelucrarea primara titei

Aparitia potentiala a fenomenului de eutrofizare in lacurile de acumulare ca urmare a imbatranirii acestora, a modului de exploatare a lacurilor si a surselor de poluare punctiforme si nepunctiforme

Evacuarea apelor uzate neepurate in canalizari pluviale

Poluarea apelor cu nitrati proveniti din activitati agricole

Depozitarea diferitelor categorii de deseuri in lungul cursurilor de apa si la capetele de pod

Retele de colectare ape pluviale insuficiente in municipe si orase

Poluarea apelor de suprafata ca urmare a antrenarii diferitelor substante nocive de catre apele pluviale

3. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale si a deseurilor toxice si periculoase

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor menajere in mediul urban

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor si namolurilor industriale

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor menajere in mediul rural

Gestionarea necorespunzatoare deseurilor toxice si periculoase

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor spitalicesti

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor provenite din activitati sanitar-veterinare

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor sanitar umane si laboratoare sanitar veterinare provenite de la abatoare

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor provenite din activitatea de prelucrare a lemnului

Poluarea mediului datorita depozitarii necorespunzatoare a namolurilor provenite de la statiile de epurare orasenesti

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a dejectiilor animaliere

Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor de ambalaje

Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor recuperabile, reutilizabile, refolosibile

Poluarea mediului datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor provenite din constructii si demolari

Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor spitalicesti

Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor de azbest uleiuri uzate, baterii si acumulatori uzati si a DEEE

Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor si a anvelopelor uzate

4. Poluarea generata de surse industriale majore de impurificare si riscul unor accidente majore

Poluarea atmosferei datorita unor activitati industriale si prestari servicii, in unele localitati urbane (industria chimica, industria agroalimentara, productie ciment, foraj si extractie, petrol si gaze, constructii de masini etc.)

Poluarea atmosferei cu compusii organici volatili (COV) generata de depozitarea benzinei, distributia acesteia la terminale, de utilizarea solventilor etc.

Poluarea atmosferei generata de instalatiile mari de ardere

Poluarea atmosferei datorita unor activitati industriale si prestari servicii, in unele localitati rurale

5. Poluarea solului si a apelor subterane

Poluarea solului si a apelor subterane datorita existentei depozitelor de deseuri menajere din mediul urban si rural amenajate necorespunzator '

Poluarea solului cu substante periculoase provenite din activitati agricole

Poluarea solului cu apa sarata si produse petroliere provenite de la exploatarea zacamintelor de titei

Poluarea solului cu nitrati proveniti din activitati agricole

Poluarea istorica a solului

Poluarea solului datorita depozitarii si utilizarii necorespunzatoare a deseurilor provenite din activitatii zootehnie

Poluarea solului datorita existentei depozitelor de steril provenite din activitatiile miniere

Salubrizarea necorespunzatoare a cailor urbane si rurale de transport

Protectia naturii si conservarea biodiversitatii flora si fauna periclitata cantitativ si calitativ

Practicarea turismului neorganizat si neecologic in ariile protejate si in rezervatii naturale

Necesitatea ocrotirii speciilor de flora si fauna protejate in corelatie cu managementul ariilor protejate

Diminuarea rolului de protectie al padurilor ca urmare a activitatilor antropice

Afectarea vegetatiei spontane si cultivate datorita daunatorilor si bolilor specifice

Afectarea habitatelor datorita activitatilor antropice

Inexistenta unui mod unitar de administrare a ariilor naturale protejate

Afectarea mediului natural prin pasunat abuziv

Afectarea faunei terestre datorita diferitelor activitati antropice

Afectarea faunei acvatice datorita diferitelor activitati antropice

Lipsa actiunilor concrete de ocrotire a speciilor care necesita atentie speciala

7. Poluarea sonora Zgomot si vibratii in aglomerari urbane

Absenta drumurilor ocolitoare pentru localitatile cu trafic intens

Lipsa sistemului de monitoring al zgomotului si vibratiilor

Insuficienta spatiilor de parcare

Neaplicarea prevederilor legislative si tehnice cu privire la realizarea infrastructurii pentru transport

Existenta pasajelor insuficiente de trecere peste caile ferate

8. Poluare istorica (avarii, incidente tehnice sau tehnologice). Fenomene naturale si dezastre (seceta, inundatii, alunecari de teren, etc.)

