Organizarea monitorizarii mediului

Organizarea monitorizarii mediului

Pentru realizarea unei activitati reale si eficiente de protectia mediului, controlul permanent al calitatii mediului si cel al cantitatii de poluanti deversati sau existenti in mediu reprezinta o necesitate obiectiva.

Principiile de realizare a monitorizarii mediului sunt de trei categorii:

principii institutionale - ce directioneaza activitatea institutiilor care sunt abilitate sa organizeze si sa desfasoare monitorizarea mediului;

principii stiintifice - pe care se constituie baza, fundamentarea stiintifica a actiunilor de protectie a mediului;

principii operationale - ce definesc modul concret de derulare a monitorizarii mediului.

Organizarea monitorizarii mediului, atat pe plan national cat si international, se desfasoara etapizat, pe baza unui plan ce cuprinde: formarea de specialisti, achizitia de echipamente de masura, organizarea unei retele de puncte de control, organizarea unui centru de comanda, stocare, prelucrare si transmitere a datelor.

In organizarea monitorizarii mediului se disting doua sisteme diferite de lucru:

sistemul organizat pentru monitoringul de fond al calitatii mediului si

sistemul organizat pentru monitoringul poluarii.

Desfasurarea monitoringului de fond se face in urmatoarele patru etape:

I.          inventarierea obiectelor - ce presupune trecerea in revista a tuturor informatiilor legate de zona in care se va amplasa statia de fond (departe de asezarile umane - de obicei in marile rezervatii ale biosferei);

II.       selectarea parametrilor pentru care urmeaza sa se faca observatii si elaborarea programelor concrete de lucru;

III.     organizarea si desfasurarea observatiilor - care presupune colectarea efectiva a datelor din teren si care este etapa cea mai lunga (practic nu are durata limita);

IV.    centralizarea, sistematizarea, conservarea si prelucrarea datelor obtinute prin masuratori directe in teren - ce se face cu ajutorul calculatoarelor dotate cu pachete software specifice. In statia de control a calitatii mediului are loc o grupare a tuturor datelor, interconectarea si compararea informatiilor furnizate de diversi specialisti, inlaturarea erorilor, controlul modului de desfasurare a monitoringului. In functie de datele introduse in bazele de date electronice, se poate face si un control al modului in care se fac analizele, deci se creeaza un adevarat sistem de feed-back al lucrului in statii. Datele sunt apoi transmise statiilor centrale de control zonal al calitatii mediului, unde se realizeaza sintezele si se pun in evidenta aspecte greu decelabile la nivel local (poluare transfrontaliera, ploi acide, efecte ale eruptiilor vulcanice, accidentelor tehnologice de natura chimica sau nucleara, s.a.).

Monitoringul pentru controlul poluarii si poluantilor difera in mod fundamental de monitoringul de fond deoarece se realizeaza in zona surselor de poluare si controleaza atat emisiile (eliminarea poluantilor in mediu) cat si imisiile (patrunderea si difuzia substantelor poluante intr-un volum de aer sau apa).

Acest monitoring se poate extinde la distante mai mult sau mai putin departate de sursa in scopul evidentierii gradului de extindere a influentei poluantilor asupra zonei iar statiile de monitoring sunt amplasate in punctele fierbinti de poluare. Se urmaresc poluantii vizati precum si factorii de mediu abiotici si biotici cu care interfera (in sensul neutralizarii sau amplificarii efectelor negative - de exemplu dioxidul de sulf in combinatie cu apa din atmosfera conduce la generarea de ploi acide, bioacumularea unor pesticide, metale grele s.a. - cu efecte negative de-a lungul diverselor lanturi trofice, incluzand si efecte asupra omului).

In acest sistem de monitoring se aduna toate informatiile specifice legate de poluantul respectiv: cantitatile evacuate in mediu, modul in care difuzeaza in aer, apa si sol, modul in care este neutralizat de mediu sau dimpotriva, cum afecteaza ciclurile biogeochimice, se evidentiaza potentialele efecte negative asupra componentelor vii ale mediului la nivel fiziologic, biochimic sau genetic, etc.

Pentru realizarea unei viziuni reale este necesar ca datele celor doua tipuri de monitoring sa fie puse laolalta si analizate cu deosebita atentie. In acest scop se tinde spre interconectarea sistemelor si retelelor de supraveghere a mediului si o mai larga comparare a datelor. De asemenea se urmareste stocarea pe termen lung a celor mai diverse informatii si se cauta fundamentarea unor indicatori si parametri sintetici reprezentativi, utili in evidentierea interdependentelor.

In acelasi scop trebuie elaborat si perfectionat un sistem de prezentare si urmarire sinoptica a calitatii factorilor de mediu si a dinamicii lor (un exemplu este dat de modul de prezentare a dinamicii factorilor meteorologici).

Un rol esential in realizarea acestui sistem de monitoring il are conectarea sistemelor nationale de control a calitatii mediului la sistemul international. Astfel se realizeaza o viziune globala, se evita "petele albe" pe harta, sunt revelate corelatii nebanuite intre diversele cauze si efectele pe care acestea le genereaza. Pentru aceasta a fost elaborat un cadru general de actiune si implementare (tab.6).

Tabel 6. Cadrul de actiune si implementare a obiectivelor

generale de monitorizare a mediului

Obiective clare de monitoring

Proiectarea stricta a programului de monitoring

Indicatori clari utilizati si parametri descriptivi adecvati ai starii mediului

Elemente clare de referinta

Linii directoare pentru selectionarea statiilor de monitoring

Metode specifice, comparabile pentru lucrarile din teren si laborator

Elaborarea de indrumare pentru asigurarea calitatii si controlului calitatii masuratorilor

Sisteme adecvate de stocare si schimb de date

Existenta unor date anterioare necesare interpretarii rezultatelor

Tehnici de analiza si prelucrare a datelor bine puse la punct

Un sistem strict de raportare a datelor

Pregatirea personalului specializat pentru monitoring

Participarea activa la elaborarea strategiilor de protectie a mediului

S-a facut anterior precizarea ca poluarea este un factor principal de degradare a calitatii factorilor de mediu, iar aceasta este rezultatul direct al activitatilor antropice. In continuare se prezinta metodologia de elaborare a unui program de monitorizare a mediului relativ la un proiect investitional.