Relatiile dintre organisme si mediul de viata. Definiti si exemplificati urmatoarea terminologie ecologica: potential bioecologic, valenta ecologica, bioindicator, factor limitativ, ecotip, ecospecie.

Relatiile dintre organisme si mediul de viata. Definiti si exemplificati urmatoarea terminologie ecologica: potential bioecologic, valenta ecologica, bioindicator, factor limitativ, ecotip, ecospecie.

La fel ca si organismul, specia este caracterizata de potential bioecologic (capacitatea speciei de a ocupa habitate si nise noi, de a evolua si de a rezista variatiilor factorilor de mediu prin realizarea homeostaziei). Despre speciile capabile de a ocupa nise ecologice noi spunem ca au plasticitate ecologica mare. Am evidentiat, de asemenea, la nivelul organismului ca o expresie a potentialului ecologic este valenta ecologica (masura eficientei speciei fata de variatiile factorilor de mediu) (de ex. ulmul american este plantat pe marginea apelor in Delta Dunarii si el rezista gerurilor foarte puternice, vanturilor si revarsarilor de ape; spunem ca are o valenta ecologica mare; ariciul nu poate rezista la temperaturile scazute din iarna si este nevoit sa hiberneze, el are o valenta ecologica scazuta).

Ca si in cazul organismului, diferentierea speciilor potrivit potentialului bioecologic provoaca aparitia a doua tipuri fundamentale de reactie fata de variatiile factorilor de mediu: euribioza (reactia de maxima rezistenta a speciei fata de variatiile factorilor de mediu, are o toleranta larga si suporta variatii largi ale acestora fara pierderea nisei ecologice ocupata in ecosistem) si stenobioza (reactia de minima rezistenta a speciei fata de variatiile factorilor de mediu, toleranta ingusta, suporta variatii inguste ale acestora si pierd nisa ecologica avuta in ecosistem, atunci cand variatiile factorilor de mediu depasesc limitele de toleranta ale speciei).

Se numeste valenta ecologica amplitudinea variatiilor conditiilor de viata intre limitele careia traieste, se dezvolta si are un comportament normal o anumita specie. Speciile cu valenta ecologica restrinsa sunt denumite stenoice [gr. stenos - restrans]; cele cu valenta ecologica larga se numesc eurioice [gr. eurys - larg].

C. Indicatori ecologici. Bioindicatori

"Fiecare planta este rezultatul conditiilor in care ea creste, deci este o masura a mediului" (Weaver si Clements, 1938). De aceea, in orice studiu ecologic sau activitate practica suntem interesati de a cunoaste organismele de plante si animale sau combinatiile de specii (implicit raspunsul lor), care pot da masura reala a conditiilor si starii unui anume biotop sau habitat. Daca exista un indicator care este strict specific pentru un anume factor, la o anumita valoare, iar in alte conditii el este absent sau chiar moare, vorbim de un bioindicator ideal. In absenta lui, este clar ca acel habitat prezinta alte caracteristici.

Organismul bioindicator poate fi asociat cu unul, doi sau mai multi factori de mediu. Iata de exemplu cateva situatii (dupa Brewer 1988):

Indicatorii ecologici sunt folositi cu succes in studii ecologice dar mai ales in ecologia aplicata pentru studiul si combaterea poluarii. Eficienta lor este asigurata prin operatiile de biomonitorizare. De asemenea au aplicabilitate in managementul ecologic.

D. Factori limitativi

Un foctor ecologic are aceasta denumire atunci cand poate mentine activitatea unui organism intre anumite limite si produce o reactie de raspuns la o variatie cat de mica a intensitatii sale (Odum, 1967; Fedorov si Ghilmanov, 1980). Peste anumite limite, viata sau manifestarile comportamentale inceteaza. Practic nu exista factori limitativi si non-limitativi ci fiecare factor este de fapt unul limitativ, dar el se manifesta ca atare doar in anumite conditii (de ex. cresterea concentratiei atomilor de Mn, Cu, Zn, Co, peste un anumit prag, in apa, atunci aceste elemente sunt factori limitativi pentru concentratia algelor).

Absenta unei anumite specii dintr-un habitat nu este intotdeauna o consecinta a actiunii unui factor limitativ ci ea poate fi inlaturata si prin actiuni de concurenta, de catre o alta specie (de ex. Quercus robur - stejarul, este eliminat din biotopuri favorabile lui de Fagus sylvatica - fagul).

E. Ecotipul si ecospeciai

Faptul ca doua organisme (indivizi) apartin aceleiasi specii nu inseamna ca ele vor raspunde identic la actiunea factorilor de mediu, cum sunt temperatura sau lumina (Turreson, 1922; cit. in Brewer, 1988). Cercetari si studii ecologice efectuate la plante si animale (Clausen si Hiesey, 1958; Bartholomew, 1959; Langlet, 1959) au evidentiat variatii ecologice la diferite rase geografice ale speciilor. Astfel, s-au luat seminte ale aceleeasi plante, din localitati separate geografic (Vance si Kucera, 1960), s-au cultivat in sera, iar dupa ce au crescut putin au fost expuse in laborator la un echivalent de lumina de zi lunga, caracteristic infloririi la aceasta specie. Dupa 120 de zile s-a analizat raspunsul pentru semintele provenite din cele 3 localitati: pentru prima plantele aveau deja fructe mature, pentru alta aveau deja flori, iar pentru a treia localitate nu aveau inca nici muguri florali. Diferentele au corespuns cu lungimea sezoanelor de crestere din zonele respective (intervalul dintre ultima zi rece din primavara si prima zi rece din toamna). Pentru exemplul dat, acest interval era de 129 zile in natura, pentru primul caz, si 195 de zile pentru cel de al treilea.

Rezultat al interactiunii permanente dintre organism sau organisme cu mediul se remarca ecologic, doua trepte de diferentiere a speciilor:

☻ - ecotipul (cuprinde un grup de indivizi care se deosebesc de alti indivizi ai aceleiasi specii, prin nisa ecologica, habitat sau microhabitat ocupat, proprietati biologice si structura genetica; in ecologia plantelor se foloseste termenul de ecotip, sinonim cu soiul din agrobiologie, iar in ecologia animala cel de rasa ecologica).

Deoarece plantele au fost crescute in conditii similare, s-a tras concluzia ca deosebirile sunt genetice sau ereditare. Deci, diferite populatii ale unei specii care arata aceleasi diferente genetice si au aceeasi semnificatie ecologica poarta denumirea de ecotipi.

☻ - ecospecia (este o treapta mai profunda a diferentierii ecologice a speciilor, constand in deosebiri de nisa ecologica intre specii, corelat cu deosebiri morfologice, biologice si comportamentale pregnante; daca luam o specie de planta care traieste in mai multe habitate, se va constata ca existe diferente morfologice evidente, asa cum ar fi de exemplu marimea si forma frunzelor; la o specie animala pot sa existe sau nu diferente morfologice, dar in schimb pot aparea diferente biologice sau comportamentale).