Existenta unor terenuri supuse eroziunii

Aparitia fenomenului de desertificare in special in sudul regiunii

Lipsa fondurilor pentru intretinerea lucrarilor de combatere a eroziunii solurilor, corectarea torentilor si acumulari nepermanente

Existenta unor zone cu alunecari de teren

Lipsa amenajarilor si protectiei impotriva inundatiilor pe unele cursuri de apa

Existenta terenurilor cu exces de umiditate

Existenta unor terenuri cu soluri acide si continut scazut de materie organica si elemente nutritive

Existenta unor terenuri fara vegetatie sau cu vegetatie degradata (ex: izlazuri comunale)

Existenta unor terenuri la care a aparut fenomenul de compactare naturala

2.2.Descrierea, analizarea si evaluarea problemelor/aspectelor de mediu

Problemele esentiale de mediu identificate au avut doua surse principale astfel

Starea de calitate a mediului la nivelul regiunii

2.2.1. Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental

Pentru categoria de probleme 'Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental' in Regiunea 4SV Oltenia principalele probleme/aspecte de mediu identificate se refera la: poluarea datorata traficului, poluarea datorata desfasurarii activitatilor industriale, diminuarea fondului forestier, existenta depozitelor de deseuri menajere amenajate, intretinute si exploatate necorespunzator necorespunzator.

Traficul rutier constituie o sursa de poluare importanta in Regiunea 4SV Oltenia datorita numarului mare de autovehicule existente, precum si faptului ca, datorita absentei drumurilor ocolitoare ale localitatilor, traficul de tranzit, deosebit de intens pe drumurile nationale, are loc "n interiorul ariilor locuite. Din acest motiv, un procent semnificativ din populatia Regiunea 4SV Oltenia (locuitorii din zonele limitrofe cailor de trafic) este expus la poluarea generata de traficul rutier. Dominanta din acest punct de vedere este axa N-S a municipiului Pitesti care face legatura cu autostrada Bucuresti - Pitesti.

Impactul asupra sanatatii umane: efectele asupra sanatatii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapament care contin NOx, CO, S02, CO2, compusi organici volatili, particule Incarcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe impreuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum si agravarea altor afectiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot si vibratii, precum si fondul sonor permanent determina conditii de aparitie a stresului, cu implicatii uneori majore asupra starii de sanatate.

Impactul asupra mediului: gazele emise din trafic contribuie atat la cresterea aciditatii atmosferei, cat si la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetatie, fauna, sol, apa). Prezenta metalelor in gazele de esapament afecteaza calitatea solului si apelor, starea de sanatate a florei si faunei. De asemenea, are loc poluarea solului cu diferite deseuri (in special in locurile de parcare) cu produse petroliere provenite de la unele defectiuni ale autovehiculelor, precum si cu diferite substante provenite din accidente rutiere.

Impactul asuvra calitatii vietii: traficul produce disconfort locuitorilor din zonele cailor rutiere importante prin gazele de esapament si prin zgomot si vibratii, scaderea valorilor estetice ale peisajului generata de emisiile de gaze arse si de fum, cresterea costurilor pentru ingrijirea medicala si pentru intretinerea locuintelor.

Activitati industriale: nivelul de impurificare a atmosferei datorat desfasurarii activitatilor industriale in Regiunea 4 SV OLTENIA a fost in scadere in perioada 2000-2005. Pentru zonele critice, nivelul de impurificare prezinta o scadere pentru NOX si particule sedimentabile si o usoara crestere pentru N02 pana in 2001, urmata de o scadere in anul 2002.

Impactul asupra sanatatii umane: Datorita noxelor provenite de la activitatile industriale (industrie, agricultura, instalatii mari de ardere, etc.) pot aparea numeroase afectiuni specifice tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. Cele mai frecvente sunt afectiunile respiratorii, dar si afectiuni mai grave provocate de expunerea la poluanti toxici sau periculosi. Expunerea de lunga durata sau permanenta la poluanti atmosferici genereaza sensibilizarea puternica a organismelor, facilitand instalarea unor afectiuni care nu sunt legate direct de efectele induse de poluare.

Impactul asupra mediului Prin scaderea calitatii mediului inconjurator sunt afectate toate formele de viata (cu influente negative asupra productiei agricole, pomicole, legumicole si viticole, dar si cu efecte asupra habitatelor, migrarii sau disparitiei speciilor, diminuarii populatiilor). De asemenea, toate noxele emise isi aduc contributia la intretinerea unor fenomene globale ca:' distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de sera, ploile (depunerile) acide.

Impactul asupra calitatii vietii este important datorita crearii unei stari de disconfort generale prin afectarea tuturor factorilor de mediu, prin afectarea valorilor estetice ale mediului natural si construit, prin cresterea costurilor pentru ingrijiri medicale.

Diminuarea fondului forestier se datoreaza taierilor abuzive care se desfasoara mai ales in paduri particulare unde lipsesc atat un sistem corespunzator de gospodarire, cat si un sistem eficient de paza si control.

Impactul asuvra sanatatii umane: Degradarea padurilor face ca acestea sa nu mai poata indeplini normal functiile legate de sanatatea umana. Astfel nu se mai poate imbogati aerul cu ioni negativi, nu se mai elimina in aceeasi proportie substantele antimicrobiene cu efect distructiv asupra unor virusi si a altor microorganisme, se diminueza cantiiatea de dioxid de carbon absorbita. De asemenea, functiile recreative si estetico-peisagistice sunt reduse pana la anulare de taierea padurilor.

Impactul asupra mediului: Diminuarea fondului forestier reduce atat productia de biomasa, cat si functiile de protectie a mediului inconjurator si anume: functia hidrologica, functia de protectie a solului'si de asigurare a stabilitatii terenurilor, functia de ameliorare a factorilor climatici si aceea de purificare a atmosferei.

Imvactul asuvra calitatii vietii Pierderea unor valori cum sunt starea de bine indusa de contactul cu natura, aerul curat, frumusetea peisajului, dezvoltarea contactelor dintre oameni, au o importanta si o semnificatie aparte.

2.2.2. Neasigurarea cantitatii si calitatii apei prelevate si evacuate

In Regiunea 4SV Oltenia exista sisteme de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare in toate municipiile, orasele si o mica parte din asezariile rurale. Acestea insa nu asigura cantitatea si calitatea corespunzatoare a apei prelevate si evacuate. in cea mai mare parte a localitatilor din mediul rural nu exista sisteme de canalizare si statii de epurare. Alimentarea cu apa se face fie prin intermediul unor sisteme stradale, fie prin surse proprii ale fiecarei gospodarii.

Impactul asuvra sanatatii umane include boli infectioase, boli hidrice in cazul consumului accidental de apa din surse contaminate. Sistemele de alimentare invechite pot permite contaminarea microbiologica a apei (bacterii, virusi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanseitati existente. Pentru apa potabila o sursa de poluare o reprezinta apa subterana contaminata si utilizarea ei din puturi/fantani fara luarea masurilor corespunzatoare de protectie. Avand in vedere numarul locuitorilor expusi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului: apele uzate menajere din sistemele orasenesti de canalizare, insuficient epurate, provoaca poluarea majoritatii raurilor din regiune, modificand conditiile pentru ecosistemele acvatice. Apar modificari ale compozitiei chimice si microbiologice a apelor de suprafata afectate. Datorita cresterii cantitatii de nutrienti apare fenomenul de eutrofizare cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra caliatii vietii este semnificativ, include afectarea fondului piscicol, imposibilitatea folosirii cursurilor de apa respective pentru activitati de agrement, costuri foarte ridicate pentru potabilizarea apei.

2.2.3 Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale

In Regiunea 4SV Oltenia exista depozite de deseuri menajere in toate localitatile urbane dar, cu exceptia municipiului Craiova, acestea nu indeplinesc conditiile impuse de legislatia in vigoare. La nivelul regiunii exista elaborat plan de management pentru gestiunea deseurilor menajere. in ceea ce priveste intreprinderile industriale trebuie precizat faptul ca unii agenti economici (ex: SC DAEWOO, COMBINATUL DOLJCHIM, COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA) exista depozite amenajate pentru deseurile industriale si de asemenea exista preocupari serioase pentru colectarea selectiva a deseurilor.

Impactul asuvra sanatatii umane: Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor poate duce la contaminarea cu diferite substante, precum si la contaminarea microbiologica a solului si a apelor subterane. in cazul depozitelor sau a containerelor pentru deseuri menajere contaminarea microbiologica a atmosferei genereaza riscul unor boli infectioase pentru locuitorii din vecinatate. Compusii de ardere incompleta formati datorita autoaprinderilor din depozitele de deseuri menajere au un impact negativ puternic asupra organismelor animale si vegetale.

Impactul asupra mediului: solul apele de suprafata si subterane, precum si atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele acestora fiind' regasite la mari distante. in afara afectarii componentelor de mediu, prezenta depozitelor de deseuri de orice fel creaza o stare de disconfort locuitorilor din zonele adiacente.

Impactul asuvra calitatii vietii se manifesta deosebit de variat. Depozitele de deseuri amenajate si operate necorespunzator sau depozitarea necontrolata a deseurilor afecteaza valorile estetice ale peisajului, determina un disconfort pentru populatie, determina cresterea costurilor pentru refacerea mediului si pentru ingrijirea sanatatii.

2.2.4 Poluarea generata de surse industriale majore si riscul unor accidente majore

In Regiunea 4SV Oltenia sursele industriale majore de impurificare sunt din domeniul: chimiei foraj si extractie petroliera, constructii de masini, materiale de constructii, producerii energiei electrice si termice.

Impactul asupra sanatatii umane: domeniile industriale majore fiind diverse pot produce efecte multiple asupra populatiei expuse datorita emisiilor in apa, aer, sol si vegetale etc. Astfel apele uzate sunt puternic impurificate cu substante utilizate in procesele tehnologice si pot avea efecte negative asupra sanatatii umane. Sursele industriale evacueaza in atmosfera un complex de poluanti, organici si anorganici cu diferite grade de toxicitate, noxe care sunt evacuate in mediul inconjurator. Ca urmare exista posibilitatea aparitiei, in randul populatiei aflate in zonele de influenta, a numeroase afectiuni generate de calitatea necorespunzatoare a apei. Deseurile produse de industrie sunt considerate in general reziduuri periculoase care pot provoca imbolnaviri de orice fel.

Impactul asupra mediului: activitatile industriale majore afecteaza toti factorii de mediu,     impactul negativ asupra mediului datorat acestor activitati este'in scadere ca urmare a preocuparilor si investitiilor realizate in domeniul protectiei mediului inconjurator. incadrarea poluarii industriale "n limitele legislatiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene este obiectivul specific care va fi atins prin actiunile concrete descrise in matricea PRAM pentru aceasta problema. Actiunile ca si termenele sunt corelate cu programele fiecarei unitati industriale in parte.

Imvactul asuvra calitatii vietii consta in crearea disconfortului locuitorilor, in special al acelora care locuiesc in vecinatatea platformelor industriale.

2.2.5 Poluarea solului si a apelor subterane

Poluarea solului si a apelor subterane este generata in special de depozitarea necontrolata a deseurilor, de exfiltratiile de la depozitele de deseuri, de rezidurile zootehnice depozitate necontrolat "in bataluri neamanajate'in vederea fermentarii. De asemenea, poluarea solului si a apelor subterane se datoreaza traficului rutier (poluare cu metale grele) si activitatilor de foraj si extractie petrol (poluare cu produse petroliere si cloruri).

De asemenea, poate fi mentionata si poluarea datorita utilizarii nerationale a ingrasamintelor -in special poluarea cu azotati, azotiti si fosfati si metale grele.

Impactul asuvra sanatatii umane consta in aparitia imbolnavirilor datorita consumului de apa provenita din surse subterane de mica adancime (fantani particulare) poluate datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor menajere, evacuarii necontrolate a apelor uzate si deseurilor provenite din activitatile zootehnice, aplicarii ingrasamintelor si activitatilor de foraj si extractie a petrolului. Contaminarea microbiologica a atmosferei generaza riscul unor boli infectioase in cazul locuitorilor din vecinatatea fermelor zootehnice. Avand in vedere numarul de locuitori expusi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului : sursele de poluare fac parte din doua categorii si anume surse de poluare-degradare interioare a caror origine are legaturi directe cu natura si evolutia suprafetei in cauza si surse de poluare exterioare a caror origine trebuie cautata in exteriorul suprafetei in cauza. Din prima categorie fac parte eroziunea solului, desertificarea, saraturarea, excesul de umiditate etc. Din a doua categorie fac parte surse de poluare cum ar fi emisiile nocive rezultate din procese industriale, circulatia auto, chimizarea s.a.

Impactul asuvra calitatii vietii este semnificativ si se datoreaza poluarii solurilor si apelor subterane utilizate ca sursa de apa potabila. De asemenea, mirosurile datorate activitatilor zootehnice si depozitarii necorespunzatoare a deseurilor menajere au un impact semnificativ asupra calitatii vietii.

2.2.6 Vegetatie periclitata cantitativ si calitativ

In Regiunea 4SV Oltenia aceasta problema se datoreaza diminuarii rolului de protectie al padurilor ca urmare a activitatilor socio-economice, afectarii tuturor habitatelor naturale prin activitati antropice, practicarii turismului neorganizat si neecologic, precum si lipsei de administrare a ariilor protejate.

Impactul asuvra sanatatii umane se manifesta prin disconfort generat de afectarea vegetatiei, aparitia unor afectiuni generate de reducerea functiilor de protectie ale padurilor, de ingerarea unor produse contaminate.

Impactul asupra mediului: afectarea vegetatiei naturale se poate produce fie direct (diminuarea numarului de specii si/sau a numarului de indivizi dintr-o specie ca urmare a poluarii aerului, taierilor necontrolate, incendiilor, s.a.), fie indirect prin schimbarea proprietatilor fizico-chimice ale solului. in acest fel se produc dezechilibre ecologice care afecteaza buna functionare a ecosistemelor terestre si acvatice .

Impactul asupra calitatii vietii apare ca o consecinta negativa a acestei probleme manifestandu-se pe doua cai si anume: diminuarea resurselor naturale prin reducerea productiei de biomasa si crearea disconfortului generat de neindeplinirea functiilor de protectie, a functiilor estetice si recreative ale vegetatiei naturale (in special paduri).

2.2.7 Fauna periclitata cantitativ

In Regiunea 4SV Oltenia aceasta problema se datoreaza afectarii speciilor si populatiilor faunei salbatice terestre si acvatice de diferite activitati antropice, (braconaj, distrugerea habitatelor). Un alt aspect este legat de functionarea necorespunzatoare a gradinii zoologice Craiova, in sensul neincadrarii acesteia in normele europene.

Impactul asuvra sanatatii umane Diminuarea numarului de specii si de indivizi determina disfunctii grave ale ecosistemelor. Degradarea ecosistemelor conduce la afectarea tot mai puternica a functiilor de protectie ale mediului natural, cu repercusiuni, in timp, asupra sanatatii umane. De asemenea, pot aparea afectiuni generate de ingerarea unor produse animale contaminate cu poluanti.

Impactul asupra mediului este semnificativ in sensul ca poate conduce la micsorarea unor populatii de animale salbatice sau chiar la disparitia unor specii, cu efecte negative asupra biodiversitatii si modificarea echilibrului ecologic.

Impactul asuvra calitatii vietii se materializeaza prin disconfort fizic si psihic generat de un mediu tot mai antropizat, prin cresterea costurilor pentru ingrijirea sanatatii.

2.2.8 Zgomot si vibratii in aglomerari urbane

In aglomerarile urbane din Regiunea 4SV Oltenia zgomotul si vibratiile se datoreaza in principal traficului si, mai putin, diferitelor activitati productive.

Impactul asuvra sanatatii umane poate fi direct asupra urechii si asupra intregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulburari acute rezultate in urma unor zgomote prelungite de mare intensitate care provoaca traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializandu-se prin infundarea sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii mici zgomotele de mare intensitate produc numeroase tulburari cu urmari negative in dezvoltarea ulterioara a organismului. in cazul impactului asupra intregului organism, patrunderea zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv ci si prin piele, muschi, oase etc. Ca urmare apare accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii, scaderea atentiei, aparitia oboselii rapide, a cefaleei si a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot'mai pot'fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.

Impactul asupra mediului: zgomotele si vibratiile produc dereglari de intensitati diferite asupra tuturor organismelor vii.

Impactul asupra calitatii vietii prin existenta unui zgomot de fond permanent se creaza o stare de disconfort locuitorilor din asezarile urbane, dar' si celor din asezarile rurale care sunt strabatute de drumuri intens circulate.

2.2.9 Fenomene naturale si dezastre

La nivelul Regiuni 4SV Oltenia principalele aspecte legate de aceasta problema se refera la terenuri afectate de fenomenul'de eroziune, zone cu alunecari de teren, zone ce pot fi afectate de inundatii precum si lipsa fondurilor pentru Intretinerea lucrarilor care au fost efectuate in scopul diminuarii aspectelor mentionate mai sus.

Impactul asuvra sanatatii umane fenomenele amintite conduc la diminuarea suprafetelor productive si, implicit, la diminuarea apreciabia a productiilor in special in domeniul agricol. Scaderea productiei agricole afecteaza grav populatia. De asemenea, anumite fenomene naturale cu proportii de dezastru, cum sunt inundatiile, pun in pericol direct viata unora dintre locuitorii judetului.

Impactul asupra mediului: conduce la degradarea solului, afectarea/distrugerea unor habitate, periclitarea vietii unor indivizi ai faunei.

Imvactul asuvra calitatii vietii este direct prin distrugeri diverse: terenuri agricole, paduri, drumuri, locuinte, asezari umane.

2.2.10. Poluarea radioactiva

Monitorizarea in timp a parametrilor de calitate a factorilor de mediu sub aspectul poluarii radioactive a scos in evidenta ca radioactivitatea β globala s-a incadrat in limitele de variatie a fondului natural (nu s-au inregistrat valori peste limitele de atentie pentru aerosoli atmosferici, apa de suprafata, apa potabila, sol si vegetatie, depuneri atmosferice). De asemeni nu s-au semnalat depasiri nici pentru debitul dozei de radiatie pentru aerosoli.

Nu au fost inregistrate ori semnalate fenomene de poluare radioactiva pentru produse de origine animala si vegetala ori pentru om, flora sau fauna.

Deseurile radioactive rezultate din diverse activitati industriale, medicale si socioumane constand din surse de detectie cu izotopi radioactivi sunt gestionate corespunzator , colectate si transportate pentru distrugere in conditii de siguranta la institute de cercetare si/sau laboratoare abilitate in acest sens.

Un risc potential de poluare radioactiva il constitue prezenta centralei nuclearo electrice Kozlodui din sudul Dunarii (Bulgaria) vis a vis de localitatea Gighera cu o uzura fizica si morala avansata fara cupola de protectie adecvata si nefiabila in exploatare fenomen cunoscut sub denumirea ,,Radiatia Kozlodui".

In urma unor avarii, incidente tehnice si/sau tehnologice la aceasta centrala vor fi afectati in mod direct factorii de mediu din zona de sud a Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia si implicit populatia , flora si fauna, asezarile umane.

2.2.11. Alte aspecte relevante

La nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia au fost semnalate si unele aspecte ori fenomene deoebite de afectare in timp a factorilor de mediu cu urmari si repercursiuni in timp care pot constitui si constitue obiectul aparitiei ,,poluarii istorice".

Exemplificam in acest sens

Ø      Afectarea unor suprafete de teren ca urmare a depozitarii in timp a deseurilor menajere industruale, diverse zguri si cenusi, steril materiale inerte, dejectii animale etc.

Ø      Modificarea in timp a calitatii apelor subterane datorita administrarii de ingrasaminte chimice si substante fitosanitare pentru combaterea bolii si daunatori in agricultura si silvicultura, depozitari de djectii si reziduri etc.

Ø      Defrisari abuzive, pasunat intensiv, decopertari de teren, excavatii etc.

Ø      Alunecari de teren si eroziuni ale malurilor si solului

Ø      Avarii, incidente tehnice si sau tehnologice, poluari accidentate etc.

Ø      Urmari ale unor dezastre (cutremure) ori fenomene naturale deosebite (seceta, inundatii, inghet, vanturi puternice etc.)

Acestea fac obiectul unor planuri , proiecte, programe si strategii care vor necesita in timp resurse materiale si financiare pentru remediere si/sau reconstructie ecologica.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1869
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved